Relaţiile dintre Uniunea Europeana şi Rusia nu sunt în acest moment dintre cele mai bune. Mai recent, Moscova este supărata că Uniunea Europeană a adus cazul companiei Gazprom în atenţia agenţiei antimonopol. Activitatea Gazprom în opt ţări foste comuniste, acum membre ale Uniunii Europene, este investigată. Este vorba de Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia. Mai multe de la Dan Alexe, corespondentul nostru la Bruxelles:
După ce a deschis, in urma cu două săptămâni, o ancheta împotriva trustului rusesc Gazprom pentru încălcarea regulilor concurentei in UE, Comisia Europeană caută acum sa ajungă la un acord amiabil cu Gazprom pentru a evita tensiunile politice si înrăutățirea situației. Pasul înapoi al Comisiei vine după ce Putin, care are legături strânse cu Gazprom, a dat semne ca ia întreaga afacere foarte personal si a semnat un decret prin care le interzice companiilor rusesti sa permită accesul unor părți străine la contabilitatea si arhivele lor.
Ancheta Comisiei Europene a fost deschisă in urma unei plângeri oficiale a Lituaniei, care a reclamat un tratament nedrept din partea Gazprom, fiind nevoita sa plateasca pentru gazul rusesc preturi peste nivelul pietei libere. Gazprom furnizează o treime din gazul întregii Europe. In Europa de est insa, partea sa de piața e uriașă. Deocamdată UE investigheaza in Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si țările baltice.
S-a ajuns deja la schimburi dure de cuvinte, cum a fost atunci când șeful Gazprom Aleksandr Medvedev a declarat săptămâna trecută ca UE "se simte cu musca pe căciulă". Medvedev a folosit pentru asta proverbul rusesc „На вoре шaпка горит“ (hoțului îi arde căciula), care a fost însă foarte rău tradus de practic totalitatea presei occidentale, cu titluri precum: „Șeful Gazprom compară UE cu un hoț“, când de fapt accentul era pus pe ipocrizie, nu pe furt.
Comisia mai e pe cale de a da înapoi si pentru faptul ca nu toate țările mari ale UE sint incantate de ideea unei confruntări cu Kremlinul. Polonia e de altfel singura țară de dimensiuni mari care sprijină in mod deschis ideea aplicării unor sancțiuni Gazpromului.
Alte țări, precum Germania sau Italia, care importă mari cantități de gaz rusesc, se află într-o situație paradoxala si privilegiată. Prietenia personală a lui Putin pentru foștii premieri Berlusconi si Schröder a făcut ca Italia si Germania sa beneficieze de tarife preferențiale pentru gazul rusesc.
Asta l-a determinat pe comisarul european pentru energie Günther Öttinger sa declare zilele trecute, într-o vizită la Vilnius, ca nu este cîtuși de puțin natural ca lituanienii sa plătească pentru gazul rusesc mai mult decât parizienii si berlinezii. "Nu e normal ca gazul sa fie mai scump in Lituania decât la Londra sau Berlin", a spus Öttinger.
Într-adevăr, Gazprom își facturează aproape dublu livrarile de gaz către Lituania, țară considerată ostilă de Kremlin, față de cele către Germania sau alte țări occidentale. In Germaniа, de altfel, e încă prezent in toate mințile cazul fostului cancelar Schröder, care, la încheierea mandatului sau, a primit de la Putin o importantă si bine retribuita funcție onorifică in cadrul trustului Gazprom, ceea ce a dus la suspiciuni in legătura cu politica lui Schröder față de Rusia pe vremea când se afla in fruntea guvernului federal german.
