Ministrul Energeticii din Rusia, Alexandr Novak, a declarat ca Republica Moldova ar putea beneficia de o reducere la gazele naturale, doar daca tara o sa renunte oficial la pachetele energetice ale UE. După reuniunea ministerială a Comunităţii Energetice europene, în cadrul căreia Moldova a obţinut permisul de a extinde până în 2020 implementarea Pachetului energetic III, autorităţile de la Chisinau speră că discuţiile cu Gazprom vor fi mai productive. L-am intrebat pe fostul premier Dumitru Braghis de ce au loc negocierile intre Moldova Gaz si Gazprom atat de greu.
Dumitru Braghiş: „Nu este vorba despre niciun fel de negocieri dintre Moldovagaz şi Gazpromul. Este vorba de negocieri între Moldova şi Federaţia Rusă. Şi toate contractele la acest capitol ţin şi de contextul politic general care este creat în relaţiile dintre Moldova şi Rusia.”
Europa Liberă: S-a anunţat că premierul Vlad Filat urmează să aibă o convorbire telefonică cu omologul său rus, Dmitri Medvedev. Credeţi că ei vor clarifica această problemă, politic, ca să existe apoi şi o soluţionare economică?
Dumitru Braghiş: „Pare că situaţia s-a schimbat puţin. După ultima vizită din Federaţia Rusă, au fost anunţate nişte probleme care trebuie rezolvate. După vizita domnului prim-ministru la Bruxelles, unde au fost discutate aceste chestiuni care au fost înaintate de Federaţia Rusă, pare că s-a găsit o soluţie care ar fi acceptabilă pentru toate părţile.”
Europa Liberă: Vă referiţi la amânarea, până în 2020, a Pachetului Energetic III?
Dumitru Braghiş: „Da. Da. Una din problemele anunţate pentru un timp este amânată, să spunem aşa. Indiferent de acest lucru, eu cred că Republica Moldova are de aprobat decizii foarte serioase, în perspectivă. Până în 2020, au mai rămas aproape 8 ani de zile. Deci, mai devreme sau mai târziu, noi vom fi nevoiţi să ne întoarcem la toate chestiunile respective şi să încercăm să le rezolvăm, reieşind din interesele noastre, ale Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Această extindere a termenului, până în 2020, ce îi permite Moldovei să facă?
Dumitru Braghiş: „Eu nu cred că-i permite Moldovei să facă foarte multe, fiindcă sunt nişte condiţii stricte, rigide şi din partea Comunităţii Energetice, şi din partea Federaţiei Ruse. Ele contravin una alteia şi atunci nu prea multă posibilitate de manevră are Republica Moldova. Dar sper că, în această perioadă de timp, se vor schimba şi mai multe lucruri în situaţia politică, economică, în relaţiile dintre Uniunea Europeană cu Republica Moldova, între Republica Moldova şi Federaţia Rusă... Şi acest lucru ar permite să obţinem rezultatele respective.”
Europa Liberă: Domnule Braghiş, dar nişte preţuri reale la gazele naturale ce ar însemna pentru Republica Moldova? Care este un preţ real pentru mia de metri cubi?
Dumitru Braghiş: „Eu consider că e foarte periculos a vorbi despre ceea ce e un preţ real din simplul motiv că deciziile nu sunt aprobate de către Republica Moldova. Noi am putea vorbi despre un preţ care ar satisface consumatorii din Republica Moldova, care ar permite soluţionarea problemelor sociale din Republica Moldova.
Şi eu cred că acest preţ ar putea să fie în jur de vreo 200-250 de dolari pentru mia de metri cubi. Dar, pentru a obţine acest preţ, trebuie să fie discuţiile respective, purtate la nivel politic. Şi trebuie să fie acceptate aceste propuneri şi de către Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Demnitarii de la Moscova au spus tranşant: dacă Moldova se orientează spre Uniunea Euroasiatică nu e nicio problemă să obţină un preţ mai mic pentru gaze.
Dumitru Braghiş: „De aceea şi am spus că este vorba despre o decizie politică care trebuie să fie aprobată în Republica Moldova. În general, problema care ţine de Uniunea Euroasiatică sau de Uniunea Europeană este o chestiune care trebuie să fie rezolvată nu de către Parlament, nu de către Guvern, ci de către cetăţenii R. Moldova, la un referendum. Este puţin probabil că un asemenea referendum se va organiza în perioada imediat următoare, poate va avea loc într-o jumătate de an, un an de zile.
