Iurie Leancă: „Ne-am axat pe obiectivele pe care le avem pe agenda bilaterală pentru acest an. Relaţiile fiind multidimensionale, am trecut în revistă cooperarea noastră, conlucrarea pe diverse domenii, începând cu dialogul politic, cu evoluţiile dezvoltării pe anumite domenii prioritare, pe cooperarea economică şi pe conlucrarea pe proiecte energetice. Dar bineînţeles că am discutat şi despre agenda europeană a Republicii Moldova şi obiectivele care sunt cunoscute, şi sprijinul României în calitatea sa de ţară vecină, de ţară care co-prezidează grupul prietenilor Republicii Moldova, în realizarea acestor obiective.”
Europa Liberă: Am reţinut o declaraţie pe care o făcea omologul dumneavoastră de la Bucureşti, Titus Corlăţean, care spune că Bucureştiul, într-un fel, se gândeşte deja la relaţia cu Republica Moldova într-o logică de preaderare – ce ar însemna?
Iurie Leancă: „De fapt, şi noi ne dorim ca această logică să fie aplicată în relaţia dintre noi şi România, dar şi între noi şi Uniunea Europeană, în ansamblu. Fiindcă logica de preaderare ar însemna că, în pofida faptului că nu am avem deocamdată o relaţie de ţară candidat cu Uniunea Europeană, ţinând cont de faptul că deocamdată obiectivul este integrare economică şi asociere politică, aşa cum se defineşte şi în obiectivele trasate, atunci când a fost lansat Parteneriatul Estic. Şi să nu uităm că deocamdată relaţia cu Uniunea Europeană se construieşte pe aceste principii. Fără a depăşi această perioadă, ideea este de a aplica această logică, ceea ce ne-ar permite să avansăm mult mai repede, să nu aşteptăm o decizie formală a Bruxelles-ului, ci ei să ne trateze pe noi ca o ţară mai mult decât potenţial candidat. Iar noi să ne facem tema pentru acasă, iarăşi pornind de la ideea că vectorul este foarte clar stabilit şi comportamentul nostru trebuie să se încadreze exact în aceşti parametri.”
Europa Liberă: Putem înţelege că Bucureştiul susţine semnarea Acordului de Asociere între UE şi Republica Moldova?
Iurie Leancă: „Doamnă Ursu, nu cred că cineva a pus la îndoială acest obiectiv. Şi nu e vorba doar de Bucureşti. Bucureştiul într-adevăr e un susţinător ferm şi necondiţionat al obiectivului integrării europene ca atare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, inclusiv aceste obiective care se înscriu în dezideratul de semnare a Acordului de Asociere împreună cu crearea zonei de liber schimb, dar şi obţinerea regimului fără de vize pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Aţi amintit de dimensiunea economică. Bănuiesc că aţi discutat şi pe marginea proiectelor strategice de interconectare energetică. Aici mă refer şi la gazoductul Iaşi-Ungheni despre care s-a spus că chiar poate fi dat în exploatare până la finele acestui an. Aţi adus şi noi amănunte în discuţie?
Iurie Leancă: „Am trecut în revistă ,într-o manieră detaliată, cooperarea pe domeniul energetic. Nu voi aduce prea multe detalii, prea multe elemente, fiindcă este important, din punctul meu de vedere, acum să ne axăm pe acţiuni concrete, astfel încât să putem iniţia lucrările pe teren foarte repede, şi aşa, după cum ne-am propus, cel puţin, conducta să fie construită până la finele anului. Dar ceea ce vreau să zic, în acest context, este doar faptul că colegii de la Bucureşti sunt extrem de serioşi. Acum există un nivel de conlucrare foarte avansat între experţii de la Bucureşti şi cei de la Chişinău. Şi sper că, într-o perioadă nu îndepărtată, vom putea sonoriza anumite termene deja şi un calendar foarte fix.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, dar practica şedinţelor comune de guvern rămâne în vigoare?
Iurie Leancă: „Ceea ce am discutat cu domnul ministru Corlăţean este faptul că, după primul exerciţiu de la Iaşi din anul trecut, trebuie să vedem elementele utile şi funcţionale, şi să continuăm eventual un astfel de exerciţiu. Dar într-o manieră ceva mai punctuală şi într-o manieră axată pe mai puţine subiecte, reliefându-le, să avem o utilitate a discuţiilor mult mai mare. Urmează să mai facem schimburi de opinii pe acest subiect, să vedem încă o dată ce ar fi util şi în ce formă să avansăm. Dar ceea ce am mai discutat cu domnul ministru este necesitatea derulării într-o perspectivă relativ apropiată a Comisiei comune pe problemele integrării europene, prima şedinţă a avut loc la Bucureşti anul trecut în vară. Acum urmează să o avem la Chişinău. Şi subiectele pe care urmează să le discutăm trebuie să fie subiecte de maximă importanţă, de maximă relevanţă pentru dialogul Republica Moldova-UE, fie pe problemele Planului de acţiuni pe vize, fie pe crearea zonei de liber schimb, în mod special, acţiunile pe transferul de expertiză şi experienţă a colegilor din România şi nu doar de expertiză, eventual şi de echipamente şi aşa mai departe, ceea ce ar facilita avansarea noastră pe toate capitolele care ţin de aceste subiecte.”
Europa Liberă: Domnule Leancă, sunt voci care se întreabă de ce subiectul ce ţine de procesul de negocieri în cadrul formatului „5+2” dedicat reglementării problemei transnistrene e mereu pe agenda dialogului moldo-român?
Iurie Leancă: „România este ţară membră a Uniunii Europene. La masa de negocieri în formatul „5+2” îi avem drept parteneri inclusiv pe reprezentanţii Uniunii Europene, care vorbesc în numele celor 27 de ţări membre, astfel încât capacitatea României sau a altor ţări de a-şi expune punctul de vedere în cadrul discuţiilor de la Bruxelles, de a influenţa într-o anumită manieră poziţia Uniunii Europene este una directă. Şi sunt convins că colegii şi partenerii noştri de la Bruxelles îşi exercită acest drept în cadrul acestor discuţii pe care le au la Bruxelles, atunci când se discută mandatul reprezentanţilor Uniunii Europene, rolul Uniunii Europene, etc. Pe de altă parte, sigur că România, fiind ţară vecină a Uniunii Europene, are mult mai mult interes în a vedea identificarea unei soluţii. Fiindcă este foarte clar că, în momentul în care există anumite elemente de instabilitate în vecinătate, ţara care manifestă cel mai mare interes este ţara vecină. Deci nu e nimic întâmplător că România – dar şi alte ţări, care se află în apropiere geografică inclusiv de Republica Moldova – poate manifestă mai mare interes decât ţări care sunt mai îndepărtate.”
