Două partide ale coaliției de guvernare, PL și PLDM, spun că au pregătit inițiative legislative noi pentru despărțirea de trecutul totalitar. După decizia Parlamentului din luna iulie de a condamna crimele comunismului sovietic, liberali și liberal-democrații spun că ar dori adoptarea unei legi a lustrației. Procesul a avut loc în alte foste țări comuniste și se referă la deconspirarea, dacă e posibil condamnarea, precum și înlăturarea din viața publică a persoanelor concrete care au comis crime sau au servit regimul totalitar. Dar nici liberalii, nici liberal-democrații nu s-au sfătuit în prealabil cu grupul de istorici care au cercetat arhivele și au întocmit raportul de condamnare a regimului comunist sovietic, ne-a spus unul dintre acești istorici, Igor Cașu:
Igor Cașu: „Eu nu am fost consultat și, din câte cunosc, nu a fost consultat nici unul din membrii Comisiei privind studierea regimului totalitar comunist din Republica Moldova. În ceea ce privește cele două proiecte ale legii lustrației, proiectul PL și cel al PLDM, nu cunosc conținutul lor, în afară de declarațiile apărute în presă.”
Europa Liberă: Partidul Liberal a anunțat că inițiativa liberală se referă la o analiză a dosarelor din arhive. Existe suficiente dovezi în aceste arhive despre care unii spun că au dispărut, că au fost transportate le Moscova, la Tiraspol?
Igor Cașu: „Noi am constatat că în arhiva Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și în cea a Ministerului de Interne există suficiente dovezi, dosare care probează natura criminală a regimului, condamnarea a sute de mii de oameni, în mod ilegal, fie la deportare, fie la execuție, fie la trimiterea lor în așezări speciale și așa mai departe.
În ceea ce privește torționarii, fiindcă aceasta este problema, avem acces la lista lor prin intermediul dosarelor celor care au fost condamnați în perioada stalinistă. Avem și numele celor care au anchetat persoane și după 1953, până în anii 1980. Însă, pentru perioada de după 1953 nu avem probe că, la un proces sau altul, KGB-ul a folosit forța fizică.
De fapt, aceasta este o problemă esențială atunci când vorbim despre lustrație. Pentru că, din păcate, în dreptul internațional, crimele comunismului nu sunt imprescriptibile. Adică, ceea ce a fost legal în regimul sovietic nu poate fi judecat cu măsura juridică a zilei de astăzi. Din păcate, avem această problemă fundamentală.
Cât privește lista agenților și colaboratorilor, nouă, membrilor comisiei, nu ni s-au prezentat aceste dosare. Ni s-a spus că au fost distruse. Și eu cred că ceea ce a spus recent Artur Reșetnicov confirmă acest lucru. Bănuiesc că el a făcut declarația despre faptul că Partidul Comuniștilor (din care face parte, n.e.) ar susține legea lustrației, știind foarte bine, ca fost șef al SIS-ului, ce dosare există.”
Europa Liberă: Domnule Cașu, de ce s-ar face acum lustrația în Republica Moldova? Despre inițiativa PLDM nu cunoaștem mai mult decât că ar fi inspirată din felul în care s-a făcut lustrația în țări ca Cehia. În Cehia s-a făcut la începutul anilor '90 din două motive: ca un act de justiție față de cei care au fost torturați și au avut de suferit din cauza regimului, iar al doilea motiv important pentru cehi a fost să nu permită ca persoane din vechiul regim totalitar să acceadă în structurile de conducere ale noului regim democratic și să-l saboteze, să-l submineze. În Republica Moldova pentru ce s-ar face lustrația?
Igor Cașu: „Cred că la noi s-ar face în primul rând pentru justiție. O justiție simbolică, aș adăuga, pentru că pedeapsa care este aplicabilă celor care vor cădea sub incidența acestei legi a lustrației este una foarte blândă: înseamnă o invitație de a părăsi spațiul public. Și faptul că este întârziată este important pentru că mai puțini oameni vor fi vizați decât ar fi fost de așteptat la începutul anilor 1990. Majorității dintre ei vârsta nu le mai permite să dețină o funcție publică. Dar cred că bătălia principală va fi legată de definirea persoanelor susceptibile de a fi lustrate.”
Europa Liberă: Ar fi două categorii: cei care au colaborat cu poliția politică și cei care au deținut funcții publice în statul totalitar, nu-i așa?
Igor Cașu: „Da, dar eu aș fi pentru o definiție mai largă. Nu aș vrea să reduc această listă doar la cei care au colaborat cu securitatea sau au fost torționari în sistemul represiv sovietic. Eu cred că lista trebuie extinsă la toată nomenclatura de partid și cea comsomolistă. În acest caz vom avea foarte mulți care dețineau funcții la sfârșitul anilor 1980, începutul anilor 1990 și care mai sunt acum în funcții publice. În acest sens, merită să se facă această lege care este necesară pentru societatea noastră.
Europa Liberă: La prima vedere, ar exista chiar în partidele parlamentare oameni care au deținut funcții în fostul regim, cum ar fi președintele PCRM, Vladimir Voronin, care a fost ministru de interne, sau, în tabăra liberalilor - Ion Hadârcă, cel care a condus mișcarea de renaștere națională la sfârșitul anilor 1980, dar a făcut parte din Partidul Comunist din 1974, a fost deputat din partea RSSM la Moscova. Ar trebui și el lustrat, automat?
Igor Cașu: „Eu cred că primul aspect ține de lista persoanelor susceptibile de a fi lustrate. Dar aceasta nu înseamnă că ei trebuie lustrați automat. Cred că criteriul de bază trebuie să fie ceea ce au făcut aceste persoane.”
Europa Liberă: Vă mulțumim.