De ieri pînă la 1 august doritorii să meargă la studii în România pot să-şi depună actele la Cahul, Chişinău şi Bălţi. Ca şi anul trecut, instituţiile de învăţămînt din România au rezervat 5 000 de locuri pentru cetăţenii din Republica Moldova. Cîţi însă din cei care obţin o diplomă în ţara vecină îşi pun în aplicare acasă cunoştinţele obţinute? Iată ce a aflat Lucia Diaconu:
Cunoaşterea limbii şi apropierea de casă, dar şi disponibilitatea ţării vecine de a oferi burse şi locuri de studii fără taxe îi determină pe mulţi tineri din Republica Moldova să opteze pentru România atunci cînd aleg unde să-şi facă studiile.
Pentru anul de studii care începe la toamnă, guvernul de la Bucureşti acordă pentru cetăţenii moldoveni 5 000 de locuri în instituţiile de învăţămînt din România, dintre care 1500 sînt pentru studii liceale, aproximativ 3000 pentru cele superioare, 550 de burse pentru masterat, 25 pentru rezidenţiat şi 125 pentru doctorat. Ludmila Pavlov, şefa Direcţiei relaţii internaţionale a Ministerului Educaţiei spune că ofertele din străinătate sînt îndreptate pentru acoperirea nevoilor pieţei muncii din Republica Moldova.
“Nu numai cu România dar şi cu alte state cu care avem protocoale de colaborare acest criteriu se respectă, de a lua în calcul necesităţile de formare profesională sau necesităţile pieţei muncii din Republica Moldova. Pe parcursul anului noi primim diverse solicitări de la diferite autorităţi publice centrale din Republica Moldova, de la ministere, care spun că iată în domeniul respectiv este nevoie de cutare specialişti. Noi lucrurile acestea le transmitem colegilor noştri din România şi ei le iau în calcul.”
Cîţi din aceşti tineri care fac studii în România revin acasă după ce îşi iau diploma? Ministerul Educaţiei nu are un răspuns univoc la această întrebare. Ludmila Pavlov spune că nici partea română nu deţine deocamdată o asemenea statistică. Bazîndu-se pe unele sondaje proprii, organizaţii ale studenţilor basarabeni din România spun că mai puţin de jumătate din absolvenţii universităţilor de peste Prut s-ar întoarce în Moldova după finalizarea studiilor. Ştefan Miron, preşedintele Organizaţiei studenţilor basarabeni din Bucureşti:
“Neoficial am făcut noi un studiu la nivelul Bucureştiului, un mic sondaj mai exact, şi ce ţine de tinerii din Bucureşti, elevii şi studenţii pe care i-am intervievat, între 30 şi 40 la sută de obicei după finalizarea studiilor universitare sau masterat plănuiesc să se întoarcă în Republica Moldova. În majoritatea domeniilor tinerii şi-ar dori să se întoarcă acasă dacă aici li s-ar oferi, nu vorbim de salarii foarte mari sau de cele la nivelul României, dacă li s-ar oferi locuri de muncă în general, ca tinerii să-şi poată aplica sau să poată face practica acelor studii pe care le-au finalizat în România.”
Ceea ce îi determină pe tineri să se întoarcă în ţară, în pofida salariilor mici, este avantajul pe care îl oferă o diplomă de studii europene la angajare şi la proiectarea unei cariere sigure, ne-a spus Ştefan Miron.
Ana Taban, care a absolvit cu doi ani în urmă facultatea de Ştiinţe Politice la Bucureşti, declară că provenienţa diplomei nu a ajutat-o deloc să-şi găsească o slujbă la Chişinău.
“A fost mai greu decît mă aşteptam. Eu am întîmpinat dificultăţi din simplul fapt că prevalează cumetrismul. Şi mi s-a întîmplat că angajatorul nu dădea doi bani pe diploma mea din Bucureşti. Singurul lucru de care angajatorul avea nevoie era să cunosc situaţia actuală de la Chişinău.”
30 de tineri anul trecut, printre care Ana Taban, au fost convinşi într-un program comun al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi al guvernului să muncească în Moldova. Cei care şi-au făcut însă studiile în străinătate spun că se aşteaptă ca autorităţile să fie mai hotărîte în încurajarea tinerilor să se întoarcă acasă după studii. Un alt program care este pe cale să fie lansat de autorităţi îi va avea în vedere pe toţi tinerii moldoveni, indiferent de unde-şi fac studiile, ne-a spus Tudor Darie, consilierul premierului pe probleme de tineret. Acesta îi va încuraja pe cei care sînt acasă să nu plece, iar pe cei care au plecat – să-şi valorifice cunoştinţele în Republica Moldova.
