Parlamentul a încheiat în lipsa comuniştilor audierile parlamentare dedicate libertăţii presei în Republica Moldova. După ce au cerut aceste audieri, comuniştii au părăsit sala de şedinţe tocmai în momentul în care se trecea la bilanţuri, în semn de protest faţă de respingerea de către majoritari a unui document al opoziţiei în care se constata că în ultimii trei ani libertatea de expresie ar fi înregistrat un regres în Republica Moldova. Relatează Liliana Barbăroşie.
Parlamentarii comunişti s-au reţinut la audieri exact atât cât au durat rapoartele unor instituţii de stat avizate şi sesiunea de întrebări – răspunsuri, sesiune în care opoziţia a învinuit CCA-ul şi întreprinderea de stat „Radiocomunicaţii” că ar fi primit recompense generoase pentru retragerea licenţei NIT şi sistarea emisiei acestui post înainte de epuizarea episodului în justiţie. Acuzaţii respinse de şeful CCA şi al ministrului tehnologiei informaţionale în a cărui subordine se află radiocomunicaţiile.
„Este binecunoscut că, azi, libertatea de exprimare este ostatica AIE. Cunoaştem că acordul alianţei prevede că CCA aparţine PD. De asemenea, cunoaştem ce premii generoase au primit membrii CCA pentru retragerea NIT şi ce fel de imobile generoase s-au primit pentru această inspravă", a spus la microfonul parlamentului deputatul PCRM, Anatol Zagorodnîi.
„Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, RADIOCOM, care este sub gestiunea MTIC, a primit un credit de la Victoria Bank cu punerea în gaj a diferitor blocuri, edificii şi a patrimoniului. După reorganizare, instituţia şi-a pierdut autonomia gestională şi se supune celor care stau în spateleVictoria Bank," a spus la rândul său comunistul Iurie Muntean.
Postul de televiziune acuzat de CCA de partizanat în favoarea PCRM a fost oprit în aprilie curent şi a mers să se apere în justiţie de această sistare.
Invitat cu un raport în faţa parlamentarilor, directorul autorităţii audiovizuale şi-a apărat decizia şi a spus, printre altele, că CCA nu a făcut decât să aplice în practică legislaţia audiovizuală: „Am implementat codul audiovizualului. Nu este nici o crimă să implementezi legea,” le-a spus deputaţilor Marian Pocaznoi.
Pentru opoziţie, însă, închiderea NIT este dovadă clară că libertatea de expresie în Republica Moldova este într-un continuu regres. Ei au încercat să pună în dezbatere un document care ar fi constatat acest lucru, iar pentru că propunerea le-a fost respinsă, au părăsit şedinţa înainte să fi vizionat o selecţie de reportaje de la NIT prezentate de CCA în calitate de probe că postul ar fi încălcat grav legislaţia. Comuniştii s-au retras astfel şi de la discursurile finale la care se înscriseseră iniţial. Discursuri în care reprezentanţii AIE au lăudat ceea ce consideră a fi progrese în domeniul libertăţii de exprimare în ultimii trei ani, contrastante cu situaţia anterioară.
Democratul Dumitru Diacov: „Eu, în calitate de reprezentant al opoziţiei „constructive” precum ştiţi, că votasem preşedintele în 2005, nu am avut acces la Moldova 1 timp de 4 ani. Ce libertate de expresie era aceea? Acum, există atâtea canale care aleargă mai mult după opoziţie decât după guvernare ca să vină la emisiuni.”
Liberal-democratul Valeriu Streleţ: „Republica Moldova avansat în această perioadă cu 61 de poziţii în clasamentele internaţionale despre libertatea presei,l s-au constituit 8 posturi TV şi 12 – de radio.”
Liberalul Valeriu Saharneanu: „O presă de partid nu mai este credibilă. Publicul, măria sa alegătorul are la dispoziţie numeroase scări şi scăriţe pe care poate urma neîmpins de nimeni în pomul cunoaşterii. ”
Închiderea NIT-ului a fost primită critic şi de unele organizaţii internaţionale, iar opoziţia comunistă crede că doar indulgenţa cu care occidentul ar trata guvernarea proeuropeană de la Chişinău a oprit reacţii mai dure. De cealaltă parte, AIE spune că odată cu închiderea acestui post de televiziune nu s-a întâmplat nici un abuz în raport cu libertatea de expresie. Vocea opoziţiei, spun guvernanţii, nu este îngrădită în nici un fel la celelalte instituţii media, care în ultimii ani s-au înmulţit simţitor.
