Proiectul cel mai drag de politică externă al preşedintelui Vladimir Putin este considerat Uniunea Vamala şi se pare că în ciuda pronosticurilor are toate şansele să fie unul dintre cele mai „vitale” proiecte din regiune. După cum considera analistul postului nostru de radio Robert Coalson, Uniunea Europeana spune că o ţară membră a acestei uniuni vamale nu ar putea să aibă şi relaţii economice privilegiate cu ţările Uniunii Europene. Ucraina şi Moldova, dar si alte ţări din regiune cuprinse in proiectul Parteneriatului Estic, crede analistul postului nostru de radio, au de aceea de făcut o alegere complicată.
Purtătoarea de cuvînt a coordonatoarei politicii externe a uniunii Europene, Catherine Ashton, Maja Kocijanici, vorbind despre Armenia a fost lipsită de echivoc:
„Dacă Armenia vrea să se alăture Uniunii Vamale, acest lucru nu este compatibil cu acordul de liber schimb intensiv şi aprofundat cu Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Vamală are o politică de comerţ exterior comună şi ţările membre nu mai au control asupra politicilor lor de comerţ exterior.”
Chiar dacă Rusia a devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, politicile celor doua organizaţii sunt diferite.
Experta de la Universitatea britanica Birmingham Rilka Dragneva spune că Uniunea Europeană nu poate face prea multe pentru Moldova sau Ucraina pentru a le ajuta sa se opună presiunii la care le supune Moscova pentru a se alătura Uniunii Vamale:
„Uniunea Europeană nu are posibilitatea să răspundă nevoilor ţărilor partenere aşa ca Ucraina şi Moldova”.
Şi Moldova si Ucraina au căutat să se apropie cit mai mult de Uniunea Europeana şi chiar dacă discutiile între Kiev şi Bruxelles pe tema acordului de asociere sunt suspendate din cauza situaţiei din detenţie a fostului premier Iulia Timoşenko, Ucraina continua să fie „un factor decisiv” într-o eventuală Uniune Vamală cu Rusia. Este şi opinia unui recent raport al fundaţiei Carnegie Europe.
Dacă Ucraina alege uniunea vamală, Moldovei îi va fi mult mai greu să se opună aceleiaşi apropieri. Moscova nu poate să bată cu pumnul în masă, ca altă data, dar caută să convingă şi Kievul şi Chisinăul si Erevanul că ar putea obţine mai multe avantaje de la Uniunea Europeană dacă sunt „intr-un bloc mai puternic” şi nu negociază individual. Moscova promite şi Kievului si Chişinăului preţuri mai avantajoase la gaze. Pînă acum însă ambele ţări nu au obţinut nimic de la Moscova in mod concret în domeniul energetic.
Dar proiectul avansează şi după cum spune Katarina Wolczuk, de la universitatea din Birmingham întregul proiect este pe baze serioase legale:
„Uniunea Vamală este din ce în ce mai legalizată. Se bazează pe legi foarte cuprinzătoare. Şi odată ce baza legală este întărită se poate trece la punerea proiectului în practică.”
Preşedintele Rusiei speră ca Uniunea să funcţioneze la începutul anului 2015. Oricum, această initiativa a Moscovei, în care preşedintele Putin investeşte, va avea un rol de jucat si in alegerile prezidenţiale din Armenia de luna viitoare, şi în cele parlamentare din Moldova de la anul, sau cele prezidenţiale din Ucraina din 2015. Un proiect care va putea modifica echilibrul de forte din spaţiul acestei regiuni.
Purtătoarea de cuvînt a coordonatoarei politicii externe a uniunii Europene, Catherine Ashton, Maja Kocijanici, vorbind despre Armenia a fost lipsită de echivoc:
„Dacă Armenia vrea să se alăture Uniunii Vamale, acest lucru nu este compatibil cu acordul de liber schimb intensiv şi aprofundat cu Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Vamală are o politică de comerţ exterior comună şi ţările membre nu mai au control asupra politicilor lor de comerţ exterior.”
Chiar dacă Rusia a devenit membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, politicile celor doua organizaţii sunt diferite.
Experta de la Universitatea britanica Birmingham Rilka Dragneva spune că Uniunea Europeană nu poate face prea multe pentru Moldova sau Ucraina pentru a le ajuta sa se opună presiunii la care le supune Moscova pentru a se alătura Uniunii Vamale:
„Uniunea Europeană nu are posibilitatea să răspundă nevoilor ţărilor partenere aşa ca Ucraina şi Moldova”.
Şi Moldova si Ucraina au căutat să se apropie cit mai mult de Uniunea Europeana şi chiar dacă discutiile între Kiev şi Bruxelles pe tema acordului de asociere sunt suspendate din cauza situaţiei din detenţie a fostului premier Iulia Timoşenko, Ucraina continua să fie „un factor decisiv” într-o eventuală Uniune Vamală cu Rusia. Este şi opinia unui recent raport al fundaţiei Carnegie Europe.
Dacă Ucraina alege uniunea vamală, Moldovei îi va fi mult mai greu să se opună aceleiaşi apropieri. Moscova nu poate să bată cu pumnul în masă, ca altă data, dar caută să convingă şi Kievul şi Chisinăul si Erevanul că ar putea obţine mai multe avantaje de la Uniunea Europeană dacă sunt „intr-un bloc mai puternic” şi nu negociază individual. Moscova promite şi Kievului si Chişinăului preţuri mai avantajoase la gaze. Pînă acum însă ambele ţări nu au obţinut nimic de la Moscova in mod concret în domeniul energetic.
Dar proiectul avansează şi după cum spune Katarina Wolczuk, de la universitatea din Birmingham întregul proiect este pe baze serioase legale:
„Uniunea Vamală este din ce în ce mai legalizată. Se bazează pe legi foarte cuprinzătoare. Şi odată ce baza legală este întărită se poate trece la punerea proiectului în practică.”
Preşedintele Rusiei speră ca Uniunea să funcţioneze la începutul anului 2015. Oricum, această initiativa a Moscovei, în care preşedintele Putin investeşte, va avea un rol de jucat si in alegerile prezidenţiale din Armenia de luna viitoare, şi în cele parlamentare din Moldova de la anul, sau cele prezidenţiale din Ucraina din 2015. Un proiect care va putea modifica echilibrul de forte din spaţiul acestei regiuni.