Dar eu nu exclud: conducerea politică a Moldovei va fi forţată, în caz că negocierile vor merge nu aşa cum doreşte conducerea actuală, va fi forţată să organizeze un asemenea referendum, pentru a pune punct acestor întrebări, odată pentru totdeauna. Şi după aceasta vom merge aşa cum vom merge, aşa cum va decide deja nu numai conducerea politică, ci şi cetăţenii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi condus Guvernul mai mult de 10 ani în urmă. Dacă astăzi aţi fi la cârma ţării, între aceste două căi pe care aţi alege-o?
Dumitru Braghiş: „Eu am avut o propunere. Ea ar suna aproximativ: Republica Moldova – o zonă economică liberă între Est şi Vest, care, dacă ar fi organizat un dialog politic eficient, ar da posibilitatea să convingem şi Uniunea Europeană, şi Federaţia Rusă asupra beneficiilor pe care le vor avea toţi: şi Republica Moldova, şi Uniunea Europeană, şi Federaţia Rusă dintr-o asemenea decizie. Bineînţeles, ca şi în multe alte cazuri, soluţia depinde mai mult nu de dorinţa sau doleanţele Republicii Moldova, ci şi de dorinţele partenerilor noştri. Mă refer la Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Pentru că se vorbeşte foarte mult despre gazoductul Iaşi-Ungheni, credeţi că darea acestuia în exploatare ar putea să fie considerată o alternativă?
Dumitru Braghiş: „Nu cred că e o alternativă. Ar putea fi un argument adăugător în negocierile între Moldova şi Federaţia Rusă. Cât timp cât nu există resurse alternative de gaze naturale în Uniunea Europeană – mă refer la, de exemplu, gazul lichefiat care poate fi adus în ţările riverane Mării Negre sau Mării Adriatice şi transportat, prin intermediul ţărilor Uniunii Europene, către Moldova – atât timp eu cred că este imposibil de vorbit că cineva ne va plăti gazul nostru. Şi haideţi să vorbim sincer: preţul la gaz în ţările Uniunii Europene este mai mare decât cel din Republica Moldova. Şi atunci cine ne va face un asemenea cadou? Cât priveşte chiar şi România, noi cunoaştem că preţul la gazele naturale în România pentru cetăţeni este mai ieftin, dar acest lucru se întâmplă în rezultatul explorărilor de gaze naturale din România, pe care le au azi în proprietate. Şi iarăşi, eu nu cred că România ar avea posibilitate să-i ofere Republicii Moldova o parte din aceste gaze, pentru a rezolva problemele Republicii Moldova. Au probleme interne şi ei.”
Europa Liberă: Credeţi că e posibil să fie construit acest gazoduct într-un an?
Dumitru Braghiş: „Dacă vor fi 10 000 de constructori angajaţi pentru a face acest gazoduct, atunci s-ar putea şi într-un an de zile, dar tehnologic este cam greu.”
Europa Liberă: În ce condiţii, în Republica Moldova, ar putea apărea noi investiţii în domeniul energetic?
Dumitru Braghiş: „În condiţiile în care va fi complet liberalizată piaţa energetică. În condiţiile în care vor fi schimbate unele reguli de joc, inclusiv acelea care sunt în Pachetul [Energetic], a cărei implementare este astăzi semnată pentru 2020. Sunt foarte multe întrebări care trebuie rezolvate aici, la acest capitol şi care ar permite să se ajungă la mai multă transparenţă şi la o mai multă activitate economică în domeniul gazelor. Astăzi, chiar dacă doreşti, în unele domenii, eu cred că este imposibil să ajungi să devii participant la proces.”
Europa Liberă: Autorităţile de la Chişinău au declarat că Republica Moldova va rămâne membru al Comunităţii Energetice a Uniunii Europene. Credeţi că acest statut al ţării ar putea să ajute Moldova şi în cadrul negocierilor cu Gazpromul?
Dumitru Braghiş: „Cunoaştem foarte bine că condiţiile Hărţii Energetice Europene contravin viziunilor Gazpromului, contravin procedurilor care sunt astăzi propuse/impuse, dacă doriţi de Gazprom şi, din acest punct de vedere, eu cred că este foarte dificil. Dar timpul lecuieşte. Timpul pune la loc mai multe întrebări, mai multe probleme.
Eu cred că, între timp, şi Federaţia Rusă, şi Gazpromul vor fi participanţi la mai multe proiecte internaţionale, care ar permite ca aceste cerinţe, înţelegeri să favorizeze şi procesul de negocieri cu Gazpromul. Perioada este destul de intensivă. Să nu uităm că Gazpromul are interes de a nimeri pe piaţa Uniunii Europene.
