Victor Osipov: ,,Eu cred că faptul continuării acestui dialog, de altfel pentru că suntem a nu știu câta rundă a întâlnirilor primului ministru Vlad Filat cu liderii administrației de la Tiraspol și fostul, și actualul, faptul continuării acestor întâlniri este în sine o dovadă a ridicării nivelului de încredere. Cu atât mai mult rezultatele care deja apar unul câte unul, evident că nu sunt suficiente. Sunt încă multe pe lista de așteptare, sau pe care le așteptăm și le așteaptă oamenii din regiune. Dar voi aminti doar de ultima realizare practică - deblocarea transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană, care nici el nu s-a dat ușor, dar este ceva palpabil. Agenții economici din regiune pot să deja să beneficieze de aceste trasee, pe care să-și trimită marfa. Și știu că s-a lucrat mulți ani în șir pentru a se ajuge la o asemenea realizare. Are și oponenți, de altfel și aici, și în stânga Nistrului, am văzut tot felul de comentarii. Dar este un rezultat, iar cel mai puternic argument pentru faptul că această încredere sau mai bine zis măsurile de consolidare a încrederii, care s-au discutat și recent în Germania, dau rezultate, trebuie să fie continuate, sunt o strategie corectă, sunt aceste realizări concrete. Acum este încă o temă, care a fost ridicată în cadrul întâlnirilor cu mult timp în urmă și am înțeles că s-a discutat și a fost și pe agendă și de această dată - libertatea circulației persoanelor, o problemă foarte complicat legată de posturi cu care s-a exagerat în zona de securitate, mai ales din partea transnistreană și este o chestiune delicată mai ales pentru noile autorități, noua administrație de acolo, noul lider de acolo să ridice aceste bariere în calea circulației. Dar sperăm că vor apare și aici progrese și ele se văd. Și în comunicare, și în rezultatele acestei comunicări.”
Europa Liberă: Domnule Osipov, dar de unde aceste dezvăluiri din culise precum că esența discuțiilor se rezumă la procesul de federalizare a Republicii Moldova?
Victor Osipov: ,,Bine, noi știm de unde ,,sunt” aceste dezvăluiri. Interesul față de întâlnirile la un nivel atât de important, cum ar fi cel dintre Filat și Șevciuc, este mare. Problema de bază este totuși o problemă politică legată de situația cu regimul neconstituțional din stânga Nistrului și cere o soluționare politică. Modelele unor asemenea soluționări întâlnite în lume, sau discutate de către experți sunt cunoscute. Federalizarea este unul dintre aceste modele, de aceea nu ar fi un exercițiu prea complicat pentru cineva, care observă dintr-o parte aceste procese, aceste evenimente, să vină cu asemenea presupuneri, ca să zic așa. Dar din comunicatele oficiale, evident toată lumea știe, nu reiese că s-ar fi discutat modelul de reglementare politică. Eu voi aminti aici un lucru, care poate trece neobservat și ar fi nedrept să nu transmitem și celor care ne ascultă, că evenimentul recent din Germania a fost dedicat de altfel nu acestui moment din program întâlnirea Filat-Șevciuc, care a eclipsat oarecum programul celălalt. El s-a axat pe monitorizarea, pe evaluarea activității grupurilor de lucru pentru consolidarea încrederii între cele două maluri și este vorba despre echipe, care reprezintă sectoarele economiei și administrației de la Chișinău și de la Tiraspol, care lucrează în mod permanent și este un lucru, activitatea lor este foarte importantă. Anume acolo se discută proiectele, soluțiile concrete la probleme concrete, într-un format, care adună specialiștii. Deci aceasta a fost tema reuniunii, eu accentuez, din câte se știe și personal am participat la o serie de asemenea întâlniri încă începând cu sfârșitul anului 2010 la Garnish, în Germania de asemenea. De aceea înțeleg faptul că se fac anumite presupuneri pe marginea acestor evenimente, a acestor întâlniri, dar nu mă grăbesc să le dau crezare.”