Parlamentarii comunişti s-au reţinut la audieri exact atât cât au durat rapoartele unor instituţii de stat avizate şi sesiunea de întrebări – răspunsuri, sesiune în care opoziţia a învinuit CCA-ul şi întreprinderea de stat „Radiocomunicaţii” că ar fi primit recompense generoase pentru retragerea licenţei NIT şi sistarea emisiei acestui post înainte de epuizarea episodului în justiţie. Acuzaţii respinse de şeful CCA şi al ministrului tehnologiei informaţionale în a cărui subordine se află radiocomunicaţiile.
„Este binecunoscut că, azi, libertatea de exprimare este ostatica AIE. Cunoaştem că acordul alianţei prevede că CCA aparţine PD. De asemenea, cunoaştem ce premii generoase au primit membrii CCA pentru retragerea NIT şi ce fel de imobile generoase s-au primit pentru această inspravă", a spus la microfonul parlamentului deputatul PCRM, Anatol Zagorodnîi.
„Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, RADIOCOM, care este sub gestiunea MTIC, a primit un credit de la Victoria Bank cu punerea în gaj a diferitor blocuri, edificii şi a patrimoniului. După reorganizare, instituţia şi-a pierdut autonomia gestională şi se supune celor care stau în spateleVictoria Bank," a spus la rândul său comunistul Iurie Muntean.
Postul de televiziune acuzat de CCA de partizanat în favoarea PCRM a fost oprit în aprilie curent şi a mers să se apere în justiţie de această sistare.
Invitat cu un raport în faţa parlamentarilor, directorul autorităţii audiovizuale şi-a apărat decizia şi a spus, printre altele, că CCA nu a făcut decât să aplice în practică legislaţia audiovizuală: „Am implementat codul audiovizualului. Nu este nici o crimă să implementezi legea,” le-a spus deputaţilor Marian Pocaznoi.
Pentru opoziţie, însă, închiderea NIT este dovadă clară că libertatea de expresie în Republica Moldova este într-un continuu regres. Ei au încercat să pună în dezbatere un document care ar fi constatat acest lucru, iar pentru că propunerea le-a fost respinsă, au părăsit şedinţa înainte să fi vizionat o selecţie de reportaje de la NIT prezentate de CCA în calitate de probe că postul ar fi încălcat grav legislaţia. Comuniştii s-au retras astfel şi de la discursurile finale la care se înscriseseră iniţial. Discursuri în care reprezentanţii AIE au lăudat ceea ce consideră a fi progrese în domeniul libertăţii de exprimare în ultimii trei ani, contrastante cu situaţia anterioară.
Democratul Dumitru Diacov: „Eu, în calitate de reprezentant al opoziţiei „constructive” precum ştiţi, că votasem preşedintele în 2005, nu am avut acces la Moldova 1 timp de 4 ani. Ce libertate de expresie era aceea? Acum, există atâtea canale care aleargă mai mult după opoziţie decât după guvernare ca să vină la emisiuni.”
Liberal-democratul Valeriu Streleţ: „Republica Moldova avansat în această perioadă cu 61 de poziţii în clasamentele internaţionale despre libertatea presei,l s-au constituit 8 posturi TV şi 12 – de radio.”
Liberalul Valeriu Saharneanu: „O presă de partid nu mai este credibilă. Publicul, măria sa alegătorul are la dispoziţie numeroase scări şi scăriţe pe care poate urma neîmpins de nimeni în pomul cunoaşterii. ”
Închiderea NIT-ului a fost primită critic şi de unele organizaţii internaţionale, iar opoziţia comunistă crede că doar indulgenţa cu care occidentul ar trata guvernarea proeuropeană de la Chişinău a oprit reacţii mai dure. De cealaltă parte, AIE spune că odată cu închiderea acestui post de televiziune nu s-a întâmplat nici un abuz în raport cu libertatea de expresie. Vocea opoziţiei, spun guvernanţii, nu este îngrădită în nici un fel la celelalte instituţii media, care în ultimii ani s-au înmulţit simţitor.
