Absolvenţii care încă nu s-au decis unde să-şi continue studiile au mai multe opţiuni. Fie merg la o facultate, fie aleg un colegiu sau o şcoală profesională, unde admiterea deja a început. Deşi an de an majoritatea absolvenţilor preferă să facă studii superioare, specialiştii constată că de lucru găsesc mai ușor cei care urmează o meserie sau specialitate. De altfel, şi în majoritatea statelor din UE doar jumătate dintre absolvenţi aleg să facă studii superioare. Despre ce alternative au tinerii care nu pot sau nu vor să facă o facultate relatează Alla Ceapai.
Încercînd să echilibreze numărul de tineri care preferă universităţile şi contingentul mereu în scădere al celor care optează pentru o diplomă de studii medii de specialitate sau un certificat de muncitor calificat, Ministerul Educaţiei a mărit în acest an numărul de locuri disponibile în colegii şi şcoli profesionale. Iar pentru a le face şi mai atractive a fost introdusă o specialitate nouă – achiziţii - la colegiile cu profil agricol şi mai multe meserii la şcoli profesionale, cum ar fi montator de utilaj şi sisteme tehnico-sanitare, electrician şi electronist auto. Oferta este însă mult mai variată, a declarat Europei Libere viceministrul educaţiei, Loretta Handrabura:
„Pentru absolvenţii clasei a 9 colegiile le oferă studii pentru patru ani cu şansa de a susţine BAC şi ulterior să intre şi în posesia unei specialităţi recunoscute. Pentru cei care merg la colegii după clasa a 11 şi a 12 studiile sunt pentru doi ani de zile, în colegiile de medicină pentru trei ani de zile. Acea de-a doua oportunitatea vizează şcolile profesionale unde de asemenea avem prevăzute locuri şi pentru absolvenţii de gimnazii şi pentru absolvenţii treptei liceale.”
Şcolile profesionale unde timp de un an obţii un certificat de muncitor calificat este o opţiune bună, spune Loretta Handrabura, şi pentru cei care au picat BAC-ul, în cazul în care nu vor reuşi nici la sesiunea repetată şi vor fi nevoiţi să aştepte un an pentru a susţine din nou examenele.
Mai mulţi manageri de la şcolile profesionale şi colegii susţin că deşi depun eforturi pentru a corespunde cerinţelor cîmpului muncii, au deficit de studenţi pentru că de cele mai multe ori angajatorii solicită studii superioare, spune Irina Pasecinic, şefa comisiei de admitere de la Colegiul de Informatică de la Chişinău:
„Colegiul oferă o pregătire şi bază practică foarte bună. Absolvenţii noştri lucrează nu doar în domeniul informaticii, dar şi în domeniul economie. Avînd o bază bună ei sunt angajaţi. Dar totuşi angajatorii cer diploma de studii superioare. Atunci, majoritatea din ei lucrează, iar în paralel se înscriu la facultate la frecvenţă redusă.”
Viceministrul muncii Sergiu Sainciuc afirmă că cei mai solicitaţi specialişti pe piaţa muncii sunt muncitorii calificaţi, iar circa 60 la sută din tinerii care absolvesc o şcoală de meserie se angajează în cîmpul muncii:
„Învăţămîntul secundar profesional este o oportunitate pentru toţi tinerii de a obţine o profesie. Adică intrînd în viaţă trebuie să ai o meserie o profesie. Şi nu este numaidecît să ai studii superioare şi studii medii speciale. Deci, cred că unii pur şi simplu doresc să obţină studii superioare pentru că au bani pentru asta. Însă asta nu înseamnă că el are abilităţi şi competenţe să obţină ulterior o specialitate în studii superioare. Dar un muncitor calificat eu deseori zic e mai bine decît un specialist, fiindcă ai un job garantat şi ai un salariu destul de bun.”
Viceministrul Muncii crede că Moldova ar trebui să prea mai mult din experienţa statelor europene, unde circa 50 la sută dintre absolvenţi aleg să obţină o meserie de muncitor, în schimbul unei diplome de facultate. Această tendinţă este foarte răspîndită şi printre adolescenţii moldoveni care au emigrat cu părinţii în Italia, îmi spune Olga Coptu directoarea ziarului Gazeta Basarabiei din Bologna:
„Aici tinerii sunt reorientaţi a avea această diplomă echivalentul unei şcoli de meserie sau a unui colegiu. Este un mod de a găsi o muncă foarte bine plătită, orice fel de muncă în artizanat, în mici întreprinderi, chiar chelneri calificaţi. Şi majoritatea din ei cîştigă cu mult mai bine decît acei care au studii superioare şi care nu se pot de fapt angaja în cîmpul muncii . şi respectiv este o mare necesitate în cîmpul muncii de specialişti de gen fizioterapeuţi, cei care fac masaj, cei care fac o tunsoare profesionistă şi nu ai nevoie de universitate. Este suficient să faci un curs de un an de zile şi tu îţi găseşti un job la care ridici mai mult de 1000 de euro.” Sound 3
În opinia specialiştilor, odată ce va fi pus în aplicare Cadrul Naţional al Calificărilor la treapta învăţămîntului secundar profesional şi mediu, diploma de studii superioare nu va mai fi criteriul prioritar în angajarea tinerilor.
