Cât de puternică este societatea şi cât de eficient este sistemul de sănătate din Republica Moldova în faţa cancerului? Unde se regăseşte Republica Moldova din punctul de vedere al prevenirii, diagnosticării şi tratamentului unei asemenea boli? Şi, de fapt, care este minimul necesar de cunoştinţe privind modul în care ar trebui să ne protejăm cât nu e încă târziu? O convorbire la această temă cu profesorul Victor Cernat, directorul Institutului Oncologic din Chişinău.
Europa Liberă: Dle profesor, şi cu ocazia Zilei internaţionale de luptă împotriva Cancerului, marcată ieri, şi cu alte ocazii s-a vorbit pe larg despre cultura şi posibilităţile prevenirii cancerului. În cazul acestei maladii este crucial să ştii şi să acţionezi cât mai repede cu putinţă. Din punctul Dvs. de vedere, societatea moldovenească este, comparativ, deja suficient de maturizată ca să se poată opune cât mai eficient, la timp maladiei? Sau rămâne în mare parte neştiutoare şi deci expusă nejustificat pericolului?
Privitor la depistarea maladiilor oncologice aş vrea să vă zic că în comparaţie cu ţările UE, în comparaţie cu ţările din CSI, depistarea acestor maladii totuşi rămâne în urmă în Republica Moldova.
Şi aici aveţi dreptate că moldoveanul totuşi se adresează cu părere de rău în stadiile tardive ale maladiei. În ţară cam 35-36% din pacienţi se adresează numai în stadiile incipiente ale maladiei, adică în stadiile I şi II. În rest, cam 60%, se adresează în stadiile tardive. Nu putem vorbi că în aceste stadii tardive maladia este incurabilă. Pur şi simplu şi tratamentul este mult mai costisitor şi mai îndelungat.”
Europa Liberă: Numărul bolnavilor este cum este mai mult din cauza inconştienţei umane, a fricii, ignoranţei sau iresponsabilităţii personale faţă de propria sănătate sau. Dar sub aspectul înarmării tehnice a sistemului de sănătate împotriva maladiei, cum stă Republica Moldova în aceiaşi comparaţie cu ţările la care vă refereaţi?
Victor Cernat: „Evident că în ţările din vecinătate, în UE, o atenţie sporită se atrage asupra programelor de screening, sau programelor de profilaxie în rândurile populaţiei sănătoase. Şi iată aici în oncologie este punctul cheie când se depistează maladiile nu numaidecât oncologice, dar şi a altor maladii. Şi după această practică de acum doi ani şi la noi în ţară, drept că la început în câteva raioane, acum avem în şapte raioane implementarea acestui screening profilactiv în două patologii: depistarea cancerului mamar şi depistarea cancerului de col uterin.
Sunt două patologii care se por depista destul de uşor, destul de frecvent numai prin aplicarea câtorva procedee medicale. Este vorba despre testul citologic Papa Nicolau şi este vorba despre mamografia glandelor mamare. Şi iată că prin aceste programe de screening care au fost organizate împreună cu Compania de asigurări am dovedit că se pot depista aceste patologii de timpuriu, când se poate de intervenit.
Apoi urmează de anul trecut în câteva raioane a fost implementat screening-ul profilactic în depistarea cancerului prostatei şi ulterior, de anul acesta, împreună cu Ministerul Sănătăţii, organizăm trei centre în Bălţi, Cahul şi Chişinău de screening colonoscopic. Este vorba despre un procedeu, de o colonoscopie profilactică care depistează cancerul intestinului. În ultimii cinci-zece ani şi în Europa, şi în toată lumea, dar inclusiv în Republica Moldova cancerul colorectal, sau a intestinului, ocupă primul loc în topul structurii morbidităţii oncologice.”
Europa Liberă: E vreo explicaţie pentru, să zicem, incidenţa mai mare a unui anumit tip de cancer aici, în Republica Moldova?
Victor Cernat: „În Republica Moldova structura morbidităţii nu diferă cu mult de structura spre exemplu în ţările UE sau alte ţări dezvoltate. Este vorba de colul rectal, este vorba de cancerul glandei mamare, gastric, pulmonar, cancerul pielii – adică sunt aceleaşi patologii mai des întâlnite sau depistate la populaţie.
