Mitropolia Moldovei a cerut realizarea de urgență a unui inventar al tuturor bisericilor. Rapoartele așteptate la Mitropolie până la 1 decembrie trebuie să conțină date istorice privind lăcașele sfinte, o scurtă prezentare privind construcția, sfințeniile bisericești, activitățile și perspectivele instituțiilor. Totul pentru o ediție jubiliară consacrată celor 200 de ani de la înființarea Eparhiei de Chișinău, anunță Mitropolia pe site-ul său. Anticipăm efectele acestui inventar împreună cu interlocutorul nostru matinal, Ion Ștefăniță, directorul Agenției de inspectare și restructurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii.
Ion Ştefăniţă: „Aşteptările noastre, ale Agenţiei de Inspectare şi Restaurării a Monumentelor (AIRM) sunt pozitive. Această iniţiativă este bună, lucrul acesta trebuie să-l facă însăşi specialiştii din cadrul AIRM, mai ales că această iniţiativă va prevedea şi o inventariere a bunurilor culturale mobile din cadrul bisericilor şi mănăstirilor. Respectiv, organizat, la iniţiativa Mitropoliei se va desfăşura acest lucru. Nu am nicio obiecţie, doar că această iniţiativă să nu fie legată de alte chestiuni din umbră, care de obicei în Moldova se întâmplă.”
Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Ion Ștefăniță despre patrimoniul național, Biserică și stat
Europa Liberă: Presa a făcut o oarecare legătură, a observat că această inventariere a fost formulată la scurt timp după vizita la Chișinău a patriarhului rus Kiril. Credeți că există vreo oarecare tangenţă între cele două evenimente sau e o coincidență?
Ion Ştefăniţă: „Posibil să fie o coincidenţă sau eu nu înţeleg lucrurile aşa cum se întâmplă de obicei. La noi de obicei se discută după cortină anumite intenţii meschine. Dar, dacă să privim aşa cum se aude şi se citeşte în presă, cred că totuşi ar fi bine ca această iniţiativă să se desfăşoare ca să avem o claritate: cate biserici avem, câte mănăstiri, care este starea lor, trebuie monitorizate bunurile lor. În perioada celor 20 de ani de independenţă foarte multe bunuri culturale din Moldova au mers prin traficul ilicit. Foarte multe bunuri mobile au ajuns pe piaţa neagră, atât în Occident, cât şi în Statele Unite.”
Europa Liberă: Citeam la un moment dat că în Republica Moldova ar exista vreo 644 de biserici și 21 de mănăstiri. De ce date dispuneți dv. în acest sens şi cum aţi caracteriza starea patrimoniului actual?
Ion Ştefăniţă: „În 2010-2011 specialiştii de la AIRM au inspectat peste 850 de monumente de importanţă naţională incluse în registrul naţional al monumentelor. Respectiv, din numărul acesta, 372 de monumente le-au constituit bisericile şi mănăstirile. Situaţia lor rămâne a fi una mai puţin dorită. Am găsit intervenţii de mutilare şi de degradare a acestor edificii ecleziastice.
Pentru a preîntâmpina această degradare, Ministerul Culturii s-a întrunit într-o masă rotundă cu Mitropolia Moldovei în care preoţii mai multor biserici si mănăstiri au fost atenţionaţi ca toate lucrările de restaurare şi reconstrucţie să fie coordonate cu Consiliul Naţional de Experţi de pe lângă Ministerul Culturii, lucru care nu se întâmplă în Republica Moldova.
Vreau sa fac trimitere la ultimul caz, cel care l-a înregistrat AIRM, Catedrala „Sfântului Ioan Botezătorul” din Comrat, unde Preotul-paroh Fiodor a mutilat această Catedrală prin mai multe acţiuni ilegale, respectiv a dus la pierderea elementelor arhitecturale autentice. Mă refer la fixarea plăcilor de faianţă, de termoizolare pe elementele arhitecturale din faţada Catedralei. Iată că această Catedrală şi-a pierdut originalitatea de altădată.”
Europa Liberă: Când am fost ultima dată la o mănăstire renovată recent, am trăit un gen de regret, mi s-a părut desfigurată de geamuri termopan, şi alte lucruri nefireşti arhitecturii bisericești. Cum poate fi conservat acest patrimoniu?
Ion Ştefăniţă: „Conservarea lui se va realiza atunci când vom avea transformare la nivel de mentalitate. La noi se gândeşte încă în stil de euro-reparaţie, că numai aşa lucrurile arată bine. Noi trebuie sa intelegem, oamenii de rând, enoriaşii, instituţiile de profil, că tot ce este autentic arhitectural, istoric trebuie să fie conservat. Trebuie să creăm această tradiţie de protejare şi de punere în valoare a tot ce este vechi. O ţară cu un patrimoniu vechi este mai atractivă. Aşa cum arhitectura ecleziastică din Franţa, Spania, Asia este atrăgătoare, respectiv şi Republica Moldova are o arhitectura a sa specifică. Această arhitectura ar trebui pusă în valoare.”
