La Chișinău a început sub egida ONU o conferință a țărilor din care pleacă cei mai mulți oameni la muncă în străinătate. Republica Moldova, cum se știe, ocupă un loc de frunte în lume prin ponderea emigranților, raportată la populație, ca și prin dependența țării de banii pe care muncitorii îi trimit acasă. Cum au fost reflectate aceste fenomene la conferința începută astăzi în capitală, vom afla de la Lucia Diaconu.
Migraţia „utilă”
Forumul organizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi executivul Moldovei a adunat reprezentanţi ai guvernelor din mai mult de 10 ţări cu exod pronunţat al populaţiei. Ideea generală a discuţiilor de azi a fost că migranţii pot face mult mai multe pentru ţara lor de baştină, decît să trimită bani acasă, dar ca să sporească impactul pozitiv al migraţiei statele trebuie să aibă strategii în fiecare domeniu, de la educaţie şi sănătate la angajarea în cîmpul muncii.
Dacă e privită ca o oportunitate, migraţia poate contribui esenţial la dezvoltarea ţărilor, aceasta e teza de la care au pornit discuţiile reprezentanţi ai mai multor guverne şi experţi de la organizaţii internaţionale reuniţi la Chişinău în cadrul Forumului Global pentru Migraţie şi Dezvoltare. Ce ar trebui să facă ţările ca să transforme migraţia dintr-un fenomen negativ în unul preponderent pozitiv? În primul rînd să ţină cont de ea atunci cînd îşi planifică strategiile de viitor, spun experţii.
„Diaspora moldovenească în străinătate reprezintă o capacitate financiară fantastică pentru dezvoltarea ţării”, spune Michael Mordasini, vicedirectorul Agenţiei Elveţiene de Dezvoltare şi Cooperare.
„Pentru guvern este foarte important să integreze această realitate în strategiile de dezvoltare a ţării. În ceea ce ţine de formarea profesională, educaţie. Să traseze cum trebuie de lucrat cu moldovenii din străinătate, cum să favorizeze deschiderea de noi afaceri, crearea locurilor de muncă, cum să canalizeze aceste resurse pentru dezvoltarea economiei reale a ţării ca să îmbunătăţească condiţiile de viaţă în Moldova.”
Pînă a ajunge însă la strategie, guvernele ţărilor care se confruntă cu migraţia masivă a populaţiei trebuie să acorde mai multă atenţie studiului fenomenului, adaugă expertul: „Actualmente lipsesc multe date statistice în privinţa migraţiei. Şi este una din condiţiile principale de a consolida aceste capacităţi statistice pentru a obţine baza pe care vor putea fi construite politicile sectoriale.”
Cum vede guvernul Moldovei migraţia? Strategia de care acesta se conduce e să creeze oportunităţi în ţară astfel încît Moldova să devină atractivă atît pentru cetăţenii săi de acasă cît şi pentru moldovenii plecaţi peste hotare. Natalia Gherman, viceministru al afacerilor externe: „Guvernul Republicii Moldova îşi propune un obiectiv foarte clar, ca să transformăm acea energie pozitivă a migranţilor noştri, care se află momentan peste hotare, în programe concrete de dezvoltare economică în primul rînd în interiorul Republicii Moldova. Probabil, cunoaşteţi despre programul PARE 1 + 1, care s-a dovedit a fi un succes adevărat şi multe alte domenii”.
Ceea pe ce urmează să insiste guvernul e să definească politici clare pe sectoare aparte, dar în primul rînd în domeniul angajării în cîmpul muncii, spune Ghenadie Creţu, reprezentantul misiunii Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei în Moldova: „Migraţia este importantă în Moldova, dar şi în alte ţări, pentru mai multe sectoare ale vieţii publice. Mulţi migranţi nu revin aici din frica că nu se vor putea integra pe piaţa forţei de muncă. Este o realitate. Unii pleacă cu anumite deprinderi şi le pierd. Iată în cazul lor ar trebui luate măsuri de recalificare prin instruire vocaţională sau instruire exact în profesia pe care au pierdut-o”.
Alte două domenii pe care guvernul ar trebui să le aibă în vedere atunci cînd îşi propune să integreze migraţia sînt educaţia şi sănătatea, spune expertul de la OIM.
