După ce parlamentarii au făcut modificări vara trecută în Constituție, alegătorii cehi sunt așteptați, în zilele de 11 şi 12 ianuarie, la urnele de vot, ca să-și aleagă pentru prima oară președintele prin vot direct. Chiar dacă se aşteaptă ca această schimbare să evite blocajele politice, reforma a fost făcută doar pe jumătate, consideră Jan Kudrna, profesor de drept la Universitatea Carolină din Praga. Eventualele riscuri de pe arena politică cehă și reforma constituțională din Cehia sînt subiectele interviului pe care Jan Kudrna l-a acordat corespondentei Europei Libere Irina Gotişan.
Expertul ceh în drept constițutional consideră că modificările la legea supremă, care permit scrutinul prezidenţial direct, sunt doar o chestiune ce ţine mai mult de marketingul politic și care nu vor duce la limpezirea apelor politice din Cehia.
„Acum, în opinia mea, politicienii în parlament au creat o situaţie care este favorabilă pentru un adevărat adversar politic pentru ei. Pentru că va fi o scenă politică în parlament şi alta la preşedinţie. Pentru că numai deputaţii şi senatorii, iar acum şi preşedintele, vor fi aleşi direct, cu programul lor politic. În opinia mea, guvernul va fi mai slab după aceste alegeri, directe pentru că guvernul este competitorul direct al preşedintelui, iar guvernul nu are mandat direct de la popor ca şi preşedintele.”
Chiar dacă, pe de o parte, președintele ales de popor va avea mai multă legitimitate și încredere din partea cetățenilor, pe de altă parte, există mari șanse ca președintele ales direct, să se pomenească în opoziție cu guvernarea, ceea ce poate duce la blocaje politice, explică expertul.
Jan Kudrna menţionează că legea supremă a Cehiei oferă mână liberă preşedintelui ţării să traseze direcțiile politicii externe. Acest lucru poate fi periculos, în opinia expertului, pentru că președintele ar putea face anumite declarații sau acțiuni pe scena politică internațională fără să se consulte cu opinia publică sau cu parlamentul, ori guvernul.
„Situaţia este destul de ceţoasă în Constituţia noastră, acolo de exemplu scrie că doar preşedintele este acel care negociază şi ratifică acordurile internaţionale, care reprezintă ţara și nu este nici un cuvânt despre poziţia guvernului în politica externă. De fapt, în legi şi alte regulamente poziţia guvernului este stabilită foarte clar. Aşadar, noi avem Ministerul Afacerilor Externe care pregătește, la modul tehnic, negocierile pentru acorduri. De fapt, la modul general, dar nu sută la sută, guvernul este creatorul politicii externe, dar acest lucru a funcționat cât timp preşedintele era ales indirect şi avea un mandat mai slab.”
Chiar dacă președintele este cel care dirijează vectorul politicii externe a Cehiei, totuși el are nevoie de consimţământul Guvernului, pentru că primul ministru contrasemnează toate acordurile internaționale. Dar guvernul, dacă nu este de acord, poate doar să-l blocheze pe președinte.
În Republica Cehă, dacă primul ministru este puternic poate juca un joc politic bun împreună cu preşedintele, pentru că îl poate limita pe acesta. Dar dacă primul ministru, care este responsabil pentru ţară în Camera Deputaţilor, este slab, atunci este o problemă. Deoarece preşedintele poate influenţa guvernul şi toată politică şi, de fapt, el, care nu are răspundere politică, conduce maşina de pe scaunul din spate.
Putem compara acest joc cu o partidă de tenis, dacă e un joc între doi campioni putem vedea un joc bun într-adevăr. Iar dacă avem o partidă între un campion şi un începător atunci nimeni nu va fi fericit pentru că jocul va arăta oribil.”
Expertul recomandă pentru a evita eventualele blocaje, ca legiuitorii să scrie în Constituție un scurt enunț prin care se va preciza că guvernul este creatorul în totalitate al politicii externe şi interne a ţării, iar dacă vor apărea disensiuni, astfel va exista o bază constituţională, prin care va fi posibil să fie rezolvată situaţia în favoarea guvernului, care are o responsabilitate politică, conchide expertul.