Europa Liberă: Agenţia dvs. poate asigura protecţia lăcaşelor sfinte de această degradare galopantă?
Ion Ştefăniţă: „Suntem 6 specialişti la AIRM. 6 care au reuşit să desfăşoare prima monitorizare de a ne documenta cu situaţia reală a patrimoniului cultural din Moldova. În octombrie, anul acesta, am finisat această monitorizare. Agenţia a venit şi cu un raport pe masa Ministerului Culturii despre situaţia reală din ţară.”
Europa Liberă: Ne puteţi ilustra cu vreun exemplu de practici performante care să stimuleze păstrarea acestui patrimoniu într-o forma mai mult sau mai puţin firească?
Ion Ştefăniţă: „Voi face trimitere la trei cazuri. Avem o biserica veche din lemn restaurata in raionul Glodeni. Este un exemplu bun, demn de urmat. Alta din Palanca, o biserica din secolul 18 care a fost restaurată. Cel mai recent a fost inaugurată biserica de lemn din satul Hirişeni, Teleneşti, dar inaugurată pe teritoriul viitorului muzeul al satului, de aici din municipiul Chişinău.
Iată că aceste exemple trebuie să fie o motivaţie pentru factorii de
Este strigător la cer în ce situaţie a ajuns biserica Sfântul Arhanghel Mihail din Hiliuţi sau cea din Vorniceni, Cotul Morii.
decizie din Moldova, mă refer chiar şi la preşedintele care la moment nu-l avem, Ministerul Finanțelor, al Culturii, care trebuie să ia act faţă de acest proces continuu de degradare.
Este strigător la cer în ce situaţie a ajuns biserica Sfântul Arhanghel Mihail din Hiliuţi sau cea din Vorniceni, Cotul Morii. Aceste biserici trebuie salvate. Îşi aşteaptă salvarea. Salvarea va fi atunci când se va lua o atitudine responsabilă faţă de acest patrimoniu.”
Europa Liberă: De ce într-un caz se poate, în alt caz nu se poate şi avem această situaţie jalnică?
Ion Ştefăniţă: „Pentru că mai avem oameni de credinţă care vin cu donaţiile lor, respectiv acest patrimoniu se pune în valoare. Respectiv au fost salvate câteva biserici. Avem 18 biserici care deja nu mai sunt. În 1993 ele figurau în registrul monumentelor, acum nu mai sunt.”
Europa Liberă: Mitropolia Basarabiei pretinde că statul favorizează pe cea a Moldovei prin faptul că i-a cesionat acesteia dreptul de proprietate. Juridic, ale cui sunt bisericile şi mănăstirile?
Ion Ştefăniţă: „Conform legii ocrotirii monumentelor, proprietarul bunurilor naţionale cu statut protejat este Ministerul Culturii, în mod automat. Cel mai corect este că aceste bunuri aparţin enoriaşilor. Da, ele sunt întreţinute, construite cu banii poporului, respectiv ele sunt în balanţa Ministerului Culturii. El este dator să le monitorizeze, să le restaureze şi să le pună în valoare. Vreau să mai spun că este un contract colaborare între Minister şi Mitropolia Moldovei că au fost date în gestiune cele 644 de biserici şi 21 de mănăstiri.”
Europa Liberă: Ceea ce înseamnă că preotul doar face acolo slujba?
Ion Ştefăniţă: „Da, îşi adună enoriaşii, respectiv se desfăşoară acest act de rugăciune.”
Europa Liberă: Cine e responsabil de buna întreţinere a bisericii?
Ion Ştefăniţă: „Conform legii – Ministerul Culturii.”
Europa Liberă: Ar trebui ca Mitropolia Moldovei să aibă drept de proprietate asupra lăcaşelor sfinte? Chiar si din simplul motiv ca să nu existe această intervenţie brutală în arhitectura bisericească.
Ion Ştefăniţă: „Eu nu aş fi împotrivă, dar ele nu sunt în proprietate şi preoţii de obicei se poartă cu biserica ca o proprietate privată. Odata chiar mi s-a interzis să fotografiez biserica. Or, biserica este un bun al comunităţii şi nu al preotului. Sa nu fie cu supărare pentru feţele bisericeşti dar acest bun aparţine tuturor. ”
Europa Liberă: Am auzit la un moment dat despre o instituţie care ar coordona aceste intervenţii în tot ce înseamnă reconstrucţia bisericilor, unde ar fi specialişti care ştiu cum se face asta…
Ion Ştefăniţă: „Eu ştiu că în Moldova există Consiliul Naţional de experţi de pe lingă Ministerul Culturii, în cadrul Mitropoliei este un departament responsabil ca aceste restaurări sa fie coordonate cu el, dar aceste lucruri nu se întâmplă. Dacă s-ar realiza, s-ar păstra mai mult autentic. Ați confirmat şi dumneavoastră, cand ați vizitat o manastire, ați văzut că e schimbată la faţă, nu are imaginea pe care ați așteptat-o.”
