Prima oră a noului an şcolar va fi consacrată simbolurilor. La cererea premierului Vlad Filat, Ministerul Educaţiei a dispus printr-o circulară profesorilor să explice elevilor semnificaţia simbolurilor de stat ale Republicii Moldova. Scopul? Cultivarea unei „atitudini adecvate” a elevilor, cum notează un comunicat, faţă de respectivele simboluri şi a capacităţii „de onorare” a acestora. Va demonstra în consecinţă generaţia tânără mai multă „iubire politică”, mai mult patriotism, mai mult discernământ civic? Vom discuta în această dimineaţă despre beneficiile şi riscurile unei asemenea intenţii şi forme de cultivare a sentimentelor patriotice cu doamna Catinca Mardarovici, directoarea Clubului politic al femeilor 50/50, preşedinta Fundaţiei de protecţie a copiilor „Agapedia”.
Europa Liberă: Aşadar, drapelul, stema şi imnul vor fi vizate în cadrul primei ore a noului an de învăţământ - la cererea premierului Filat şi în urma unei circulare a Ministerului Educaţiei elevilor urmează să li se vorbească despre semnificaţiile simbolurilor naţional-statale. De fapt, din punctul Dvs. de vedere, ce menire are sau ar trebui să aibă această lecţie? De informare, pur şi simplu? De cultivare a unei atitudini de pietate faţă de nişte simboluri mai puţin înţelese poate de către unii elevi? Elevii ar urma să se bucure de explicaţii mai profunde a asupra acestora?
Catinca Mardarovici: „Mie mi-i în grijă ca aceste lecţii să nu se transforme în ore politice, ca pe timpul sovietic. Nu ştiu de ce a apărut această idee şi cum a apărut. Mai ales la 1 septembrie, când copii sunt după vacanţă.
Eu sunt de acord că trebuie să existe o educaţie patriotică, dar aceasta din punctul meu de vedere trebuie făcută total altfel. Pe întreg parcursul anului de studii, în viaţa de zi cu zi. Eu nu aş vrea ca nepoţii mei, pentru că copii mei sunt mari, să vină şi să se pomenească cu o oră patriotică. Mai ales că nu există, din câte ştiu eu, un model cum ar trebui să fie această oră şi fiecare profesor va fantezi şi va vorbi despre aceste simboluri…”
Europa Liberă: Apropo, din punctul dv. de vedere există nişte garanţii că – prin modul în care vor fi prezentate aceste lecţii – „tema” va fi aruncată în penibil, în ridicol şi jenant? Câţi clasici ai literaturii, altminteri, nu au ajuns să fie banalizaţi din motiv că au fost prezentaţi elevului într-o manieră ipocrit sentimentală şi superficială!…
Catinca Mardarovici: „Cred că aşa va fi. Mai ales că mai există încă atitudini destul de diferite chiar din partea profesorilor faţă de anumite lucruri. Eu cred că este suficient ca fiecare copil din şcoală să ştie că Ziua Independenţei este de fapt ziua de naştere a Republicii Moldova, ca să fie pe înţelesul fiecărui copil. Pentru că am putea cu adevărat să cădem în ridicol.
Îmi amintesc că atunci când eram eu octombrel, învăţam o poezie la şcoală:
„La al patrulea apel,
Gata-i orice octombrel”.
Ca să descopăr mai târziu că de fapt era vorba despre „la al Patriei apel”, nu „la al patrulea apel”. După aia, când eram maturi, am făcut multe glume şi am întrebat mulţi colegi cum spuneau: „La al Patriei…” sau „la al patrulea…” şi toţi se amuzau şi spuneau că spuneau „la al patrulea apel”. Pentru că asta înţelegeam noi, copii, când eram în clasa 1-a, a 2-a, a 3-a.”
Europa Liberă: De fapt, autorităţile ce-şi doresc de la copii, de la elevi ca efect al unei asemenea lecţii? Mai multă dragoste faţă de stat?
Catinca Mardarovici: „Vai, nu aş putea spune că e posibil printr-o singură oră, o singură lecţie, şi mai ales la 1 septembrie. Mai multă dragoste de Ţară se aducă, se cultivă mai degrabă zis, în fiecare zi. Dacă vor veni aceşti copii la şcoală şi vor şti că părinţii lor au trebuit să dea atâţia bani pentru reparaţie şi pentru altele, nu ştiu cum o să le vorbească aceşti profesori copiilor despre patriotism.
Patriotismul e şi atitudinea statului faţă de aceşti copii, ceea ce se întâmplă în jurul lor. Este adevărat că de Ziua Independenţei am urmărit ce au transmis televiziunile şi m-am îngrozit. Am avut impresia că tot patriotismul aşa numit „organizat” se întâmpla aici, la Chişinău. În sate am văzut copii, şi nu doar copii, care idee nu au ce e asta Ziua Independenţei.