Cunoaşterea limbii şi apropierea de casă, dar şi disponibilitatea ţării vecine de a oferi burse şi locuri de studii fără taxe îi determină pe mulţi tineri din Republica Moldova să opteze pentru România atunci cînd aleg unde să-şi facă studiile.
Pentru anul de studii care începe la toamnă, guvernul de la Bucureşti acordă pentru cetăţenii moldoveni 5 000 de locuri în instituţiile de învăţămînt din România, dintre care 1500 sînt pentru studii liceale, aproximativ 3000 pentru cele superioare, 550 de burse pentru masterat, 25 pentru rezidenţiat şi 125 pentru doctorat. Ludmila Pavlov, şefa Direcţiei relaţii internaţionale a Ministerului Educaţiei spune că ofertele din străinătate sînt îndreptate pentru acoperirea nevoilor pieţei muncii din Republica Moldova.
“Nu numai cu România dar şi cu alte state cu care avem protocoale de colaborare acest criteriu se respectă, de a lua în calcul necesităţile de formare profesională sau necesităţile pieţei muncii din Republica Moldova. Pe parcursul anului noi primim diverse solicitări de la diferite autorităţi publice centrale din Republica Moldova, de la ministere, care spun că iată în domeniul respectiv este nevoie de cutare specialişti. Noi lucrurile acestea le transmitem colegilor noştri din România şi ei le iau în calcul.”
Cîţi din aceşti tineri care fac studii în România revin acasă după ce îşi iau diploma? Ministerul Educaţiei nu are un răspuns univoc la această întrebare. Ludmila Pavlov spune că nici partea română nu deţine deocamdată o asemenea statistică. Bazîndu-se pe unele sondaje proprii, organizaţii ale studenţilor basarabeni din România spun că mai puţin de jumătate din absolvenţii universităţilor de peste Prut s-ar întoarce în Moldova după finalizarea studiilor. Ştefan Miron, preşedintele Organizaţiei studenţilor basarabeni din Bucureşti:
“Neoficial am făcut noi un studiu la nivelul Bucureştiului, un mic sondaj mai exact, şi ce ţine de tinerii din Bucureşti, elevii şi studenţii pe care i-am intervievat, între 30 şi 40 la sută de obicei după finalizarea studiilor universitare sau masterat plănuiesc să se întoarcă în Republica Moldova. În majoritatea domeniilor tinerii şi-ar dori să se întoarcă acasă dacă aici li s-ar oferi, nu vorbim de salarii foarte mari sau de cele la nivelul României, dacă li s-ar oferi locuri de muncă în general, ca tinerii să-şi poată aplica sau să poată face practica acelor studii pe care le-au finalizat în România.”
Ceea ce îi determină pe tineri să se întoarcă în ţară, în pofida salariilor mici, este avantajul pe care îl oferă o diplomă de studii europene la angajare şi la proiectarea unei cariere sigure, ne-a spus Ştefan Miron.
Ana Taban, care a absolvit cu doi ani în urmă facultatea de Ştiinţe Politice la Bucureşti, declară că provenienţa diplomei nu a ajutat-o deloc să-şi găsească o slujbă la Chişinău.
“A fost mai greu decît mă aşteptam. Eu am întîmpinat dificultăţi din simplul fapt că prevalează cumetrismul. Şi mi s-a întîmplat că angajatorul nu dădea doi bani pe diploma mea din Bucureşti. Singurul lucru de care angajatorul avea nevoie era să cunosc situaţia actuală de la Chişinău.”
30 de tineri anul trecut, printre care Ana Taban, au fost convinşi într-un program comun al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie şi al guvernului să muncească în Moldova. Cei care şi-au făcut însă studiile în străinătate spun că se aşteaptă ca autorităţile să fie mai hotărîte în încurajarea tinerilor să se întoarcă acasă după studii. Un alt program care este pe cale să fie lansat de autorităţi îi va avea în vedere pe toţi tinerii moldoveni, indiferent de unde-şi fac studiile, ne-a spus Tudor Darie, consilierul premierului pe probleme de tineret. Acesta îi va încuraja pe cei care sînt acasă să nu plece, iar pe cei care au plecat – să-şi valorifice cunoştinţele în Republica Moldova.