Încercînd să echilibreze numărul de tineri care preferă universităţile şi contingentul mereu în scădere al celor care optează pentru o diplomă de studii medii de specialitate sau un certificat de muncitor calificat, Ministerul Educaţiei a mărit în acest an numărul de locuri disponibile în colegii şi şcoli profesionale. Iar pentru a le face şi mai atractive a fost introdusă o specialitate nouă – achiziţii - la colegiile cu profil agricol şi mai multe meserii la şcoli profesionale, cum ar fi montator de utilaj şi sisteme tehnico-sanitare, electrician şi electronist auto. Oferta este însă mult mai variată, a declarat Europei Libere viceministrul educaţiei, Loretta Handrabura:
„Pentru absolvenţii clasei a 9 colegiile le oferă studii pentru patru ani cu şansa de a susţine BAC şi ulterior să intre şi în posesia unei specialităţi recunoscute. Pentru cei care merg la colegii după clasa a 11 şi a 12 studiile sunt pentru doi ani de zile, în colegiile de medicină pentru trei ani de zile. Acea de-a doua oportunitatea vizează şcolile profesionale unde de asemenea avem prevăzute locuri şi pentru absolvenţii de gimnazii şi pentru absolvenţii treptei liceale.”
Şcolile profesionale unde timp de un an obţii un certificat de muncitor calificat este o opţiune bună, spune Loretta Handrabura, şi pentru cei care au picat BAC-ul, în cazul în care nu vor reuşi nici la sesiunea repetată şi vor fi nevoiţi să aştepte un an pentru a susţine din nou examenele.
Mai mulţi manageri de la şcolile profesionale şi colegii susţin că deşi depun eforturi pentru a corespunde cerinţelor cîmpului muncii, au deficit de studenţi pentru că de cele mai multe ori angajatorii solicită studii superioare, spune Irina Pasecinic, şefa comisiei de admitere de la Colegiul de Informatică de la Chişinău:
„Colegiul oferă o pregătire şi bază practică foarte bună. Absolvenţii noştri lucrează nu doar în domeniul informaticii, dar şi în domeniul economie. Avînd o bază bună ei sunt angajaţi. Dar totuşi angajatorii cer diploma de studii superioare. Atunci, majoritatea din ei lucrează, iar în paralel se înscriu la facultate la frecvenţă redusă.”
Viceministrul muncii Sergiu Sainciuc afirmă că cei mai solicitaţi specialişti pe piaţa muncii sunt muncitorii calificaţi, iar circa 60 la sută din tinerii care absolvesc o şcoală de meserie se angajează în cîmpul muncii:
„Învăţămîntul secundar profesional este o oportunitate pentru toţi tinerii de a obţine o profesie. Adică intrînd în viaţă trebuie să ai o meserie o profesie. Şi nu este numaidecît să ai studii superioare şi studii medii speciale. Deci, cred că unii pur şi simplu doresc să obţină studii superioare pentru că au bani pentru asta. Însă asta nu înseamnă că el are abilităţi şi competenţe să obţină ulterior o specialitate în studii superioare. Dar un muncitor calificat eu deseori zic e mai bine decît un specialist, fiindcă ai un job garantat şi ai un salariu destul de bun.”
Viceministrul Muncii crede că Moldova ar trebui să prea mai mult din experienţa statelor europene, unde circa 50 la sută dintre absolvenţi aleg să obţină o meserie de muncitor, în schimbul unei diplome de facultate. Această tendinţă este foarte răspîndită şi printre adolescenţii moldoveni care au emigrat cu părinţii în Italia, îmi spune Olga Coptu directoarea ziarului Gazeta Basarabiei din Bologna:
„Aici tinerii sunt reorientaţi a avea această diplomă echivalentul unei şcoli de meserie sau a unui colegiu. Este un mod de a găsi o muncă foarte bine plătită, orice fel de muncă în artizanat, în mici întreprinderi, chiar chelneri calificaţi. Şi majoritatea din ei cîştigă cu mult mai bine decît acei care au studii superioare şi care nu se pot de fapt angaja în cîmpul muncii . şi respectiv este o mare necesitate în cîmpul muncii de specialişti de gen fizioterapeuţi, cei care fac masaj, cei care fac o tunsoare profesionistă şi nu ai nevoie de universitate. Este suficient să faci un curs de un an de zile şi tu îţi găseşti un job la care ridici mai mult de 1000 de euro.” Sound 3
În opinia specialiştilor, odată ce va fi pus în aplicare Cadrul Naţional al Calificărilor la treapta învăţămîntului secundar profesional şi mediu, diploma de studii superioare nu va mai fi criteriul prioritar în angajarea tinerilor.