Europa Liberă: Faptul că Germania găzduiește aceste întâlniri, credeți că ar putea să fie pusă la cale o înțelegere tacită între Germania și Rusia referitor totuși la federalizarea Republicii Moldova, așa cum se speculează?
Victor Osipov: ,,Nu, iarăși eu n-am merge pe mâna conspirologiei. Germania nu organizează de una singură întâlnirile. Ele sunt organizate sub egida OSCE-ului, organizație pentru securitate și cooperare în Europa, unul dintre principalii mediatori în procesul politic de reglementare a conflictului transnistrean, deoarece reprezintă opinia solidară a tuturor statelor membre și este un actor recunoscut pentru soluționarea conflictelor înghețate din acest spațiu OSCE. Germania în schimb a arătat în ultimii ani de zile un suport extraordinar pentru procesul de reintegrare teritorială a Republicii Moldova și s-a angajat, inclusiv prin comunicarea cu Federația Rusă, comunicare diplomatică despre care noi știm mai puține lucruri, dar totuși cunoaștem Memorandumul de la Meseberg, semnat de cancelarul Angela Merkel și președintele rus Medvedev.”
Europa Liberă: De atunci președinte.
Victor Osipov: ,,De atunci, la momentul care l-au semnat, dar sunt și evenimente diplomatice vizibile, mai mult decât vizibil, foarte importante, care au atras atenția lumii întregi asupra necesității de a urgenta acest proces de soluționare a problemei transnistrene. Și iată, după cum vă spuneam, și în ceea ce ține de consolidare a încrederii dintre cele două maluri, suportul oferit grupurilor de lucru, această ospitalitate arătată din partea Germaniei pentru evenimentele organizate de OSCE este remarcabilă. Eu cred că așa cum a ajutat la vizibilitatea problemei în plan internațional, a problemei transnistrene, tot așa Germania prin acest sprijin ajută și activizarea și a proceselor interne, aici în comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol, și în activitatea acestor grupuri sectoriale de consolidare a încrederii.”
Europa Liberă: Dar odată cu numirea domnului Rogozin în calitate de reprezentant al Federației Ruse pentru Transnistria, poziția Moscovei a devenit una mai constructivă, mai rezervată, mai dură, mai cum?
Victor Osipov: ,,Eu nu cred că avem informații noi, cei din societatea civilă, opinia publică, nu cred că avem suficiente informații pentru ca să dăm asemenea aprecieri. Dimpotrivă, eu în acest moment, pe baza informațiilor făcute publice, aș spune că putem constata că doar și Moscova și-a manifestat interesul deosebit la această etapă față de problema transnistreană, în special după alegerile care au avut loc în Transnistria și schimbarea liderilor regimului nerecunoscut de acolo. Acest interes a fost arătat prin desemnarea unui reprezentant special al președintelui Federației Ruse. Deocamdată, însă, nimic palpabil ca și mesaj sau acțiune politică și diplomatică din partea Rusiei nu vedem. Cel puțin nimic care ar ieși în afara procesului obișnuit de negocieri în formatul 5+2, unde Rusia este reprezentată de ambasadorul cu misiuni speciale, Serghei Gubarev, el reprezintă Ministerul Afacerilor Externe. Și în acest format toți partenerii acționează conform planurilor pe care și le-au făcut în cadrul formatului. Eu aș spune aici, sau aș menționa ceea ce de asemenea apreciez foarte mult faptul că s-a ajuns, în sfârșit, ca 5+2 să funcționeze în regim de negocieri oficiale pentru reglementarea problemei transnistrene. Este încă un început de cale, dar este un nivel calitativ superior și foarte important.”
Europa Liberă: Dar foarte scurt: soluționarea conflictului transnistrean ar trebuie să fie pentru guvernarea de la Chișinău o prioritate pe termen scurt, mediu sau lung?
