„Continuăm să trăim în lumi paralele...”

Miroslava Metleaeva este scriitoare, traducatoare, cercetator stiintific la Institutul de Filologie al Academiei de Stiinta din Republica Moldova şi Liliana Barbăroşie a stat de vorbă cu dînsa despre limba ce-o vorbim şi daca este important pentru minoritari să vorbeasca si limba de stat…

Miroslava Metleaeva: „Nu de mult am fost într-o companie şi am văzut pe un domn care cu încântare vorbea despre ceva, eu m-am apropiat şi am auzit că el spunea aşa: ,,Nu-i în lume limbă mai bogată decât limba rusă”. Eu am avut curaj şi m-am apropiat şi l-am întrebat: „Dar ce alte limbi mai posedaţi? Şi el cu mirare s-a uitat la mine şi a spus: „Dar pentru ce, toată informaţia o primesc prin limba mea maternă”.

Eu atunci m-am uitat la dânsul şi am spus aşa – şi totuşi nu toată. Şi eu atunci i-am răspuns cu cuvintele lui Goethe: „Cine ştie limba străină, acela ştie bine şi limba sa proprie”. Acesta este răspunsul meu. Dacă noi nu cunoaştem alte limbi, noi nu cunoaştem şi limba noastră proprie. Iată au trecut 20 de ani şi totuşi noi continuăm să trăim în lumi paralele, eu văd schimbări, dar ele totuşi se petrec foarte încet; mulţi oameni, după părerea mea sunt încă legaţi cu trecutul, ca un nou născut cu cordonul ombilical cu mama, ei nu pot încă să conştientizeze că trăiesc într-un alt stat şi în statul acesta este o altă limbă de stat, şi încă mai este aşa înstrăinare şi înstrăinarea aceasta creşte din nedorinţă.

Totuşi eu spun că nedorinţa dispare când este necesitate, totuşi timpurile se schimbă şi am nişte prieteni care au început să înţeleagă ceva şi înţeleg că este necesitate de a şti limba aceasta frumoasă, limba aceasta interesantă, de la care poţi să primeşti informaţia foarte interesantă fiindcă noi trăim alături şi trebuie să ştim cine este altul lângă care trăim.

Am speranţa că tot se duce spre îmbunătăţire şi oamenii încep să înţeleagă că fără limba română în acest stat nu va fi viitorul nici pentru dânşii nici pentru copiii lor proprii, dar nimeni nu-i împiedică
aici, toate legile sunt, şi cum se zice, susţin minorităţile naţionale.

Eu am fost în multe ţări şi nu am văzut aşa legi bune ca la noi în Moldova, care sunt la noi în Moldova şi sunt şi şcoli de minorităţi naţionale şi ei pot primi chiar şi studii superioare în limba maternă, dar dacă vrei să devii om de conducere de stat ori să fii un administrator totuşi trebuie să ştii limba română. Necesitatea va fi aceea ce va duce la cunoaşterea limbii române.”

Europa Liberă: Ca să existe această necesitate, mă gândesc că ar trebui totuşi să fie nişte politici lingvistice coerente şi corecte. Din punctul acesta de vedere, dumneavoastră ce-aţi putea spune?

Miroslava Metleaeva: „La noi nu prea mare atenţie se dă la predarea limbii române la alolingvi, eu cred că manualele care sunt acum în şcolile ruse, ucrainene, de limbă română nu sunt
bune. Am analizat, ele trebuie să fie mai mult apropiate chiar de viaţa cotidiană a copiilor, a adolescenţilor; noi avem toate posibilităţile de a învăţa limba rusă, şi nu cred că toate posibilităţile de a şti bine limba română.

Noi mai mult declarăm limba de stat, decât facem toate posibilităţile ca să fie ştiută. Totuşi dacă vrei să fii medic trebuie să ştii şi limba română, doar pacienţii sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, acest lucru trebuie să fie în toate domeniile fiindcă altfel nu o să fie nimic, oamenii trebuie să ştie ca dacă vor să facă o carieră, ei trebuie să posede limba de stat, limba română.”

Europa Liberă: Dar vă puteţi imagina ce s-ar putea întâmpla dacă de exemplu acum autorităţile ar spune, vrei să îţi faci o carieră de funcţionar, deci trebuie să cunoşti limba, credeţi că o astfel de politică ar fi întâmpinată fără ripostă?

Miroslava Metleaeva: „Uitaţi-vă, oamenii pleacă în străinătate, ei nu dictează în ce limbă vor lucra acolo, iată când plecă în Statele Unite, ori în Italia, în Portugalia ei ştiu că trebuie să aibă de lucru, şi în primul rând ei învaţă limba, doar nu refuză, unde ei ar putea să găsească de lucru, dacă nu cunosc limba.”

Europa Liberă: Deci o astfel de abordare ar trebui să aibă şi cei de aici care nu cunosc limba?

Miroslava Metleaeva: „Cred că aşa, eu înţeleg că cuiva nu îi place, că aşa îi mai uşor, dar trebuie să înţelegi că acesta este un stat independent, nu este Uniunea Sovietică, este Republica Moldova şi trebuie să ştii limba de stat, limba română.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, nu credeţi că şi modul cum vorbesc limba română cetăţenii pentru care această limbă este nativă ar fi un motiv, pentru că, câteodată când deschid gura e o adevărată catastrofă ?

Miroslava Metleaeva: „Eu văd şi perspectiva mai frumoasă, când ascult copiii din şcolile, asta-i limba curată, limba română, dar acei care nu vor să înveţe aceia şi nu ştiu, ei îşi fac cariera aşa cum le vine.”

Europa Liberă: Totuşi dacă aţi pune pe cântar măsuri de acestea de constrângere, financiare, economice, sociale şi pe de altă parte măsuri de consolidare a unui mediu lingvistic bun, ce ar trage mai greu la cântar ?

Miroslava Metleaeva: „Eu ştiu numai una, dacă stimezi statul în care trăieşti, dacă stimezi poporul cu care locuieşti alături, în ţara aceasta unde ai primit tot ce îţi trebuie să ştii limba poporului, să o stimezi şi să o ştii.