Controversele în jurul legii pentru asigurarea egalității au scos la iveală rivalitățile din sânul Mitropoliei Moldovei între mitropolitul Vladimir și unui din cei mai puternici episcopi, episcopul Marchel, de la Bălți. Acesta a condus protestele stradale ale unei părți a preoțimii împotriva „orientării sexuale”, un criteriu cheie de interzicere a discriminării stipulat de noua lege. Mitropolitul Vladimir care nu a autorizat explicit protestele, a încercat joi să pună capăt răzmeriței printre preoți. La o adunare a Eparhiei de Centru, el i-a îndemnat pe rebeli la mai multă rugăciune în biserici și mai puțină politică în stradă. Această adunare revelatoare este considerată drept unul din evenimentele proeminente ale săptămânii, după cum veți auzi într-o retrospectivă alcătuită de Lucia Diaconu.
Editorialistul de la Jurnal de Chişinău Petru Bogatu susţine că atacurile unor reprezentanţi ai clerului ortodox împotriva Mitropolitului Vladimir, care s-au auzit în această săptămînă, ar proba existenţa unor sfori trase din afara ţării:
„Ameninţarea cu demisia Mitropolitului şi că i se va cere Patriarhului Kiril să aducă alt mitropolit este de-a dreptul incalificabilă. Această situaţie pune problema din nou a unei autocefalii adevărate a bisericii ortodoxe din Moldova. Lucrurile par să se normalizeze dar eu nu cred că Mitropolia Moldovei şi-a rezolvat toate problemele. Acest statut confuz, incert, această subordonare făţişă faţă de Moscova sînt lucruri lumeşti care nu fac altceva decît să întineze doar autoritatea şi imaginea Mitropoliei.”
Cît priveşte apelul comuniştilor să fie adoptată o nouă variantă a controversatei legi pentru asigurarea egalităţii, cu condiţia revenirii lor în Parlament, Natalia Uzun de la Moldavskie Vedomosti spune că în aşa fel comuniştii vor sa obţină publicitate maximă:
„Ei nu au scopul să schimbe legea. Comuniştii au acuma nevoie să fie tot timpul în cîmpul de atenţie al publicului şi pentru asta ei se folosesc de orice ocazie. Pentru că ei nu mai au acum pîrghii prin care să aducă la cunoştinţă poziţia sa. Televiziunea care îndeplinea această funcţie este închisă. În afară de aceasta, ei încearcă să prezinte situaţia în aşa mod încît societatea să creadă că alianţa este într-o luptă continuă cu ei, cu partidul comuniştilor ca o forţă politică puternică.”
Editorialistul de la ziarul Capitala Cornel Ciurea, solicitat de Europa Liberă să comenteze participarea premierului Filat la reuniunea CSI de la Aşgabad, notează că aceasta ar fi dictată de realităţi care ţin Moldova ancorată în spaţiul controlat de Rusia.
„Sînt nişte linii de atracţie geopolitică şi această linie de atracţie care vine din partea Moscovei nu a fost anulată de nimeni. Guvernul nostru, în frunte cu Filat, poate de sute şi mii de ori să repete că Uniunea Euroasiatică nu reprezintă o perspectivă atractivă pentru noi, însă trebuie să ne gîndim şi la scenariul prost în cazul în care Uniunea Europeană nu se va mai extinde, se va opri la Prut, va pierde dinamismul de dinainte atunci s-ar putea ca RM să nu mai aibă alte alternative, mai ales în condiţiile cînd Moscova va devein din ce în ce mai asertivă.”
În acest caz, indiferent de declaraţiile politicienilor noştri, spaţiul euroasiatic ar putea să devină un liman pentru moldovenii lasaţi de izbelişte, conchide Cornel Ciurea.
Editorialistul de la Jurnal de Chişinău Petru Bogatu susţine că atacurile unor reprezentanţi ai clerului ortodox împotriva Mitropolitului Vladimir, care s-au auzit în această săptămînă, ar proba existenţa unor sfori trase din afara ţării:
„Ameninţarea cu demisia Mitropolitului şi că i se va cere Patriarhului Kiril să aducă alt mitropolit este de-a dreptul incalificabilă. Această situaţie pune problema din nou a unei autocefalii adevărate a bisericii ortodoxe din Moldova. Lucrurile par să se normalizeze dar eu nu cred că Mitropolia Moldovei şi-a rezolvat toate problemele. Acest statut confuz, incert, această subordonare făţişă faţă de Moscova sînt lucruri lumeşti care nu fac altceva decît să întineze doar autoritatea şi imaginea Mitropoliei.”
Cît priveşte apelul comuniştilor să fie adoptată o nouă variantă a controversatei legi pentru asigurarea egalităţii, cu condiţia revenirii lor în Parlament, Natalia Uzun de la Moldavskie Vedomosti spune că în aşa fel comuniştii vor sa obţină publicitate maximă:
„Ei nu au scopul să schimbe legea. Comuniştii au acuma nevoie să fie tot timpul în cîmpul de atenţie al publicului şi pentru asta ei se folosesc de orice ocazie. Pentru că ei nu mai au acum pîrghii prin care să aducă la cunoştinţă poziţia sa. Televiziunea care îndeplinea această funcţie este închisă. În afară de aceasta, ei încearcă să prezinte situaţia în aşa mod încît societatea să creadă că alianţa este într-o luptă continuă cu ei, cu partidul comuniştilor ca o forţă politică puternică.”
Editorialistul de la ziarul Capitala Cornel Ciurea, solicitat de Europa Liberă să comenteze participarea premierului Filat la reuniunea CSI de la Aşgabad, notează că aceasta ar fi dictată de realităţi care ţin Moldova ancorată în spaţiul controlat de Rusia.
„Sînt nişte linii de atracţie geopolitică şi această linie de atracţie care vine din partea Moscovei nu a fost anulată de nimeni. Guvernul nostru, în frunte cu Filat, poate de sute şi mii de ori să repete că Uniunea Euroasiatică nu reprezintă o perspectivă atractivă pentru noi, însă trebuie să ne gîndim şi la scenariul prost în cazul în care Uniunea Europeană nu se va mai extinde, se va opri la Prut, va pierde dinamismul de dinainte atunci s-ar putea ca RM să nu mai aibă alte alternative, mai ales în condiţiile cînd Moscova va devein din ce în ce mai asertivă.”
În acest caz, indiferent de declaraţiile politicienilor noştri, spaţiul euroasiatic ar putea să devină un liman pentru moldovenii lasaţi de izbelişte, conchide Cornel Ciurea.
