Reorganizarea spitalelor: reduceri de costuri sau sursă de noi probleme

O amplă reorganizare a spitalelor intenţionată de Ministerul Sănătăţii provoacă zilele acestea mari controverse între adepţii şi oponenţii reformei. Mai exact, autoritatea din sănătate vrea să unească sub un singur management, cel al Spitalului Clinic Republican, Spitalul de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, Institutul de Cardiologie şi Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie. O măsură, de fapt, cum spun autorităţile medicale, spre eficientizarea sistemului medical, dar extrem de contestată. Vom discuta despre cauzele, efectele aşteptate şi, eventual, riscurile acestei reorganizări cu ministrul Sănătăţii, Andrei Usatîi.

Europa Liberă: Dle Usatâi, guvernul acuză o lipsă de comunicare şi, prin urmare, de înţelegere a acestei reforme, motiv din care şi este înregistrată, precum spunea premierul Vlad Filat ieri într-o intervenţie televizată, atâta rezistenţă. De aceea v-aş ruga întâi de toate să le spuneţi ascultătorilor noştri, pe cât de clar este posibil, de ce este nevoie de această concentrare a managementului mai multor instituţii într-un singur loc?

Andrei Usatîi: Într-adevăr, spitalul actualmente devine o instituţie pentru a oferi îngrijiri medicale în stări critice, în stări destul de complicate. Şi astăzi pacientul şi medicul, colegii mei, când au să gestioneze un asemenea caz necesită ca spitalele să fie pregătite, dotate cu echipamente medicale necesare, mai cu seamă în secţiile de terapie intensivă, departamentele de stabilizare a stărilor critice în caz de infarct miocardic, în caz de accidente vasculare acute şi în sălile de operaţii. De aceea dispersarea planificării şi finanţării spitalelor acum devine actuală şi devine cu mai mult actuală de a duce un conţinut calitativ şi siguranţa pacientului. De aceea organizarea managementului administrativ comun a câtorva spitale cu activităţi similare este importantă pentru a exclude dublările şi folosirea ineficientă a surselor financiare. Pentru a elibera sume importante de finanţe care vor fi redirecţionate către
pacient, către personalul medical care necesită acest echipament. Pentru a exclude pierderile. Iată acesta este rostul managementului administrativ comun, care prevede în primul rând eficienţă şi oferirea şanselor pentru pacienţi ca să a fie salvaţi în stările critice. În Republica Moldova din cauza infarctului miocardic acum pacienţii decedează de zece ori mai des decât în ţările vecine. În cazul de accidente vasculare acute - la fel. Şi asta se întâmplă din cauza lipsei dotării cu echipamente pentru diagnostic rapid şi corect şi oferirea unui tratament adecvat.

Europa Liberă: Deci, ideea ar fi ca, decât să avem mai multe locuri unde se pot acorda aceste servicii, dar ineficiente din lipsa de utilaj şi specialişti, să existe unul, dar bun.

Andrei Usatîi: Exact. Acum nu este important să avem un număr mare de paturi, ci este important ca spitalul să fie dotat, ca pacientul când ajunge în stări critice, să fie oferită cea mai înaltă calitate de diagnostic şi tratament. Dar aş vrea să mai adaug un lucru important pentru toată populaţia. În cazul în care pacientul ajunge la spital, este foarte important să-i oferim ceea ce este necesar. Dar mai important este să prevenim
maladiile, că prevenirea este mult mai eficientă. Şi prevenirea se întâmplă la nivel de asistenţă medicală primară, la nivel de familie, este vorba despre calitatea aerului, calitatea apei, calitatea nutriţiei, fumatul, alcoolul. Toţi aceşti factori de risc aduc la îmbolnăviri excesiv de multe la număr şi atunci spitalele niciodată nu vor putea să facă faţă. Dar noi acum pregătim aceste spitale, ca şi în aceste cazuri pacienţii să fie internaţi, examinaţi, trataţi şi oferit un tratament adecvat.

Europa Liberă: Aţi adus în sprijinul reorganizării argumente precum ineficienţa sistemului actual, irosirea de fonduri, prea mulţi directori de spitale cu secretare si maşini de serviciu etc. Ce aţi avut în vedere?

Andrei Usatîi: Am avut în vedere tocmai faptul că managementul administrativ fragmentat prevede ca fiecare instituţie, având chiar şi 150-200 de paturi doar după capacitate, deţine toate structurile de achiziţii publice, de management administrativ, secretare, şoferi, contabilitate, resurse umane, departamente pentru dezvoltare şi infrastructură. Cu alte cuvinte, aplicarea acestei modalităţi va permite să eliberăm un număr impunător din sursele financiare. Eu am numit şi cifra – de la 10 la 12 milioane.
Şi am dat şi echivalentul – un dispozitiv angeografic care de altfel lipseşte chiar şi în instituţiile medicale din capitală. Aceste măsuri desigur nu convin unor directori, unor funcţionari, care îşi pierd un confort oarecare. Dar eu am spus ieri şi confirm şi astăzi că prin deranjarea, sau prin aducerea unui mic disconfort pentru 4-6 funcţionari, vom aduce confortul pentru mii şi zeci de mii de pacienţi, care vor beneficia de surse financiare adăugătoare pentru un diagnostic, pentru nu tratament şi nu în ultimul rând pentru prevenire, pentru promovarea sănătăţii.

