Coaliţia „Nediscriminare” a organizat săptămâna aceasta la Chişinău o masă rotundă cu participarea presei, pentru a atrage atentia asupra pericolului pe care îl reprezintă „discursul de ură şi discriminare”. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Iulia Marcinschi, coordonatoare de proiect in cadrul coalitiei, a afirmat că acest tip de discurs s-a intensificat în spaţiul public moldovenesc, odată cu lansarea dezbaterilor despre legea nediscriminării sau înregistrarea cultului islamic. Interviul a fost realizat de Paul Hodorogea.
Iulia Marcinschi: „Noi am vrut să atenţionăm astăzi atât mass-media, cât şi formatorii de opinie publică şi societatea în general despre faptul că ar trebui să fie atenţi la astfel de discursuri, sa nu le multiplice, dar şi să nu le admită, în cazul formatorilor de opinie.”
Europa Liberă: Dar s-au înregistrat crime, motivul fiind ura şi discriminarea?
Iulia Marcinschi: „Anterior, când în primăvară era vorba despre legea nediscriminare, mai ales despre sintagma „orientare sexuală”, persoanele din comunitatea LGBT, întorcându-se acasă au suferit asalturi, e vorba de leziuni corporale uşoare, din fericire. Dar a fost o legătură evidentă şi directă între ceea ce se vorbea la televizor şi faptul că în transportul public persoana a fost identificată şi mai apoi a fost agresată. Din câte mi-au spus persoanele de religie musulmană, dacă înainte duceau o viaţă paşnică şi nu era un mediu ostil, în urma discuţiilor despre înregistrarea ligii islamice au început să fie discutaţi şi mediul ostil s-a simţit îndată.”
Europa Liberă: Cine ar trebui să atragă atenţia la acest aspect? Doar mass-media?
Iulia Marcinschi: „Şi formatorii de opinie publică, e vorba de politicieni, persoane care fac conferinţe de presă, persoane care invită pseudo-specialişti...”
Europa Liberă: Credeţi că astfel de discursuri vor înceta în viitorul mai îndepărtat, cel puţin?
Iulia Marcinschi: „Sigur că nu rezolvi multe cu o masă rotundă sau o masă de dezbateri. Dar pentru o informare mai amplă, noi am hotărât să atenţionăm că astfel de discursuri există. Vreau să le spun politicienilor care în Parlament şi când spun lucruri neadevărate în interviuri, despre persoanele LGBT şi sănătatea lor psihică, când este vorba despre persoanele de altă religie, când sunt perpetuate anumite stereotipuri şi apoi preluate de societate, iar in cazuri mai restrânse de vecinătate au loc deja crime de ură.”
Europa Liberă: Ce măsuri ar trebui să se întreprindă pentru a scoate de pe agendă această problemă a discursurilor de ură şi discriminare?
Iulia Marcinschi: „Atunci când persoanele publice discută anumite subiecte sensibile, cum sunt grupurile vulnerabile ar trebui să fie foarte atenţi, dar în primul rând corecţi.”
