Analizînd perspectivele dezvoltării economice pe regiuni, instituţia financiară prognozează o majorare a Produsului Intern Brut moldovenesc pînă la 7% în 2011, parametri de care se apropie doar Turcia cu o creştere de 6,6%, Estonia – 6,5% şi Lituania 6%. Pe cînd ar putea cetăţeanul de rînd să simtă aceste evoluţii ale economiei? Un posibil răspuns de la Lucia Diaconu.
După creşterea peste aşteptări de 7,5 la sută în primul semestru, şi FMI, şi guvernul de la Chişinău şi-au revizuit prognozele, anticipînd că Moldova îşi va păstra în linii mari acest ritm pînă la sfîrşitul anului. Cu o creştere de 7 la sută, Moldova ar avea cei mai buni parametri pe 2011 între ţările europene, reise din analiza recentă a perspectivelor dezvoltării economice regionale în Europa făcută de FMI. Iar autorităţile moldovene declară că ar exista toate premisele ca previziunile să se adeverească.
Octavian Calmîc, viceministrul economiei: „Avem factori interni care sînt determinaţi de volumul de producţie asigurat de domeniul agricol cît şi cel industrial, dar avem şi conjunctura internaţională destul de favorabilă, şi în primul rînd mă refer la majorarea
preţurilor pentru produsele agricole. Fapt care a stimulat considerabil exporturile din Republica Moldova.”
Economia Moldovei a crescut doi ani la rînd după criză, însă ultimul sondaj de opinie realizat cu o lună în urmă nu a arătat că oamenii ar fi mai mulţumiţi de nivelul lor de trai. Asta în pofida faptului că Biroul Naţional de Statistică arată că au crescut veniturile disponibile ale populaţiei, comerţul cu amănuntul şi de curînd şi depozitele bancare.
Iată cum explică acest aparent paradox Ana Popa de la Expert-grup: „Persoana care are un venit sub minimul de existenţă, fie că acesta a fost anul trecut cu 23% mai mic decît minimul de existenţă şi anul acesta este cu 20% , ceea ce înseamnă că s-a îmbunătăţit, dar pentru persoana a cărei venit oricum este mai mic decît acel minimum el nu vede nicio schimbare. Cred că şi schimbările negative, creşterea preţurilor, au loc într-atît de puternic
încît oamenii, chiar dacă veniturile cresc un pic mai mult decît preţurile, nu toţi sesizează. Probabil că oamenii se aşteaptă şi la îmbunătăţirea serviciilor publice pentru care plătesc şi care iarăşi nu sesizează schimbarea, chiar dacă se zice că am depăşit criza şi ar trebui să fie mai mulţi bani în buget. ”
Şi FMI în analiza sa, şi experţii economici atrag atenţia că ascensiunea economică este generată în continuare de consumul privat, care ar avea una din cele mai mari creşteri din regiune. Altfel spus, creşterea economică are loc fără crearea locurilor de muncă şi prin urmare nu are cum să contribuie la bunăstarea populaţiei.
Din nou Ana Popa de la Expert-grup: „Probabil că anume aceasta este diferenţa între noi şi ţările dezvoltate pentru că acolo este o altfel de creştere economică, bazată pe investiţii, bazată pe export şi respectiv din această cauză ea este mai calitativă şi generează de la sine pe parcursul a cîtorva ani îmbunătăţirea bunăstării populaţiei şi creează potenţial pentru o creştere continuă. Pe cînd la noi, cum nu au mai fost remitenţe, creştere nu a mai fost. ”
Chiar dacă recunosc că există şi semnele unei dezvoltări economice sănătoase, experţii spun că fără continuarea reformelor Moldova nu va putea să se debaraseze de modelul creşterii
pe consum. Ceea ce şi-a propus, cel puţin la modul declarativ, şi guvenarea.
Pentru 2012, şi autorităţile de la Chişinău, şi FMI prognozează că economia moldovenească va avansa cu minimum 4,5% . Avînd în vedere însă evoluţiile economice din Europa şi din lume, va mai dura un timp pînă cetăţenii moldoveni ar putea spune că situaţia economică a familiilor lor s-a îmbunătăţit, constată viceministrul economiei Octavian Calmîc: “Noi sperăm că tot ceea ce este planificat de a fi implementat în scopul modernizării structurii
economice şi trecerii pe o nouă paradigmă de dezvoltare economic a Republicii Moldova va stimula majorarea şi a salariilor, dar trebuie să înţelegem că conjunctura internaţională denotă un alt caracter al economiei, în special mă refer la reducerea sau conservarea ritmurilor de creştere a salariilor, pentru că ele nu reflectă sau au o pondere considerabilă în structura costurilor de producere. ”
Trebuie spus că creşterea economică prognozată de FMI pentru acest an va fi însoţită şi de creşterea inflaţiei, care potrivit pronosticurilor instituţiei ar putea ajunge pînă la 8 la sută.
