Liderii europeni au avut un week-end plin de discuții pe tema salvării euro, dar lipsit de decizii concrete. Folosirea nelimitată a fondurilor Băncii Centrale Europene pentru a opri criza datoriilor a fost dezbătută în contrapartidă cu propunerea de a lua împrumuturi de la economii emergente China de exemplu. Deciziile au fost amânate pentru miercuri. Alexandru Eftode prezintă în rezumat relatarea corespondentului Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak:
Liderii europeni au înregistrat progrese pe tema unei strategii pentru recapitalizarea băncilor, dar s-au împotmolit în discuțiile despre datorii: câte datorii îi pot fi iertate Greciei, cine suportă cheltuielile și cum poate fi prevenită alunecarea unor țări mari ca Italia și Spania în crize asemănătoare?
Reuniunea Consiliului European de la Bruxelles se încheie fără o decizie finală
Președintele francez, Nicolas Sarkozy a declarat presei că Uniunea Europeană este nevoită să amâne răspunsurile cu câteva zile. Sarkozy a spus că natura subiectelor în discuție este deosebit de complexă mai ales pentru că implică sume enorme de bani și înțelegeri cu parteneri privați, greu de convins.
După toate probabilitățile, băncile europene vor fi forțate să facă rost de aproximativ 108 miliarde de euro pentru a-și completa rezervele și a fortifica sistemul bancar slăbit de expunerea la criza din Grecia. Pentru adunarea sumei, băncile trebuie să apeleze mai întâi la piețele de capital, abia apoi pot cere ajutorul guvernelor naționale și numai în ultimă instanță al Uniunii Europene.
În această privință, toți sunt de acord că este nevoie de o schemă de recapitalizare a băncilor, a spus președintele Consiliului European. Chiar dacă toți sunt pentru, Herman Van Rompuy a mai spus că miniștrii europeni de finanțe au nevoie de un răgaz până miercuri pentru a finaliza strategia.
Băncile care dețin cele mai multe bonduri grecești n-ar vrea să accepte schema de recapitalizare, înainte de a vedea la ce înțelegeri ajung liderii europeni pentru a opri criza în Grecia și a preveni răspândirea ei în alte țări. Mai exact, ar vrea să afle care este suma datoriilor pe care creditorii privați ar trebui să i-o ierte Greciei. Băncile spun că în funcție de această sumă trebuie stabilită și mărimea recapitalizării.
Datoria Greciei se ridică astăzi la 200 de procente din Produsul Intern Brut. În timp ce țările zonei euro examinează posibilitatea iertării a 60 la sută din datorii iar Fondul Monetar Internațional ar vrea mai mult, este clar că investitorii privați, mare parte a lor fiind bănci franceze, vor trebui să ierte datorii mai mari decât cele 21 la sută convenite în iulie.
După noi proteste în masă la Atena săptămâna trecută, premierul grec, Georgios Papandreou preferă iertarea cât mai multor datorii, în loc de alte măsuri de austeritate impuse țării sale. Înainte de reuniunile de duminică la Bruxelles, Papandreou a spus că, „după cum s-a dovedit deja, criza Greciei nu mai este doar a Greciei și că toți europenii trebuie să acționeze decisiv și eficient”.
O altă chestiune controversată ține de folosirea Fondului European de Stabilitate Financiară pentru a îngrădi alte țări de probleme asemănătoare cu ale Greciei. În valoare de 440 de miliarde de euro astăzi, acest fond ar putea ajuta țări mai mici, ca Irlanda și Portugalia, dar n-ar face față unor crize în țări mari ca Spania și Italia.
Din ce bani poate fi mărit acest fond? În timp ce Franța ar vrea ca fondul să fie transformat într-o bancă și să primească acces nelimitat la resursele Băncii Centrale Europene, Germania, prin cancelara Angela Merkel, a spus că acest lucru ar încălca tratatele europene. Merkel a spus că miniștrii de finanțe au căzut de acord asupra a două modele de finanțare a fondului, dar nici unul nu presupune implicarea Băncii Centrale Europene pentru că tratatele actuale nu o permit.
În timp ce modificarea tratatelor Uniunii Europene ar putea fi discutată la summitul liderilor europeni din decembrie, modelele despre care vorbește cancelara germană ar fi transformarea fondului într-o schemă de asigurare a datoriilor, fapt care îi poate ridica puterea la un trilion de euro. Cea de-a doua opțiune presupune crearea unui mecanism pentru a finanța Fondul European de Stabilitate Financiară din surse private, cum ar fi fondurile de investiții ale Chinei, care a făcut deja această oferă Uniunii Europene.
Deciziile, oricare vor fi, sunt așteptate miercuri, la o nouă reuniune a liderilor europeni la Bruxelles.