Şi chiar mi-a venit în cap o idee: mă gândeam de ce prim-ministrul, şi preşedintele Parlamentului, aşa cum trimit felicitări de Paște şi Crăciun, nu a trimis fiecărui cetăţean o felicitare imprimată cu tricolorul, cu stema şi să-i felicite? Asta ar fi fost şi respect pentru aceşti oameni, şi promovare a simbolurilor. Se fac aceste lucruri doar de Paști şi de Crăciun.
Domnul [Vlad] Plahotniuc, [prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat], în loc de acea scrisoare care a ajuns în casa fiecărui om, dacă ar fi trimis acum împreună cu domnul Lupu din partea Parlamentului o felicitare cu simbolurile de stat imprimate… Mi se pare că sunt lucruri mult mai simple şi bine realizate decât aceste ore, care sunt un model comunist ce nu poate fi acceptat.”
Europa Liberă: Se întâmplă deseori şi pe la case mai mari, nu numai în Republica Moldova: când vorbeşti despre patriotism vorbeşti aproape întotdeauna despre exces sau despre un fel de fandoseală patriotardă. Din punctul Dvs. de vedere, cine ar putea da tonul potrivit pentru o comunicare firească, normală, fără exaltare sau icneli lacrimogene cu copiii despre simboluri naţionale şi de stat? Astfel încât să nu se aştepte de la copil să se îndrăgostească brusc de stemă, spre exemplu?
Catinca Mardarovici: „Trebuie să existe probabil nu concept despre cum trebuie să fie promovate, cunoscute simbolurile de stat de către toată lumea. Spre exemplu, aş putea aduce aici o experienţă, nu ştiu cât de relevantă este, dar am fost de mai multe ori la meciuri de hochei în SUA, la Chicago. Nu puteam să cred că atunci când se cânta imnul cât de serios oamenii se raportau la această ceremonie. Nici nu suflau măcar, toate capurile erau îndreptate spre drapel… Eu eram cred că singura care mă mişcam, roteam să vad dacă chiar aceşti oameni ascultă cu atâta atenţie şi seriozitate. Şi oamenii erau veniţi la distracţie, la un meci de hochei… Înţelegeţi?
Şi nu am văzut, nici iată în Germania, unde am fost recent, prea multe panouri cu simbolica statului, cu anumite lucruri. Lucrurile acestea trebuie promovate foarte, foarte delicat. Pentru că în momentul în care se va cădea în ridicol, să ştiţi că efectul va fi invers…”
Europa Liberă: …şi nu va mai vibra nimic la modul autentic…
Catinca Mardarovici: „Nu. Şi trebuie să vibreze ca pentru mine. Deşi nu am fost la nici un eveniment care s-a organizat acum, am un tricolor în casă, unul la serviciu, pentru că nu m-a pus cineva să fac aceste lucruri…”
Europa Liberă: Gesturi asemănătoare celui al premierului Filat au mai fost:de exemplu, unul dintre predecesorii domniei sale în funcţie, Vasile Tarlev, propusese odată ca picii de la grădiniţă să-şi înceapă ziua intonând imnul de stat, recent şi preşedintele Băsescu a propus intonarea a patru strofe obligatorii ale imnului naţional înainte de începerea orelor în şcoli. S-au uitat însă… Aceeaşi soartă şi cu lecţia de patriotism dată luni, 3 sept.?
Catinca Mardarovici: „Eu cred că este o greşeală fatală. Lecţiile de patriotism trebuie să se facă atunci când se organizează anumite evenimente în şcoală, chiar atunci când copii dansează, cântă nişte cântece moderne a lor, ar putea să fie un gest, aşa foarte mic, de introducere a drapelului, sau altceva.
Lucrurile trebuie făcute ţinându-se cont de mentalitate, de faptul că trăim în secolul 21. Nu mai cred în ore de patriotism. Eu zic: educaţia patriotică se face prin atitudinea statului faţă de cetăţean. Pentru că dacă el va veni la şcoală şi iarăşi, după ce o să i se facă oră de educaţie patriotică, o să i se spună: aşa, 100 de lei aduceţi pentru asta, trebuie să cumpăraţi unde nu s-a reuşit draperie, unde nu s-a reuşit să se facă reparaţie, s-a terminat cu ora de patriotism…”
Europa Liberă: S-a risipit orice farmec patriotic, dna Mardarovici…
Catinca Mardarovici: „Absolut. eu sunt sigură. De aceea trebuie să existe un concept gândit despre această educaţie patriotică şi despre folosirea simbolurilor.