Victor Osipov: ,,Asta depinde în foarte mare măsură și de evaluarea complexă, realistă și corectă a problemei în sine. Și problema are atât de multe componente, iar procesul de reglementare a avut atâtea sincope în ultimii ani de zile, încât pe de o parte mie mi se pare imposibil și hazardat să încerce cineva a da o soluție politică să zicem așa acum, pe moment, foarte repede. Cred că graba într-un asemenea demers eventual ar putea duce la consecințe greu de prevăzut și chiar la consecințe negative, pentru că vă spuneam sunt foarte multe aspecte ale acestei divizări, care s-a produs cu mult timp în urmă și dacă ținem cont de faptul că după 2006 bunăoară timp de trei ani de zile practic nu a existat nici un fel de comunicare sau negociere, vă dați seama că toate aceste lucruri au fost atât de delăsate încât nu pot fi soluționate peste noapte. Noi vedem, a propos, iarăși ca să facem trimitere la exemplele practice, vedem cât de greu e se găsește o soluție pentru probleme tehnice foarte ușor de soluționat din punct de vedere al logisticii și al administrării procesului din punct de vedere tehnic, cum ar fi interconectarea legăturilor telefonice terestre de pe cele două maluri ale Nistrului. Sau cât de greu s-a ajuns la o soluție la reluarea transportului feroviar de mărfuri ș.a.m.d. Cu atât mai mult o soluție politică pentru conflictul transnistrean nu poate fi născută peste noapte. Dar convingerea mea personală, ca și fost negociator, este că nici nu ar trebui să ne punem un asemenea obiectiv. Obiectivul mai degrabă este acela de a avea o negociere calitativă, care să cuprindă toate aceste subiecte în agenda negocierilor și să se desfășoare după principii agreate de părți, agreate de cei care asistă părțile în negocieri, sau de cei care participă în formatul 5+2, toți participanții, astfel încât procesul să fie unul productiv. Pas cu pas, rând pe rând, problemă cu problemă să se găsească soluții, asupra cărora toți participanții ar cădea de acord și care ar fi în acest fel soluții durabile. Eu mă aștept, și cred că și obiectivul trebuie să fie ca soluționarea politică definitivă a conflictului transnistrean să vină ca și rezultat al acestui proces de negocieri, ceea ce înseamnă o perspectivă nu chiar atât de apropiată.”
Europa Liberă: Dar un proiect de statut cam pe când să fie așteptat pentru discuție?
Victor Osipov: ,,Nu sunt în măsură eu în momentul de față să dau asemenea răspunsuri. Poate că ar putea s-o facă participanți actuali la proces. Eu nu cred că în timpul apropiat, nu cred că anul acesta sau la anul, de exemplu. Văd prea multe chestiuni care trebuie să fie clarificate în procesul de negocieri înainte de a se ajunge la configurația unui document final de soluționare.”
Europa Liberă: Domnule Osipov, dar de unde aceste dezvăluiri din culise precum că esența discuțiilor se rezumă la procesul de federalizare a Republicii Moldova?
