Motivul principal pentru care Germania se va opune primirii Bulgariei şi României în spaţiul Schengen este corupţia. Germania se va opune şi unei aderări parţiale, propusă în trecut şi care prevedea, într-o primă fază, renunţarea controalelor privind circulaţia aeriană şi maritimă. Asta a declarat ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, într-un interviu publicat duminică de „Spiegel-online”. În declaraţia făcută în preajma reuniunii miniştrilor europeni de interne şi de justiţie, care va avea loc joi, politicianul creştin-social bavarez dă ca exemplu pentru corupţie faptul că în aceste ţări se pot cumpăra vize de intrare. La ce fel de negoţ cu vize s-a referit el în mod concret, Friedrich nu a mai spus.
În nici un caz nu poate fi vorba despre vize pentru cetăţenii bulgari şi români care oricum pot circula fără restricţii în toate ţările Uniunii Europene, unde, însă, şederea lor este limitată la trei luni. Astfel de restricţii nu există pentru cetăţenii celor 30 de state care fac parte din grupul Schengen.
Ca motiv secundar pentru care Germania va face uz de veto-ul său, împiedicînd încorporarea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, Friedrich a invocat fluxul „imigranţilor săraci”. Aceşti imigranţi ar fi invadat, chipurile, Germania, abuzînd de sistemul social existent. Pentru a stopa fluxul „imigranţilor săraci” din România şi Bulgaria, ministrul a anunţat că se vor adopta reglementări privind interdicţii de intrare în ţară pentru persoanele care au mai fost expulzate.
În prezentarea motivelor, ministrul a inversat de fapt lucrurile, pentru că motivul secundar reprezintă, de fapt, pentru conservatorul german motivul principal. Asta rezultă şi din alte declaraţii făcute în ultimele zile, după ce presa a publicat cîteva relatări, mai mult sau mai puţin alarmiste, în care s-a vorbit despre „invazia” săracilor din sud-estul Europei. „Imigranţii nevoiaşi” sosiţi din Bulgaria şi România, au devenit, în acest context, tema principală a articolelor, amintindu-se, pe alocuri, şi despre romii veniţi din Serbia, Macedonia sau Muntenegro.
Preşedinta sub-comisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European, ecologista Barbara Lochbihler, consideră opiniile lui Friedrich privitoare la aşa numiţii „imigranţi de sărăcie” drept „calomnii”.
Într-un interviu acordat postului naţional de radio, „Deutschlandfunk”, ea îl acuza pe Friedrich de simplificări şi de un reducţionism cu conotaţii rasiste în tratarea unei probleme sociale serioase, aplicînd o lovitură uneia din cele mai sărace minorităti etnice cu scopul de a lua nişte voturi.
În opinia ecologistei această tactică nu este altceva decît o meschinărie. Astfel, ministrul combate şi planul de integrare a romilor, sprijinit financiar şi de către Uniunea Europeană, a mai spus ecologista.
O afirmaţie asemănătoare a făcut şi sociologul Klaus Bade care a avertizat faţă de „reacţii isterice”. Într-o declaraţie citată de „Rheinische Post”, Bade a respins relatările potrivit cărora Germania, în prezent, ar fi confruntată cu o invazie de imigranţi, descrisă ca „un fenomen de masă”. Bade l-a criticat pe ministrul Friedrich şi pentru faptul că prin declaraţiile sale incită sentimentele eurosceptice ale populaţiei.
Declaraţiile lui Friedrich nu constituie o surpriză. Pe data de 19 februarie, Friedrich s-a referit la această problemă şi într-un interviu acordat canalului doi al televiziunii publice (ZDF). În interviul amintit, el s-a referit la creşterea numărului de „imigranţi nevoiaşi” din România şi Bulgaria, afirmînd că aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană a fost o decizie prematură: „Acum nu mai avem ce face. Ele sunt membre ale Uniunii Europene şi, dacă se constată acum neajunsuri trebuie să se negocieze, să se discute din nou cu ele – ceea ce şi facem la nivel european.”
Ceva mai puţin tranşant s-a exprimat comisarul european pentru energie, creştin-democratul Günther Oettinger, într-un amplu interviu difuzat de postul de radio „Deutschlandfunk”. Şi el este de părere că integrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană s-a făcut într-un mod precipitat. Referindu-se in continuare la problemele economice ale Bulgariei şi „la răscoala care se desfăşoară în aceste zile la Sofia”, avînd în vedere şi România, însă fără a o nominaliza, Oettinger a pledat pentru o monitorizare a situaţiei. Numai astfel vor putea fi corectate problemele legate de corupţie, deficitele în administraţie şi a funcţionării statului de drept.