Privitor la unele simptome, sau de ce apar mai des aceste patologii. Fiecare localizare, fiecare organ afectat de o
Dar ultimii zece ani noi vorbim foarte frecvent despre un rol important al stresului cronic al populaţiei care nu provoacă direct un cancer, dar afectează foarte mult sistemul imunitar al organismului şi atunci, dacă organismul nu poate lupta cu orice infecţie, maladie, apar şi maladiile oncologice.”
Europa Liberă: Când vorbim de accesul populaţiei, în special de la ţară, la măsurile de prevenire a cancerului ireversibil cât optimism îşi poate permite R. Moldova?
Victor Cernat: „Aveţi dreptate fiindcă oamenii din satele noastre. Din satele mai îndepărtate nu prea au posibilitate să facă un control sau să se implice într-un program de screening. Şi iată aici este zona de lucru şi de implementare a măsurilor organizatorice: şi a instituţiilor, şi a Ministerului Sănătăţii. Vorbeam despre cele trei centre în zonele ţării, vorbeam despre extinderea screening-ului profilactic în acele şapte raioane. Fiindcă în anul acesta au fost incluse alte raioane şi cei care sunt implicaţi în aceste proiecte pleacă în raioanele şi comunele ţării pentru a cuprinde cu acest control profilactic populaţia din acest sat sau din acest cătun al raionului. În acest mod, apropiind aceste programe, apropiem controlul profilactic de populaţie.”
Europa Liberă: Când se spune că trebuie să fie preluate bunele practici în domeniul prevenirii, diagnosticării şi tratamentului cancerului Dvs. ce model aţi invoca în acest sens?
Victor Cernat: „Recent ne-am întors cu o delegaţie impunătoare de medici, conducători ai instituţiilor medicale din Japonia. În Japonia, care e o ţară cu o populaţie foarte bine organizată, au foarte multă populaţie afectată de cancerul stomacal, dar şi pulmonar. Şi ei au implementat pe larg programele acestea de screening. Spre exemplu, când intri în metrou, turnicheta pe care o treci prin jetonul tău, îndată în unele staţii şi filmează sau execută o ecografie. Ca ulterior în jetonul pacientului să fie recomandarea să se adreseze la un specialist sau altul. Adică printr-o tehnologie destul de simplă, dar destul de practicabilă, s-a efectuat un program foarte interesant de depistare timpurie a patologiilor.”
Europa Liberă: Lupta cu cancerul este o treabă foarte costisitoare. Cum îşi permite, reuşeşte sau nu să facă faţă Republica Moldova din acest punct de vedere?
Victor Cernat: „Oncologia după cum aţi remarcat şi Dvs. este un domeniu foarte costisitor, dat fiind faptul că aici sunt câteva metode de tratament specific: este vorba de chirurgie, este vorba de iradieri ionizante sau radioterapie, este vorba de chimioterapie cu citostatice. Şi iată aceste preparate citostatice sunt foarte costisitoare, iar tehnologiile radioterapice, tehnologiile şi echipamentul este foarte costisitor.
În Moldova, din 2010, avem o tehnologie foarte sofisticată în radioterapie, un accelerator linear, care este o hotărâre de guvern din anul trecut, prin care radioterapia, centrul radioterapeutic din instituţie, este inclus într-un parteneriat public-privat care prevede dotarea sectorului radio-terapeutic cu tehnologii noi, avansate în domeniu.
În ceea ce priveşte chimioterapia, e clar că industria farmaceutică păşeşte foarte rapid, dezvoltă multe preparate, acum au apărut preparate ţintă, adică acele preparate care distruge tumoarea, celulele tumorale direct, fără a afecta celulele sănătoase şi ţesuturile. Dar clar că aceste tehnologii sunt costisitoare. Totuşi, şi tratamentul citostatic, şi tratamentul radioterapic este destul de accesibil pentru populaţie…”
Europa Liberă: Că vorbim de costuri: în ce măsură banii pe care-i are omul asigură succesul tratamentului?
Victor Cernat: „Bolnavii oncologici în Republica Moldova, chiar dacă sunt asiguraţi sau neasiguraţi, ei sunt acoperiţi de compania de asigurări fiindcă este o maladie socială, ca şi tuberculoza şi alte maladii. Şi atunci populaţia beneficiază de tratament gratis. În 2012 Institutul Oncologic a procurat şi a cheltuit circa 42 de milioane de lei numai pentru tratament citostatic şi medicamentos, din cele 127 de milioane. Adică este o cotă destul de importantă şi mare pentru a acorda acest tratament populaţiei, şi cetăţenilor, şi bolnavilor care au nefericirea de a avea o maladie oncologică.”