Europa Liberă: Dar nu va fi un efect invers: că pacienţii nu vor ajunge în acel loc unic, unde este şi utilajul necesar, şi specialiştii necesari, nu vor ajunge din cauza suprasolicitării?

Andrei Usatîi: Tocmai aici aş vrea să aduc o claritate. Instituţiile respective nu se micşorează după număr şi după plasare. Aceste instituţii rămân şi după număr, şi după plasare în aceleaşi locuri, dar vor fi excluse dublările pe parcursul următorului timp, prin aplicarea acestui management administrativ comun. În afară de aceasta, prin hotărârile de guvern şi prin programul de activitate a guvernului, în următorii doi ani vor fi dezvoltate
spitale zonale, care prevăd apropierea serviciului spitalicesc de locul de trai al cetăţenilor ţării noastre, şi asistenţa medicală primară, care de altfel este plasată în fiecare localitate şi acum am iniţiat un program care prevede fortificarea, consolidarea acestui segment, în vederea aducerii serviciilor medicale în fiecare localitate şi autonomizarea acestor servicii de sănătate, care ar permite ca banul să vină după pacient, în localităţile unde locuiesc cetăţenii noştri.

Andrei Usatîi: Aţi spus ieri într-o conferinţă de presă că cei care vorbesc despre disponibilizări îngroaşă nota... Deci, afirmaţi că nu vor fi disponibilizări de personal. Cum e posibil aşa ceva? Vorbeaţi despre 800 de locuri vacante în spitale. De unde s-au luat ele?

Andrei Usatîi: În anul 1999, când s-au redus spitalele ineficiente, de la 363 la 67 de spitale, tot aceste persoane, care zilele trecute au spus că vor fi disponibilizări, au spus şi atunci că vor fi mii şi mii de concedieri. Nu au avut loc aceste evenimente. Ş-acum am spus că în aceste spitale, care vor fi incluse ca părţi componente ale managementului administrativ comun, astăzi au locuri libere. Adică sunt nişte locuri care sunt oferite prin cumulări, prin adaosuri la salarii pentru personalul medical care funcţionează în acest instituţii.

Europa Liberă: Deci, bani pentru aceste 800 de locuri vacante se cheltuiesc…

Andrei Usatîi: Exact, banii se plătesc pentru cumulări, pentru lucru în afara programului. De aceea riscul de disponibilizări este pur şi simplu adus ca un argument contra aplicării acestei modalităţi eficiente de administrare a banului public.

Europa Liberă: Oponenţii dvs. spun însă că această reorganizare nu va face decât să înrăutăţească situaţia. Vi se reproşează o ignorare a normei legale, dar cel mai mult vi se reproşează o lipsă de analiză prealabilă. De ce nu s-ar face de exemplu ca în cazul reformei din justiţie: mai întâi se lansează proiectul, se discută pe larg, cu toate cercurile implicate şi abia după asta se ia decizie. În cazul sănătăţii se creează impresia că mai întâi se ia decizia şi apoi se discută…

Andrei Usatîi: Nu e chiar aşa. Decizia s-a luat încă în 2011, când a fost publicată, a fost discutată la diferite întruniri şi ateliere de lucru, cu invitaţia specialiştilor, experţilor de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, când s-a elaborat un studiu referitor la eficienţa utilizării banului public în spitale, s-au petrecut pe parcursul anilor diferite întruniri, toate
ele s-au finalizat cu un forum pentru sănătate, care a avut loc în luna noiembrie, unde au fost iarăşi invitaţi toţi cei care sunt implicaţi în perfecţionarea sistemului sănătăţii. De aceea aş zice că pregătirea a avut loc pe parcursul unui an şi mai mult, au fost informaţi toţi care sunt implicaţi. Desigur că frica unora care sunt în aparatul de administrare implică şi celelalte persoane medicale, cum ar fi şefii de secţii, infirmierele, care de fapt nu sunt afectate de aceste modificări. Dimpotrivă vor beneficia de surse financiare adăugătoare, care vor fi păstrate şi reprogramate pentru dezvoltarea şi consolidarea acestor spitale.

Europa Liberă: Deci, dacă am înţeles eu corect, este o reorganizare despre nevoia căreia se vorbeşte de foarte mult timp, dar nimeni nu a avut curajul să o realizeze, sau cum e?

Andrei Usatîi: Vă dădeam exemplul din 1999. Păi, precedenţii care au activat la Ministerul Sănătăţii până în 1998 nu au întreprins nici o măsură atunci pentru a ajusta sistemul sănătăţii la condiţiile economice noi. În rezultatul întârzierii reformelor, în 1999 s-au acumulat două bugete naţionale anuale ca datorie, din cauza că s-au utilizat excesiv sursele financiare neţinându-se cont de veniturile şi capacităţile statului. Trebuie să evităm o astfel de situaţie.