Temperatura ridicată din aceasta vară şi seceta au creat probleme importante agricultorilor nu numai din Moldova, dar din întreaga regiune. Preturile la alimente vor creşte, o arată toate studiile internaţionale, costurile pentru agricultori va fi si ele mai mari. In aceste condiţii, Vasile Botnaru a stat de vorbă cu ministrul moldovean al agriculturii, Vasile Bumacov.
Europa Liberă: Nu sună cam bizar când ministrul trebuie să îndemne ţăranii să îşi facă meseria? Aduce a raiokom partii, care le spunea când să samene, când să scoată cartofii, nu?
Vasile Bumacov: „Absolut nu este caz bizar. Fiindcă oamenii sunt atât de descurajaţi, în situaţia anului curent, când am avut o secetă fără precedent, că foarte mulţi oameni chiar sunt şi dezamăgiţi. De aceea este de datoria noastră să venim cu ajutoare şi să rugăm producătorii agricoli să nu rateze şansa de a însămânţa grâul de toamnă. Fiindcă o parte de rezerve – chiar dacă avem necesarul în acest an – şi vom consuma o parte din rezerve, noi, anul viitor, dacă nu vom semăna acuma toamna, putem să ne trezim într-o situaţie dificilă. De aceea este necesar ca oamenii să îşi facă meseria, iar noi să venim cu susţinerea.
Dacă noi iniţial spuneam că banii vor fi puţin mai târziu, ceea ce am promis la hectarul de grâu, 200 de lei media pe ţară, acuma vreau să vă spun că banii deja sunt şi vor fi plătiţi chiar până la Anul Nou. Douăsprezece milioane pentru susţinerea sectorului zootehnic – animalele să nu fie sacrificate – vor fi plătite acum, în toamnă, pentru furaj. Şi restul, pentru însămânţarea grâului de toamnă, la fel vor fi plătite până la Anul Nou.”
Europa Liberă: Lumea spune că e cam puţin, domnule ministru.
Vasile Bumacov: „Este adevărat. Întotdeauna este puţin...; dar din ceea ce noi avem, ceea ce este posibil. Ceea ce a propus Guvernul a fost maximum ce a fost posibil de găsit. Dar aceasta nu înseamnă că noi nu continuăm negocierile, discuţiile cu partenerii noştri de peste hotare. Aceasta nu înseamnă că nu vom mai avea şi alte posibilităţi. Chiar astăzi domnul prim-ministrul m-a informat că a mai dus negocieri cu câţiva prim-miniştri din ţările prietene care, în curând, vor mai veni în susţinerea producătorilor agricoli. Aşa că eforturile se fac şi se merită.”
Europa Liberă: Vă întrebam pentru că, nu cumva, în pofida acestui îndemn, vor fi oameni care vor lăsa pământul pârloagă... Ce faceţi cu aceste situaţii dramatice?
Vasile Bumacov: „Nimeni nu lasă pământurile pârloagă, chiar dacă suntem în aşa situaţie dificilă. Business-ul agricol oricum este business bun, este business de perspectivă. Uitaţi-vă că produsele agricole se cumpără bine, se exportă bine, sunt întrebate şi preţurile sunt în continuare în creştere în lume. Toate aceste speculaţii că iată cineva va lăsa terenul nu sunt adevărate.
Eu aş vrea să-i văd pe cei care lasă terenul să vină să-mi raporteze... şi eu găsesc proprietari imediat pentru acele terenuri. Prioritatea mare a agriculturii Moldovei este că ea poate fi diversă... Dacă noi ne bizuim numai pe cereale sau numai pe o cultură, este foarte riscant.
Este important ca noi să avem o agricultură cât mai diversă şi cât mai multă agricultură de valoare înaltă. Şi iată acest lucru ne permite să supravieţuim, şi oamenii noştri ştiu acest lucru foarte bine. Să nu credeţi că producătorii agricoli au nevoie de ministru să-i înveţe ce să facă. Ei foarte bine ştiu acest lucru. Noi trebuie să ne facem datoria: să găsim finanţe, să-i mai susţinem, să mai facem proiecte. Oamenii ştiu ce înseamnă acest lucru şi cât de important este să ai o agricultură diversă.”
Europa Liberă: La un moment dat, am văzut o ştire totuşi că cineva îi sfătuia pe agricultori să fie atenţi că, în următorii ani, ar putea fi de mare căutare cireşele moldoveneşti. Adică de expertize manageriale ar avea nevoie ţăranul...
Vasile Bumacov: „Sigur că au nevoie. Orientarea care este, perspectiva de piaţă, este foarte importantă şi este datoria statului să fie implicat şi avem o mulţime de proiecte care studiază pieţele. Chiar am vorbit şi cu europenii. Noi nu vrem să ne ducem în Europa să creăm probleme şi concurenţă mare europenilor. Noi venim pe piaţa europeană cu produse complimentare, ceea ce nu este produs în exces pe piaţa din Uniunea Europeană. Dacă vorbim, de exemplu, de nuci sau de prune, sau de struguri de masă, sau de cireşe...
De exemplu, atunci când în Italia se termină recoltarea cireşelor, se încep a coace în R. Moldova şi Republica Moldova poate continua să fie prezentă pe piaţă cu cireşe. Este foarte important ca statul la fel să-i sfătuie pe producătorii agricoli cum să treacă la agricultura conservativă, fiindcă aici este o experienţă internaţională colosală, fiindcă aceasta este datoria statului. Noi ştim ce trebuie noi să facem foarte bine şi, dacă veţi vedea politicile Ministerului Agriculturii, care sunt pe site de mai mult timp... noi foarte bine ştim ce avem noi de făcut.”
Europa Liberă: Dovadă este că sunteţi în câmp şi acest vânt care vă suflă în microfon cred că inspiră încredere ţăranilor.
