Un grup de persoane care au investit bani în piramida financiară MMM 2011 lansată la începutul acestui an şi în Moldova s-au plîns într-o conferinţă de presă că băncile le-ar fi blocat conturile la aproximativ 1000 de deponenţi. La sfârşitul săptămînii trecute Banca Naţională a Moldovei i-a avertizat într-un comunicat pe cetăţeni că riscă mult să-şi piardă banii dacă vor participa în această piramidă. În ce constă pericolul şi de ce autorităţile au recurs la suspendarea acestor conturi bancare aflaţi din interviul cu Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei pentru economie, buget şi finanţe din Parlament cu care a discutat Lucia Diaconu.
Veaceslav Ioniţă: „Persoana care aduce pe altă persoană în schemă beneficiază de o parte de bani de la următorul şi restul îi dă, îi transmite în sus, în vîrful piramidei. Respectiv, cel care stă în vîrful piramidei primeşte bani de la toţi care intră în piramidă. Cel de la nivelul doi primeşte de la toţi care sînt sub el şi respectiv cu cît mai sus eşti în vîrful piramidei cu atît primeşti bani de la toţi care sînt sub tine. Şi de fapt în ce constă escrocheria?
Oamenii care depun bani îs naivi, cred că îi vor primi înapoi. Dar nu ai de unde să-i primeşti, deoarece piramida presupune doar faptul că persoanele din vîrful piramidei iau bani. Şi niciodată nu-i întorc înapoi. Şi la un moment dat cei care sînt ultimii în piramidă se trezesc că nimeni nu le mai întoarce lor banii. Şi de fapt escrocheria e făcută de cei care sînt primii în piramidă.”
Europa Liberă: De vreme ce riscurile sînt atît de evidente de ce totuşi această reţetă trezeşte interes?
Veaceslav Ioniţă: „Oamenii întotdeauna visează la bani uşori. Oamenii nu au pregătire financiară puternică. Este de fapt mai rău decît cazinourile şi jocurile de noroc. Oamenii oricum se duc acolo să joace chiar dacă pierd banii. Numai că dacă în cazul cazinourilor şi al jocurilor de noroc măcar ai o mică speranţă că vei primi ceva, în cazul piramidei cei care sînt ultimii în rînd sigur nu vor primi nimic. Deci aici avem de-a face cu o estorcare tipică a banilor.”
Europa Liberă: Dle Ioniţă, pe de altă parte cîteva persoane care spun că au investit în această piramidă s-au plîns că unele bănci le-ar fi blocat conturile illegal. Ei spun că nimeni nu ar fi în drept să le dicteze cum să-şi gestioneze propriii bani. Cum califică legislaţia acest tip de activitate?
Veaceslav Ioniţă: „Activităţi financiare în R. Moldova pot avea loc doar sub licenţa Băncii Naţionale sau a Comisiei Pieţelor Financiare. Ei nu au o astfel de licenţă. Deci ei deja nu au dreptul să organizeze activităţi financiare. Însă ei sînt destul de bine dosiţi prin cuvinte frumoase.
De aceea noi acum în cadrul legal creăm suficientă argumentare ca procurorii să poată instrumenta cazul în baza legii care va fi aprobată în cel mai scurt timp. În prezent, ca şi în multe ţări din regiune avem un vacuum şi este legat de faptul că la noi statul pedepseşte doar după ce a apărut victima. Iar în prezent noi avem frauda, dar încă nu avem victime. Victimele vor apărea într-un termen scurt. Experţii din Federaţia Rusă anticipează că piramida din 2011 se va prăbuşi undeva în luna iunie, cel tîrziu în luna iulie.”
Europa Liberă: Dar pînă la urmă este problema statului să-i apere pe cetăţeanul care cu bună ştiinţă a făcut o investiţie riscantă?
Veaceslav Ioniţă: „Desigur, cetăţenii atîta timp cît n-au rămas fără bani ne spun ne daţi voie, dar din momentul în care vor fi estorcaţi de bani vor începe a protesta şi vor pune întrebări de ce organele statului n-au făcut nimic, de ce n-au fost protejaţi. Noi, din păcate pentru cei care fac piramidele, ştim cu ce se termină lucrul acesta şi noi acum elaborăm un cadru legal de-a proteja cetăţeanul înainte ca el să vrea să fie protejat, noi creăm un cadru legal suficient ca să-i putem să-i protejăm chiar atunci cînd ei nu realizează că trebuie să fie protejaţi.”