La Chicago a luat sfârşit summitul Alianţei Nord Atlantice. Un summit dominat de problema Afganistanului, dar unde s-a şi anunţat că scutul defensiv NATO din Europa va fi complet funcţional în 2022. În declaraţia finală s-a spus şi că NATO va continua să acorde asistenţă specializată Afganistanului şi după retragerea trupelor combatante, preconizată pentru 2014. În ceea ce priveşte extinderea NATO, secretarul de stat american, doamna Hillary Clinton a spus că speră ca acesta să fie ultimul summit al Alianţei la care să nu fie primite noi ţări în NATO, bineînţeles dacă aceste ţări aspirante vor fi pregătite. Ţările cu statutul de candidat sunt Bosnia-Herţegovina, Georgia, Macedonia şi Muntenegru. Corespondentul nostru la Bruxelles, Dan Alexe, cu un sumar al deciziilor acestui summit NATO.
Summitul NATO de la Chicago s-a incheiat cu un important anunt: retragerea finala a trupelor occidentale din Afganistan, cu un calendar concret, dar lasand deschisa chestiunea viitorului Afganistanului dupa aceasta retragere.
In mod concret, s-a anuntat ca misiunile de lupta vor inceta la mijlocul anului viitor, iar retragerea va fi totala la sfarsitul lui 2014.
Presedintele american Barak Obama si-a aparat astfel bilantul, operatiunile din Afganistan si orarul retragerii:
„Nu cred ca vom ajunge vreodata la punctul in care sa putem spune: e perfect, am facut totul, exact asta doream, iar acum putem sa ne strangem echipamentul si sa plecam acasa. Ce avem aici este un proces. Un proces care se poate derula si intr-un mod foarte dezorganizat.”, a spus Barak Obama la incheierea summitului NATO de la Chicago.
S-a mai discutat si despre status quo-ul nuclear. „Cita vreme vor exista arme nucleare, NATO va ramane o alianta nucleara”, a fost una din concluziile comune ale Aliantei. NATO e gata sa-si reduca numarul de rachete nucleare in Europa, cu conditia ca si Rusia, al carei stoc e judecat mult mai important, va face acelasi lucru.
NATO a anuntat apoi in mod oficial instalarea scutului anti-racheta in Europa de est, din care elemente esentiale vor fi plasate in Romania. E vorba de acel sistem de interceptare a rachetelor care ar putea fi trase asupra Europei de est din Iran, sistem despre care Rusia spune ca e de fapt dirijat impotriva sa.
Scutul anti-racheta nu e de altfel singurul subiect de discordie intre NATO si Rusia. La fel de iritanta pentru Moscova este si prezenta la asemenea reuniuni a presedintelui Georgiei Mihail Saakashvili. NATO a anuntat inca de la summitul din Bucuresti din 2009 ca Georgia va deveni membru al Aliantei, in ciuda faptului ca doua entitati administrative ale teritoriului sau (Abhazia si Osetia de Nord) s-au declarat independente si sint protejate militar de Rusia. Saakashvili e considerat de Putin drept un dusman personal si declaratii cum e cea pe care a facut-o el cu ocazia summitului de la Chicago nu pot starni decit iritare la Moscova :
„Hillary Clinton a anuntat ca viitorul summit NATO va fi dedicat extinderii Aliantei. Si nu numai ea a spus-o, dar exista un consens in legatura cu asta. Urmatorul summit va avea probabil loc in 2014 si cred ca Georgia are mari sanse, ceea ce ma face foarte increzator. Daca continuam progresele -si stiu ca o vom face- vom fi pregatiti pentru urmatorul summit, cind va fi extrem de dificil de justificat de ce Georgia nu e primita in NATO.”, a declarat presedintele Georgiei, Mihail Saakashvili, la summitul NATO de la Chicago.
In sfarsit, in afara de Afganistan si instalarea scutului anti-racheta in Europa de Est, unul din principalele puncte pe agenda reuniunii a fost modernizarea capacitatii militare a Aliantei. Obama a amintit ca 77% din eforturile militare ale NATO sint furnizate de Statele Unite. Europenilor li s-a cerut sa-si sporeasca eforturile si, in mod direct, cheltuielile militare.