Victor Osipov: ,,Bine, noi știm de unde ,,sunt” aceste dezvăluiri. Interesul față de întâlnirile la un nivel atât de important, cum ar fi cel dintre Filat și Șevciuc, este mare. Problema de bază este totuși o problemă politică legată de situația cu regimul neconstituțional din stânga Nistrului și cere o soluționare politică. Modelele unor asemenea soluționări întâlnite în lume, sau discutate de către experți sunt cunoscute. Federalizarea este unul dintre aceste modele, de aceea nu ar fi un exercițiu prea complicat pentru cineva, care observă dintr-o parte aceste procese, aceste evenimente, să vină cu asemenea presupuneri, ca să zic așa. Dar din comunicatele oficiale, evident toată lumea știe, nu reiese că s-ar fi discutat modelul de reglementare politică. Eu voi aminti aici un lucru, care poate trece neobservat și ar fi nedrept să nu transmitem și celor care ne ascultă, că evenimentul recent din Germania a fost dedicat de altfel nu acestui moment din program întâlnirea Filat-Șevciuc, care a eclipsat oarecum programul celălalt. El s-a axat pe monitorizarea, pe evaluarea activității grupurilor de lucru pentru consolidarea încrederii între cele două maluri și este vorba despre echipe, care reprezintă sectoarele economiei și administrației de la Chișinău și de la Tiraspol, care lucrează în mod permanent și este un lucru, activitatea lor este foarte importantă. Anume acolo se discută proiectele, soluțiile concrete la probleme concrete, într-un format, care adună specialiștii. Deci aceasta a fost tema reuniunii, eu accentuez, din câte se știe și personal am participat la o serie de asemenea întâlniri încă începând cu sfârșitul anului 2010 la Garnish, în Germania de asemenea. De aceea înțeleg faptul că se fac anumite presupuneri pe marginea acestor evenimente, a acestor întâlniri, dar nu mă grăbesc să le dau crezare.”
Europa Liberă: Faptul că Germania găzduiește aceste întâlniri, credeți că ar putea să fie pusă la cale o înțelegere tacită între Germania și Rusia referitor totuși la federalizarea Republicii Moldova, așa cum se speculează?
Victor Osipov: ,,Nu, iarăși eu n-am merge pe mâna conspirologiei. Germania nu organizează de una singură întâlnirile. Ele sunt organizate sub egida OSCE-ului, organizație pentru securitate și cooperare în Europa, unul dintre principalii mediatori în procesul politic de reglementare a conflictului transnistrean, deoarece reprezintă opinia solidară a tuturor statelor membre și este un actor recunoscut pentru soluționarea conflictelor înghețate din acest spațiu OSCE. Germania în schimb a arătat în ultimii ani de zile un suport extraordinar pentru procesul de reintegrare teritorială a Republicii Moldova și s-a angajat, inclusiv prin comunicarea cu Federația Rusă, comunicare diplomatică despre care noi știm mai puține lucruri, dar totuși cunoaștem Memorandumul de la Meseberg, semnat de cancelarul Angela Merkel și președintele rus Medvedev.”
Europa Liberă: De atunci președinte.
Victor Osipov: ,,De atunci, la momentul care l-au semnat, dar sunt și evenimente diplomatice vizibile, mai mult decât vizibil, foarte importante, care au atras atenția lumii întregi asupra necesității de a urgenta acest proces de soluționare a problemei transnistrene. Și iată, după cum vă spuneam, și în ceea ce ține de consolidare a încrederii dintre cele două maluri, suportul oferit grupurilor de lucru, această ospitalitate arătată din partea Germaniei pentru evenimentele organizate de OSCE este remarcabilă. Eu cred că așa cum a ajutat la vizibilitatea problemei în plan internațional, a problemei transnistrene, tot așa Germania prin acest sprijin ajută și activizarea și a proceselor interne, aici în comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol, și în activitatea acestor grupuri sectoriale de consolidare a încrederii.”
Europa Liberă: Dar odată cu numirea domnului Rogozin în calitate de reprezentant al Federației Ruse pentru Transnistria, poziția Moscovei a devenit una mai constructivă, mai rezervată, mai dură, mai cum?
