Linkuri accesibilitate

Senatul american dezbate abolirea amendamentului Jackson-Vanik


Anularea restricţiilor economice din era sovietică ar putea fi mai complicată în cazul Rusiei.


Comisia de finanțe din Senatul Statelor Unite a luat astăzi în discuție abolirea unor restricții datând din vremea războiului rece în relațiile comerciale cu Federația Rusă și Republica Moldova.

Presa internațională a urmărit mai ales abolirea amendamentului Jackson-Vanik în relațiile cu Rusia, nu doar pentru că este o țară mult mai mare, dar și pentru că în cazul ei eliminarea restricțiilor este ceva mai complicată: inițiatorii noii legislații au adăugat propunerii de renunțare la restricții o așa-numită ”lege Magnitsky”. Ea prevede sancționarea oficialilor ruși care au încălcat drepturile omului în cazul avocatului rus angajat de o firmă americană care a murit în arest preventiv la vârsta de 37 de ani, în 2009, după ce i s-a refuzat asistența medicală.

Amendamentul Jackson-Vanik datează din anii 70 ai secolului trecut, când a fost impus pentru a convinge Uniunea Sovietică să permită emigrarea evreilor. După războiul rece, aplicarea lui a fost anulată anual de președinții americani, dar Moscova a dorit mereu repudierea lui definitivă. Iar faptul că acum membrii Congresului american sunt gata să renunțe la el, dar numai introducând așa-numita ”lege Magnitsky”, a înfuriat din nou Kremlinul. ”Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca o lege anti-sovietică să fie înlocuită cu o lege anti-rusească”, a spus viceministrul de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, citat de Reuters.

Ziarul ”International Herald Tribune” scrie că alipirea ”legii Magnitsky” de către Congres nu este nici pe placul administrației președintelui Obama. Potrivit experților în relații externe – scrie ziarul american – inițiativa Congresului blamează Casa Albă pentru că în efortul de a ”reseta” relațiile cu Rusia nu a acordat destulă atenție ”libertății și democrației”.

Anders Aslund, un expert american în probleme rusești, a spus că în Congres mulți consideră că Statele Unite nu trebuie să-i facă vreun cadou președintelui rus Vladimir Putin, tocmai când încalcă drepturile omului și se ”poartă urât” cu Washingtonul.

”Washington Post” notează că înaintea dezbaterii de astăzi din Senatul american în capitala Statelor Unite s-a aflat multimilionarul rus Vitali Malkin într-o acțiune de lobby împotriva ”legii Magnitsky”, care ar urma să creeze o listă neagră cu oficiali ruși cărora ar urma să li se refuze viza americană și să le fie înghețate conturile.

Multimilionarul Malkin a încercat să convingă membrii Congresului că moartea lui Magnitsky nu s-a datorat în nici un caz torturii sau cruzimii gardienilor. El a spus printre altele că avocatul ”o fi luat o lovitură, două”, dar nu crede că din cauza asta a murit.

Tot ”Washington Post” scrie că ”legea Magnitsky” ar fi cauza adoptării de către legislativul Rusiei a așa-numitei legi a ”agenților străini”, care impune condiții restrictive organizațiilor neguvernamentale finanțate din străinătate.

Pentru Statele Unite - notează agenția Reuter - abolirea amendamentului Jackson-Vanik este mai necesară decât oricând: chiar astăzi, camera superioară a parlamentului Rusiei a aprobat intrarea țării în Organizația Mondială a Comerțului. Taxele de import rusești urmează să fie reduse de la o medie de 9,5% în prezent la 6% în 2015.

Dar Statele Unite ar putea rata aceste beneficii dacă nu renunță la amendamentul Jackson-Vanik, pentru că din cauza lui Rusia ar putea să excepteze investitorii americani, ca Boeing sau John Deere, de la condițiile mai bune acordate companiilor din lumea largă.

Senatorul democrat Max Baucus, promotorul noii legislații din Congresul american, a explicat pentru IHT că schimbarea ar aduce numai beneficii companiilor americane, și că Statele Unite nu vor fi obligate să facă nici un fel de concesii tarifare sau de piață rușilor.

În privința așa-numitei ”legi Magnitsky”, IHT scrie că administrația Obama pare să se fi împăcat cu ideea adoptării ei, insistând în ultima vreme mai ales asupra limbajului în care va fi formulată. Anterior, unii oficiali guvernamentali propuneau ca asemenea avertismente privind respectarea drepturilor omului de către partenerii comerciali să fie extinse la scară globală, nu doar la Rusia, dar Casa Albă a respins această posibilitate de teama complicării relațiilor cu țări precum Arabia Saudită sau China.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG