Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a analizat proiectului de lege pentru modificarea şi completarea legislaţiei legată de adopţia copiilor, care a trecut deja în prima lectură, prin Parlament. Stela Pavlov, expertă a Centrului, a ajuns la concluzia că în proiect sînt puse condiţii prea drastice pentru cei care doresc să adopte un copil. Este vorba în primul rând de adopţiile internationale, iar Tamara Grejdean a stat de vorbă pe această temă cu Stela Pavlov.
Stela Pavlov: „Aceste modificări se referă la separarea copiilor adoptabili în două categorii, deci copii adoptabili fără necesități speciale cu vârsta de până la 7 ani și copii cu necesități speciale. În opinia noastră acesta este un lucru benefic deoarece pentru acești copii cu necesități speciale, durata menținerii lor în îngrijirea statului, de foarte multe ori reprezintă un element defavorabil. De asemenea, acest proiect de lege prevede și unele aspecte legate de procedura de acreditare și modul de funcționare a organizațiilor străine care au atribuții în domeniul adopțiilor internaționale.”
Europa Liberă: În ce măsură, aceste modificări legislative în domeniul adopției, dau frâu liber corupției, în acest sistem?
Stela Pavlov: „Aici aș putea să mă refer la actele necesare care se anexează la cererea pentru încuviințarea adopției. Proiectul de lege prevede lista actelor necesare care se anexează la cerere și la punctul șase, de exemplu scriu, alte acte permise de lege. În cazul în care eu doresc să adopt un copil și depun toate actele necesare, judecătorul poate să-mi solicite un alt act care nu este prevăzut de lege, eu atunci îmi pun întrebarea, de ce dumneavoastră mi-l solicitați, îmi spune, știți este punctul șase unde scrie alte acte permise de lege.
Poate să solicite o dată, de două ori, de trei ori. Persoana care solicită încuviințarea adopției poate să încerce să găsească așa, niște portițe, în ghilimele ca să soluționeze problema mai repede. Acesta este unul din elementele pe care noi l-am considerat cu risc puternic de coruptibilitate.
De asemenea, se prevede și prelungirea termenului de acreditare a organizațiilor străine; aici iarăși, pentru prelungirea acreditării, organizațiile străine trebuie să prezinte autorității centrale în domeniul adopției un raport de activitate pentru anul precedent care trebuie să includă activitatea în domeniul adopției internaționale pe anul precedent, atât în statul primitor cât și în Republica Moldova.
Și doi, trebuie să prezinte costurile pentru fiecare adopție internațională realizată atât pe teritoriul Republicii Moldova, cu descifrarea tuturor sumelor achitate de către adoptatori. În opinia noastră acesta iarăși este un element de coruptibilitate deoarece prin solicitarea unor astfel de informații pentru prelungirea acreditării, acestor organizații li se impun niște rigori exagerate pentru a-și exercita drepturile sale stabilite. Riscul rezidă în faptul că atunci când persoana găsește prea dificilă respectarea acestor cerințe apare tentația să recurgă la alte metode corupte pentru a-și putea asigura valorificarea dreptului său.”
Europa Liberă: Aceste cerințe, pe care le numiți dumneavoastră excesive, țin doar de organizațiile care se ocupă de adopții sau se răsfrâng și asupra părinților, care vor să adopte un copil?
Stela Pavlov: „În opinia noastră este o imixtiune, deoarece nu prea înțeleg cu ce drept Ministerul Muncii, Protecției sociale și Familiei s-ar putea interesa ca fiecare părinte să anexeze la dosar toate bonurile de plată. De exemplu, proiectul de lege mai propune și să limiteze aceste organizații străine de a avea depuse și înregistrate la autoritatea centrală, Ministerul Muncii, cel mult două cereri de adopție internaţională, de ce doar două cereri de adopție internațională pot fi înregistrate din moment ce procedura aceasta de adopție durează în timp și este destul de anevoioasă. În aceste condiții vor fi pasibile adopții internaționale un număr foarte, foarte mic de copii din Republica Moldova, care sunt lipsiți de acest mediu familial adecvat.”
Europa Liberă: De cealaltă parte, liberalizarea căii spre adopția internațională, nu ar aduce cu sine și niște riscuri, cum ar fi traficul de copii?
Stela Pavlov: „De aceea adopțiile internaționale se efectuează prin aceste organizații deoarece organizațiile acestea internaţionale au un reprezentant acreditat aici în Republica Moldova și ținând legătura cu acest reprezentant, organizațiile internaționale ele efectuează și monitorizarea post-adopție.”
Europa Liberă: Vreți să spuneți că se duce un control asupra copiilor care au plecat peste hotare și asupra familiilor în care au ajuns?
Stela Pavlov: „Da, se monitorizează, este monitorizarea post-adopție pe o perioadă de cinci ani de zile după ce copilul a fost adoptat. Este lista organizațiilor străine acreditate în Republica Moldova, ele sunt 25 la număr, făcând un simplu calcul, vedem că în străinătate pe an pot fi adoptați maxim 50 de copii. Mai mult decât atât copiii aceștia care cu necesități speciale la nivel național nu prea se adoptă, de fapt nu se adoptă acești copii, și toată speranța noastră este în adopția internațională.”
Europa Liberă: Aceste modificări legislative, care sunt pe alocuri excesive, ar veni oarecum să protejeze acești copii de anumite riscuri?
Stela Pavlov: „Nu știu în ce măsură ar putea să îi protejeze dacă noi vom adopta doar 50 de copii din moment ce, de exemplu, noi am avea în instituțiile noastre trei sute și ceva de copii. Pentru un copil cu necesități speciale foarte mult contează și jumătate de an și un an de zile.”