Victor Osipov: ,,Eu nu cred că avem informații noi, cei din societatea civilă, opinia publică, nu cred că avem suficiente informații pentru ca să dăm asemenea aprecieri. Dimpotrivă, eu în acest moment, pe baza informațiilor făcute publice, aș spune că putem constata că doar și Moscova și-a manifestat interesul deosebit la această etapă față de problema transnistreană, în special după alegerile care au avut loc în Transnistria și schimbarea liderilor regimului nerecunoscut de acolo. Acest interes a fost arătat prin desemnarea unui reprezentant special al președintelui Federației Ruse. Deocamdată, însă, nimic palpabil ca și mesaj sau acțiune politică și diplomatică din partea Rusiei nu vedem. Cel puțin nimic care ar ieși în afara procesului obișnuit de negocieri în formatul 5+2, unde Rusia este reprezentată de ambasadorul cu misiuni speciale, Serghei Gubarev, el reprezintă Ministerul Afacerilor Externe. Și în acest format toți partenerii acționează conform planurilor pe care și le-au făcut în cadrul formatului. Eu aș spune aici, sau aș menționa ceea ce de asemenea apreciez foarte mult faptul că s-a ajuns, în sfârșit, ca 5+2 să funcționeze în regim de negocieri oficiale pentru reglementarea problemei transnistrene. Este încă un început de cale, dar este un nivel calitativ superior și foarte important.”
Europa Liberă: Dar foarte scurt: soluționarea conflictului transnistrean ar trebuie să fie pentru guvernarea de la Chișinău o prioritate pe termen scurt, mediu sau lung?
Victor Osipov: ,,Asta depinde în foarte mare măsură și de evaluarea complexă, realistă și corectă a problemei în sine. Și problema are atât de multe componente, iar procesul de reglementare a avut atâtea sincope în ultimii ani de zile, încât pe de o parte mie mi se pare imposibil și hazardat să încerce cineva a da o soluție politică să zicem așa acum, pe moment, foarte repede. Cred că graba într-un asemenea demers eventual ar putea duce la consecințe greu de prevăzut și chiar la consecințe negative, pentru că vă spuneam sunt foarte multe aspecte ale acestei divizări, care s-a produs cu mult timp în urmă și dacă ținem cont de faptul că după 2006 bunăoară timp de trei ani de zile practic nu a existat nici un fel de comunicare sau negociere, vă dați seama că toate aceste lucruri au fost atât de delăsate încât nu pot fi soluționate peste noapte. Noi vedem, a propos, iarăși ca să facem trimitere la exemplele practice, vedem cât de greu e se găsește o soluție pentru probleme tehnice foarte ușor de soluționat din punct de vedere al logisticii și al administrării procesului din punct de vedere tehnic, cum ar fi interconectarea legăturilor telefonice terestre de pe cele două maluri ale Nistrului. Sau cât de greu s-a ajuns la o soluție la reluarea transportului feroviar de mărfuri ș.a.m.d. Cu atât mai mult o soluție politică pentru conflictul transnistrean nu poate fi născută peste noapte. Dar convingerea mea personală, ca și fost negociator, este că nici nu ar trebui să ne punem un asemenea obiectiv. Obiectivul mai degrabă este acela de a avea o negociere calitativă, care să cuprindă toate aceste subiecte în agenda negocierilor și să se desfășoare după principii agreate de părți, agreate de cei care asistă părțile în negocieri, sau de cei care participă în formatul 5+2, toți participanții, astfel încât procesul să fie unul productiv. Pas cu pas, rând pe rând, problemă cu problemă să se găsească soluții, asupra cărora toți participanții ar cădea de acord și care ar fi în acest fel soluții durabile. Eu mă aștept, și cred că și obiectivul trebuie să fie ca soluționarea politică definitivă a conflictului transnistrean să vină ca și rezultat al acestui proces de negocieri, ceea ce înseamnă o perspectivă nu chiar atât de apropiată.”
Europa Liberă: Dar un proiect de statut cam pe când să fie așteptat pentru discuție?
Victor Osipov: ,,Nu sunt în măsură eu în momentul de față să dau asemenea răspunsuri. Poate că ar putea s-o facă participanți actuali la proces. Eu nu cred că în timpul apropiat, nu cred că anul acesta sau la anul, de exemplu. Văd prea multe chestiuni care trebuie să fie clarificate în procesul de negocieri înainte de a se ajunge la configurația unui document final de soluționare.”
