Mai multe ţări europene sunt cuprinse de proteste. Nemulţumiţi de măsurile de austeritate aplicate de guverne, muncitori din Italia, Spania, Portugalia sau Grecia au ieşit în stradă să-şi manifeste supărarea. Presa relatează că manifestaţii similare sunt anunţate în mai multe oraşe europene. De la Marina Bulicanu, stabilită de mai mulţi ani la Madrid, aflăm cum să descurcă moldovenii plecaţi la muncă în Spania, cum fac faţă şomajului şi valurilor de scumpiri?
Marina Bulicanu: „Situaţia în Spania rămâne incertă şi instabilă din cauza crizei economice pe care încă o mai avem. Dacă acum o jumătate de an erau peste patru milioane de şomeri, acum rata şomajului este de 25,8%, adică peste cinci milioane de oameni au rămas fără lucru. S-au înregistrat două greve generale, muncitorii ies în stradă să protesteze, să-şi obţină dreptul la muncă, la o viaţă mai demnă.
Europa Liberă: Dar ce program de austeritate a fost adoptat de guvern astfel încât a nemulţumit cetăţenii?
Marina Bulicanu: „Au redus personal, de aceea s-au înregistrat foarte mulţi şomeri. Dacă până acum în sectorul de sănătate erau cinci milioane de medici, acum sunt trei milioane. De asemenea, administraţia publică a rămas scheletică. Acum dacă există vreun caz de boală nu mai sunt chemaţi angajaţi de afară să înlocuiască persoana dată. Practic, se descurcă fiecare sector aşa cum poate.”
Europa Liberă: De ce protestele care au loc nu doar Spania, dar şi în Italia, în Portugalia, de ce sunt numite proteste ale sărăciei?
Marina Bulicanu: „Pentru că aici băncile au dat atâtea credite încât lumea s-a îmbogăţit uşor, dar a fost o îmbogăţire falsă, o îmbogăţire artificială şi când lumea s-a văzut sărăcită, sigur că nu a fost învăţată, aşa ca la noi în Moldova, să nu cheltuiască atât de mult, să nu călătorească şi de asta eu cred că au protestat atât de mult, pentru că niciodată Europa nu a văzut atâta sărăcie.
Cantinele sociale sunt pline, absolut pline, dar nu numai de cei săraci, pentru că în Spania, de exemplu, nu există sărăci, în Spania sunt oameni care sunt nevoiţi să ceară. În această situaţie ei nu au mai fost.”
Europa Liberă: Credeţi că acesta ar fi un motiv că în cea mai săracă ţară din Europa, aşa cum este catalogată de multe ori Republica Moldova, nu prea îi vezi pe oameni protestând, iar în ţări despre care se crede că sunt prospere, vezi oameni nemulţumiţi?
Marina Bulicanu: „Noi, în Moldova, ca şi cum ne-am născut în această situaţie şi ne-am adaptat. De asemenea, ne-a influenţat felul cum am fost educaţi şi felul cum ne-am exprimat. Aici, de exemplu, toţi au dreptul la protest, toţi pot să-şi exprime durerea lor, ei sunt mult mai sociabili în astfel de cazuri. Eu observ că în stradă lumea spune „Gata, mai cinci euro şi nu mai pot să mai cheltuiesc!” La noi oamenii nu pot să-şi exprime durere, trăim cu durerea în Moldova. Aici în schimb şi-o exteriorizează. De aceea sunt foarte multe proteste. Aici aproape în fiecare zi sunt proteste, nu la nivel naţional, dar cu reducerile de personal şi cu atâtea multe planuri de austeritate, sunt foarte multe proteste.”
Europa Liberă: Şi promisiunile guvernanţilor care au fost?
Marina Bulicanu: „Bineînţeles că au aplicat planul de austeritate şi acum la Guvern principala problema e legată de familiile care îşi pierd ipoteca. Băncile, din cauza datoriilor acumulate în acest an sau din alţi ani, e obligată să-i scoată afară pe aceşti oameni, să le ia casa. Acum Guvernul mai mult lucrează în această parte. Bineînţeles că guvernanţii europeni ne promit o bunăstare, ne promit o creştere economică, iar lumea aşteaptă pentru că într-adevăr sunt familiii unde li s-a redus absolut totul şi ajutorul de şomaj, şi la subsidiile, pentru că totul e până la un timp, statul nu mai are puterea economică să finanţeze atâtea familii. Chiar şi aici s-au terminat resursele.”
Europa Liberă: Pe moldovenii care sunt stabiliţi în Europa, cum îi afectează aceste proteste?
Marina Bulicanu: „Acum nu mai există nici culoare, nici sex, deci sunt în aceeaşi situaţie. Nu se mai spune că străinii nu mai au cu ce trăi, acum nenorocirea i-a unit pe toţi, oamenii acum sunt mai solidari, multe familii sunt forţate să-şi lase propria casă. Moldoveni, români sau ecuatorieni sunt trataţi egal.”
Europa Liberă: În ce măsură s-au scumpit produsele de primă necesitate?
Marina Bulicanu: „Bineîneţeles că s-a înregistrat o majorare a preţului la energia electric, dar şi a produselor de primă necesitate. La fel la băuturi, la carne, peşte s-au majorat preţurile.”
Europa Liberă: Cunoaşteţi, de exemplu, ce ramuri anume au fost afectate de criză?
Marina Bulicanu: „Sectorul sănătăţii şi în învăţământ foarte mult se resimte criza pentru că profesorii acum sunt nevoiţi să predea mai multe ore pe săptămână, la fel şi medicul e obligat să lucreze mai multe ore. Practic, în toate domeniile s-a redus personalul.”
Europa Liberă: Inclusiv în contrucţii, de exemplu, în domenii în care lucrează şi moldovenii?
Marina Bulicanu: „Bineînţeles, acum nu se mai construiesc aşa multe case ca înainte. Totuşi mai sunt unele locuri de muncă unde pot să lucreze moldovenii. Acum aceste locuri sunt căutate foarte mult şi de spanioli. Oamenii sunt într-adevăr disperaţi, eu întâlnesc şi familii spaniole care sunt disperate spunând că ar munci în orice sector, indiferent dacă e vorba de construcţii sau alte domenii. Aici, foarte mulţi spanioli calificaţi au plecat peste hotare, spre exemplul, în Germania sau în Ţările Scandinave. Au plecat foarte mulţi în Danemarca sau în Franţa, în alte ţări unde li se oferă un loc de muncă.”
Europa Liberă: Într-o situaţie de criză moldovenii se gândesc să revină acasă sau „rău cu rău, dar mai rău fără de rău”?
Marina Bulicanu: „Sunt păreri împărţite. Sunt unii indecişi, sunt alţii care deja au case aici şi plătesc ipotecă. Au copii mari deja care merg în şcoli, dar sunt şi alţii care pot să plece pentru că nu îi ţine nimic în Spania, însă din moment ce li se oferă copiilor un învăţământ de calitate sau servicii medicale la un nivel mai calitativ decît în Moldova, le este mult mai dificil să se reîntoarcă. Depinde de situaţia fiecăruia.”
