Hramul orașului Chișinău (II)

De ziua lui, orașul Chișinău care împlinește azi 575 de ani de la prima atestare, a primit felicitări transmise prin viu grai de delegați din multe capitale învecinate - București, Kiev, Minsk, Ankara și Tbilisi. Cu capitala Georgiei, Chișinăul s-a înfrățit printr-un acord semnat azi de cei doi primari, Dorin Chirtoacă și Gorgi Ugulava, care fac parte din aceeași generație. Ceremoniile oficiale de dimineață s-au disipat în cursul zilei într-o atmosferă de petrecere generală. Relateazã Lucia Diaconu:

Hramul orașului Chișinău (II)

Pentru că de hram au zi liberă, locuitorii Chişinăului au împînzit străzile oraşului încă de la primele ore ale dimineţii. Cei mai cuvioşi au mers azi la biserică, pentru că sărbătoresc Procoavele sau Acoperămîntul Maicii Domnului. După liturghie însă numărul celor dispuşi să petreacă s-a înmulţit în centrul capitalei.

Startul sărbătorii l-a dat primarul Dorin Chirtoacă de la tribuna din Piaţa Marii Adunări Naţionale: „La această vîrstă Chişinăul cu siguranţă este în perioada de creştere, în perioada tinereţii, în perioada de dezvoltare. Îmi doresc ca această tinereţe şi putere a oraşului Chişinău să se răsfrîngă asupra fiecăruia şi fiecare dintre noi să punem umărul pentru ca în fiecare an să avem din ce în ce mai bune şi frumoase rezultate.”

După ce musafirii din alte ţări i-au felicitat şi ei pe chişinăuieni, au intrat pe rol lăutarii şi dansatorii. Dar puţini oameni au rămas în piaţă să-i admire. Ademeniţi de tarabele comercianţilor, locuitorii capitalei s-au pornit să cutreiere bulevardul Ştefan cel Mare, care s-a transformat azi într-un imens bazar.

„Acasă niciodată n-am stat de ziua oraşului. Ne mai întîlnim cu prietenii, numai aşa ne şi întîlnim. Am trecut şi ne-am uitat cum meşterii fac lucruri frumoase. Totu-i bine.”

Aţi cumpărat ceva?

„Nu, pînă cînd nu. ”

Dar sînteţi dispus să scoateţi nişte bani din buzunar azi?

„Numaidecît. Pentru ce mai venim azi în oraş? Cît acolo s-a primi da o să cumpărăm.”

„Eu vreau să-l întreb pe acela cum îi carnea. Dacă-i gustoasă ori nu. ”

„Noi ademenim clienţii cu pozitivitatea noastră şi cu fumul de carne. Carnea la noi e de casă şi-i foarte bună. ”

Aveţi vînzări bune?

„Binişor, binişor. Deocamdată au fost vînzări. Vedem mai departe.”

Propuneţi şi preţuri mai mici?

„Dacă veniţi mai mulţi – da.”

„Oamenii-s sărăcuţi. În buzunar cînd se uită – el e bună carnea, dar e scump tot. Cam nu-i de trăit la noi în ţară. Cam e de fugit. ”

Azi şi-au scos marfa la vedere şi artizanii, care spun că hramul oraşului e una din puţinele ocazii cînd ar putea să adune ceva mai mult bănet în buzunare. Vasile Goncear este un olar cunoscut şi a venit azi la Chişinău tocmai din Hogineşti, un sat de prin părţile Călăraşilor: „Imaginaţi-vă sărbătoarea fără meşteri populari... Şi să se promoveze dar şi să facă faţă sărbătorii. ”

Ion Ciocanu de la Lozova, Străşeni participă la principala sărbătoare a capitalei chiar de la începuturi: „Ia uitaţi-vă: avem căpşună proaspătă, avem bostănei micuţi pe care putem să-i punem în rolă, şi am bostani giganţi. Asta-i toamna. ”

Şi ce spuneţi, anul ăsta cum e? E diferit decît ceilalţi ani?

Ion Ciocanu: „Ştiţi, dimineaţă mai era oleacă de soare şi parcă păreau oamenii mai deschişi, dar acuma a mai înourat şi feţele lor îs triste. Ies din casă numai ca să nu steie în casă. Şi ca să mai vadă lumea cred.”

După-amiază ploaia a mai alungat din dornicii de a petrece, dar mai mulţi oameni cu care am stat de vorbă mi-au spus că nu vor lipsi de la concertul de la sfîrşitul zilei, considerat elementul-cheie al sărbătorii.

În acest an poliţia municipală nu a instalat gard de protecţie în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar a dublat numărul celor care vor asigura ordinea publică.