De cîţiva ani directorii instituţiilor de învăţămînt profesional bat alarma că pregătesc specialişti în van. Statisticile referitoare la piaţa muncii spun că mai mult de un sfert din tinerii care absolvesc şcoli de meserii devin şomeri. Iar numărul celor care îşi găsesc o slujbă după profesia pe care au învăţat-o este şi mai mic. Ca să amelioreze situaţia, autorităţile se gîndesc să-i atragă pe angajatori în pregătirea viitorilor specialişti. Dar managerii şcolilor profesionale, mai ales ai celor din provincie, sînt sceptici că reforma va lua foc. O relatare de Lucia Diaconu.
Angajatorii vor pregăti viitorii angajaţi?
Directorul şcolii profesionale nr.2 din Cupcini, Vasile Precup spune că înainte de admitere, în fiecare an, caută mai întîi să afle de ce specialişti este nevoie în regiunea de Nord, dar cu toate acestea doar 35 la sută din absolvenţii instituţiei pe care o conduce au reuşit în acest an să-şi găsească un loc de muncă.
Chiar dacă cifrele nu sînt peste tot aceleaşi, situaţia este valabilă în toată ţara, confirmă vicedirectorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Raisa Dogaru. Iar motivele ar fi în principal două: „Persoanele de multe ori nu cunosc situaţia, îşi aleg o profesie dar nu ştiu ce-o să facă mai departe, adică merg în întîmpinarea pieţei muncii cu profesia pe care şi-au ales-o. Şi avem multe persoane care chiar dacă au terminat tot rămîn în rîndul şomerilor. Avem o colaborare cu angajatorii şi cînd trimitem forţa de muncă avem de la ei (răspunsul) că nu le convine.”
Că învăţămîntul, în special cel profesional, este rupt de piaţa muncii recunosc şi autorităţile, care intenţionează să modernizeze domeniul. Elementul esenţial al acestei mici reforme ar fi implicarea, financiară şi metodologică, a agenţilor economici în pregătirea viitorilor specialişti.
În cazul în care conţinutul educaţional va fi adaptat la cerinţele întreprinderilor, absolvenţii vor fi angajaţi, spune Octavian Vasilache, şeful Direcţiei de învăţămînt secundar profesional a Ministerului Educaţiei: „Da, angajatorul poate să fie nemulţumit, atunci cînd elevul face practica pe un utilaj care este depăşit şi vine la întreprindere şi aici se ciocneşte de problema unui utilaj modern sau ceva sofisticat pentru el. De aceea şi noi propunem ca acest parteneriat între agentul economic şi instituţie să fie efectuat anume şi la nivelul instruirii practice. Modalităţile sînt diferite: fie că agentul economic vine la instituţie şi ajută instituţia cu un utilaj modern pentru efectuarea practicii, fie că elevul vine la întreprindere şi-şi face practica de producere chiar în cadrul întreprinderii.”
Managerii şcolilor de meserii spun că o asemenea perspectivă poate doar să-i bucure, mai ales că pe lîngă lipsa de utilaje şi laboratoare se confruntă şi cu penurie de cadre didactice. Numai că încercările unora dintre ei de a le trezi interesul angajatorilor au eşuat: „La drept vorbind, la întrunirile acestea se vorbeşte frumos, dar cînd te duci la practică la dînşii cam bat lăturile, cam nu vor să discute. Agenţii economici categoric nu vor să se implice.” – precizează Petru Carpovici, directorul adjunct al şcolii profesionale din Cuhureştii de Sus, raionul Floreşti.
Şi opinia lui Mihai Vacariuc, directorul şcolii de meserii din Floreşti: „Speculează pe aceea că ei plătesc impozite şi pe baza impozitelor noi trebuie să le pregătim specialişti. ”
Concluzia la care au ajuns mai mulţi directori de şcoli a fost sonorizată de Vasile Precup de la Cupcini: „Eu consider că ar fi necesară o implicare a statului, mult mai serioasă. Şi atunci probabil vom avea şi rezultate. Ar fi unele facilităţi pentru agenţii economici care ar da posibilitate ca ei mai strîns să colaboreze cu şcolile profesionale.”
Victoria Cotici, directorul Centrului de formare continuă din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie, veriga dintre mediul de afaceri şi Ministerul Educaţiei, confirmă că agenţii economici ar avea nevoie de facilităţi fiscale sau de scutirea de unele plăţi pe o perioadă. Dar ca reforma să meargă, asta nu ar fi de ajuns: „Nu este corect că agenţii economici nu doresc sau nu sînt înteresaţi să participe la procesul de pregătire a cadrelor. Poate ar fi mai corect de spus că nu vor să participe la actualul proces de pregătire a cadrelor, ţinînd cont de calitatea cadrelor care se pregătesc. Este un complex care este influenţat din mai multe direcţii. Ar fi vorba în general de mediul economic, de activitatea desfăşurată de mediul de afaceri, despre viteza reformelor în general pe economie.”
Intenţiile autorităţilor de profil de a reforma învăţămîntul profesional se regăsesc în proiectul noului Cod al Educaţiei care a fost pus în discuţie încă un an şi jumătate în urmă, fără să existe deocamdată o certitudine că ar putea fi dezbătut curînd în Parlament.
