Scriitorul Dumitru Crudu se întreabă în Timpul daca mai e posibilă azi literatura patriotica. La sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut a existat un boom al ei. În timp s-a ajuns la o literatură în care patria era făcută cu ou şi cu oţet. E foarte uşor să dai vina pe turci, pe ruşi sau mai ştiu eu pe cine pentru toate eşecurile noastre, scrie Dumitru Crudu, dar Ismail Kadare a mers pe un alt drum, responsabilizându-i pe albanezi pentru istoria pe care o au.
Constantin Tănase scrie că astăzi, când a trecut ceva timp şi lucrurile se văd mai bine, trebuie să recunoaştem că fosta opoziţie anticomunistă, atât de dragă atunci şi care astăzi ne guvernează, l-a răsturnat pe Voronin în 2009 fără a avea un proiect politic de viitor. „Proiectul” ei politic a fost răsturnarea lui Voronin şi preluarea puterii, conclusionează autorul.
Jurnal de Chişinău şi-a propus să întrebe cititorii cine va fi, după părerea lor, următorul şef de stat. Persoana care va oferi răspunsul corect se va alege cu o oaie, la propriu, de rasă autohtonă. Jurnal amintește că pe moment se vehiculează numele a patru candidaţi la această funcţie: Marian Lupu, Vlad Filat, Zinaida Greceanâi, şi, mai nou, Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, fiica preşedintelui Mircea Snegur.
Tot acolo, Petru Bogatu scrie că e dezamăgit de faptul ca nu n-a protestat nimeni faţă de anunţata vizită la Chişinău a patriarhului Kiril.
Jurnal de Chișinău mai publica opiniile mai multor politicieni față de inițiativa lui Val Butnaru de transformare a Republicii Moldova într-o regiune a României, cu păstrarea instituţiilor sale de stat. Majoritatea politicienilor s-au arătat indignați și mulți din ei au avut ocazia de a apăra impetuos statalitatea moldovenească.
Nicolae Negru recomandă să spunem lucrurilor pe nume: numai dacă nu e vorba despre ignoranţă crasă, nerecunoaşterea limbii române în Republica Moldova justifică în mod automat sfâşierea Moldovei în 1812, ocupaţia din 1940 şi sârma ghimpată de pe Prut.