Să nu uităm că şi Uniunea Europeană are interesul de a obţine un preţ mai favorabil la gaze. Să nu uităm încă de un lucru: că în domeniul energetic sau, mai exact, în resursele petroliere, în situaţia cu resursele petroliere în lume acum se produc nişte schimbări cardinale, foarte importante. Ar fi foarte dificil de prognozat astăzi ce se va întâmpla nu în 10 ani de zile, dar chiar în 3-4 ani de zile.”
Europa Liberă: Credeţi că această dispută între UE şi Gazprom se va termina pe o notă fericită?
Dumitru Braghiş: „Până la urmă, şi Gazpromul are interese pe piaţa europeană a gazelor, şi Uniunea Europeană este cointeresată în obţinerea resurselor respective din partea Federaţiei Ruse, şi atunci, mai devreme sau mai târziu, va fi găsită o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi.”
Europa Liberă: Holdingul rusesc ar vrea să nu se separe reţelele de distribuţie şi tranzit al gazelor. E posibil lucrul în cauză?
Dumitru Braghiş: „Separarea este o soluţie corectă şi, mai devreme sau mai târziu, în Republica Moldova – dacă vorbim despre liberalizarea pieţei energetice – se va produce şi despărţirea distribuţiei şi transportării. Se va despărţi destul de clar şi producerea energiei electrice din diferite surse de alternativă care există astăzi sau posibilităţi [pentru aceasta]. Adică Republica Moldova, din acest punct de vedere, este la o răscruce, să spunem aşa. Dar această răscruce, poate spre binele nostru, aici îmi vine greu să spun, nu are prea multe soluţii. Soluţii sunt doar două: sau acceptăm condiţiile europene, sau acceptăm condiţiile Gazpromului. Sunt două doar.”
Europa Liberă: Pe care ar fi bine să o accepte Moldova?
Dumitru Braghiş: „Republica Moldova a ajuns la etapa când, odată şi pentru totdeauna, ar trebui să aprobe o decizie politică. Această decizie trebuie să fie aprobată de către cetăţenii Republicii Moldova. Noi trebuie să cunoaştem foarte bine care sunt avantajele aderării, de exemplu, la Uniunea Europeană, care sunt avantajele aderării la Uniunea Euroasiatică. Să explicăm acest lucru oamenilor, care sunt dezavantaje şi într-un caz, şi în altul. Şi să ajungem la o soluţie care ar fi aprobată de către cetăţeni, fiindcă mai puţin depinde acest lucru de dorinţa actualului Parlament sau actualului Guvern, sau viitoarelor parlamente şi guverne.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că Moldovei i-ar fi mai bine, dacă ar merge spre Uniunea Euroasiatică şi nu spre UE?
Dumitru Braghiş: „Nicidecum. Eu am spus că decizia trebuie să le aparţină cetăţenilor Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Braghiş, dar e lucru ştiut: în două luntre nu poţi să stai...
Dumitru Braghiş: „Păi de aceea şi spun. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie, în cadrul unui referendum, să aprobe o decizie, cu toate riscurile posibile. Şi să meargă mai departe, în conformitate cu această decizie. Pe mine mă deranjează când un partid politic declară că fericirea e la Est, altul declară că fericirea e la Vest. Şi nimeni nu încearcă să obţină răspunsul cetăţenilor Republicii Moldova la această întrebare.”
Europa Liberă: E prematur, dat fiind faptul că deocamdată statul nu este unificat şi atunci un referendum ar putea să nu aducă rezultate realiste.
Dumitru Braghiş: „Problema transnistreană, în termen scurt, eu cred că nu va fi rezolvată. Ea este o parte componentă a tuturor discuţiilor care sunt între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, şi Republica Moldova şi Rusia. În acest caz, decizia cetăţenilor cred că mai puţin va depinde dacă va fi rezolvată sau nu va fi rezolvată această întrebare.
Alta este întrebarea care vor fi efectele, care vor fi acţiunile ce vor fi întreprinse de către conducerea politică a Republicii Moldova, după aprobarea unei decizii respective la referendum. Fiindcă, în acest caz, bineînţeles că va fi necesar de discutat cu totul altfel şi cu cei de la Tiraspol, şi cu cei care astăzi se numesc 5+2.
Trebuie de calculat foarte bine care sunt paşii care trebuie să fie întreprinşi de noi, Republica Moldova. Şi de mers înainte. Mai devreme sau mai târziu, noi vom fi impuşi să aprobăm o decizie la capitolul respectiv. Pe mine mă deranjează un lucru: ca această decizie să nu fie aprobată de un grup de 101 deputaţi sau de Guvern. Eu aş vrea ca această decizie să aparţină poporului. Toţi împreună să ne asumăm responsabilitatea de ceea ce se va produce cu Republica Moldova, peste 10-15-20 de ani de zile.”
