Organizația Frăţia Musulmană din Egipt a anunţat astăzi că Mohamed Mursi, candidatul acestei grupări la algerile prezidențiale, ar fi intrat în turul doi de scrutin, unde se va confrunta cu ultimul premier al regimului Mubarak, fostul şef al forţelor aeriene egiptene, Ahmed Shafik. Rezultatele oficiale ale primei runde vor fi anunţate marti, 29 mai, iar turul doi este programat pentru 16 şi 17 iunie. Detalii de la Oana Serafim.
Alegerile din această săptămînă au fost primul scrutin prezidenţial liber din Egipt şi constitie o etapă importantă în procesul violent şi controversat de tranziţie după alungarea de la putere a regimul lui Hosni Mubarak, în urma protestelor populaţiei, la 11 februarie 2011.
Associated Press scrie că e posibil ca turul doi al scrutinului să fie şi marcat de violenţe. Oponenţii fostului premier al erei Mubarak au anunţat că vor ieşi din nou în stradă dacă Ahmed Shafik va fi ales preşedinte. Sprijinitorii lui spun că el este alegerea înţeleaptă dacă se vrea reinstaurarea securităţii şi a liniştii.
Iată ce a declarat pentru agenția Reuter Haled el-Abbad, un tînar egiptean de la Cairo
„Indiferent de rezultat, el nu este in favoarea lui Shafik. Dacă Consiliul Militar încearcă să îl impună pe Shafik, atunci revoluţia va începe din nou şi pot să vă garantez că dacă Ahmed Shafik va fi ales, Piaţa Tahrir va izbucni din nou.”
Dar o victorie a candidatului Frăţiei Musulmane, Mohamed Mursi, va face ca tensiunile între islamişti şi armată, care e văzută ca garant al statalităţii, să creacă în intensitate.
„Acum egiptenii trebuie să aleagă între revoluție şi contrarevoluţie. Votul următor va fi un referendum asupra revoluției”, declara unul din liderii Frăţiei Musulmane, Mohamed Beltagy.
Dacă Mohamed Mursi cîştigă, scrie Associated Press, islamiştii care deţin controlul asupra majorităţii instituţiilor din Egipt – cu excepţia armatei – va fi consolidată victoria islamiştilor în întreaga lume arabă, măcinată anul trecut de revoluțiile „de primăvara”.
Deşi a fost persecutată sub regimul Mubarak, minoritatea creştină, cu o pondere de aproximativ 10 % din populaţia ţării, ar putea să voteze în favoarea lui Shafik, de teama unui regim islamic.
Un tînăr egiptean scria pe reţeaua Twitter că a alege între Mohamed Mursi şi Ahmed Shafik este ca şi cum ai fi pus să alegi între să-ţi iei singur viaţa sau să te arunci într-un bazin cu rechini. Un alt egiptean declara agenţiei Reuter:
„Vom accepta situaţia aşa cum va fi deoarece este rezultatul unor alegeri si este democraţie. Nu mai vrem să avem probleme. Vrem ca cineva să preia conducerea după aceste alegeri care par să fie, cu voia lui Dumnezeu, libere şi corecte. Chiar dacă 90b % din rezultate sunt corecte şi 10 % sunt falsificate, cred că nu e nici o problemă şi că întregul proces a fost bun.”
Israelul urmăreşte cu nervozitate situaţia din Egipt, ţara arabă cea mai populată şi cu care a fost vechi duşman pînă la acordul de pace din 1979. Mohamed Mursi a promis că va „revizui” această înţelegere, dar că nu va o va anula. Ahmed Shafik a promis că va respecta tratatul.
Alegerile din această săptămînă au fost primul scrutin prezidenţial liber din Egipt şi constitie o etapă importantă în procesul violent şi controversat de tranziţie după alungarea de la putere a regimul lui Hosni Mubarak, în urma protestelor populaţiei, la 11 februarie 2011.
Associated Press scrie că e posibil ca turul doi al scrutinului să fie şi marcat de violenţe. Oponenţii fostului premier al erei Mubarak au anunţat că vor ieşi din nou în stradă dacă Ahmed Shafik va fi ales preşedinte. Sprijinitorii lui spun că el este alegerea înţeleaptă dacă se vrea reinstaurarea securităţii şi a liniştii.
Iată ce a declarat pentru agenția Reuter Haled el-Abbad, un tînar egiptean de la Cairo
„Indiferent de rezultat, el nu este in favoarea lui Shafik. Dacă Consiliul Militar încearcă să îl impună pe Shafik, atunci revoluţia va începe din nou şi pot să vă garantez că dacă Ahmed Shafik va fi ales, Piaţa Tahrir va izbucni din nou.”
Dar o victorie a candidatului Frăţiei Musulmane, Mohamed Mursi, va face ca tensiunile între islamişti şi armată, care e văzută ca garant al statalităţii, să creacă în intensitate.
„Acum egiptenii trebuie să aleagă între revoluție şi contrarevoluţie. Votul următor va fi un referendum asupra revoluției”, declara unul din liderii Frăţiei Musulmane, Mohamed Beltagy.
Dacă Mohamed Mursi cîştigă, scrie Associated Press, islamiştii care deţin controlul asupra majorităţii instituţiilor din Egipt – cu excepţia armatei – va fi consolidată victoria islamiştilor în întreaga lume arabă, măcinată anul trecut de revoluțiile „de primăvara”.
Deşi a fost persecutată sub regimul Mubarak, minoritatea creştină, cu o pondere de aproximativ 10 % din populaţia ţării, ar putea să voteze în favoarea lui Shafik, de teama unui regim islamic.
Un tînăr egiptean scria pe reţeaua Twitter că a alege între Mohamed Mursi şi Ahmed Shafik este ca şi cum ai fi pus să alegi între să-ţi iei singur viaţa sau să te arunci într-un bazin cu rechini. Un alt egiptean declara agenţiei Reuter:
„Vom accepta situaţia aşa cum va fi deoarece este rezultatul unor alegeri si este democraţie. Nu mai vrem să avem probleme. Vrem ca cineva să preia conducerea după aceste alegeri care par să fie, cu voia lui Dumnezeu, libere şi corecte. Chiar dacă 90b % din rezultate sunt corecte şi 10 % sunt falsificate, cred că nu e nici o problemă şi că întregul proces a fost bun.”
Israelul urmăreşte cu nervozitate situaţia din Egipt, ţara arabă cea mai populată şi cu care a fost vechi duşman pînă la acordul de pace din 1979. Mohamed Mursi a promis că va „revizui” această înţelegere, dar că nu va o va anula. Ahmed Shafik a promis că va respecta tratatul.
