Vlad Spânu: „Constatăm că s-a creat în Republica Moldova un vacuum politic. PCRM este din domeniul trecutului şi lumea, în special cei care sunt bine educaţi, tineri, nu vor să se mai întoarcă la PCRM. Pe de altă parte, AIE s-a discreditat în faţa electoratului. Totodată, Republica Moldova are o problemă sistemică în mecanismul de guvernare care este creat prin Constituţie. O altă constatare şi mai gravă este că Republica Moldova continuă să nu fie suverană şi nici independentă. Mă refer nu doar la faptul că nu controlează teritoriul din stânga Nistrului şi are armata Federaţiei Ruse acolo. Sunt şi alte legături cu fosta metropolă, cu URSS, care ne arată foarte clar că Republica Moldova nu s-a desprins şi nu a devenit independentă. Mă refer, inclusiv, la subordonarea din punct de vedere al religiei, dar şi la multe alte legături economice. Pârghiile economice ale Moscovei asupra Moldovei nu-i permite să se ridice în picioare şi să spună că este o ţară independentă. Cât priveşte impactul acestei crize politice. Vor avea de suferit reformele, implicit integrarea europeană a Republicii Moldova. Deja sunt semnale din partea UE că aşa se va întâmpla. În urma acestei crize politice se va înrăutăţi climatul investiţional. Investitorii se vor gândi de două ori dacă să vină în Republica Moldova unde nu este o stabilitate politică. Al treilea impact ţine de reglementarea conflictului de pe Nistru. Chiar când era stabilitate politică relativă, la Chişinău aveam probleme în legătură cu avansarea în soluţionarea problemelor transnistrene, a conflictului transnistrean. În acest haos politic care se creează, lucrurile vor fi şi mai sumbre. Cerinţele Transnistriei, implicit ale Rusiei, vor merge mai departe, pentru a consolida independenţa Transnistriei.”
Europa Liberă: Domnule Spânu, între timp, nu întârzie reacţiile din exterior, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul îndeamnă la dialog, încearcă să încurajeze liderii politici de la Chişinău să colaboreze şi să ajungă cât mai curând să selecteze un premier şi să formeze un nou Guvern. Ce ar trebui să facă noul Guvern?
Vlad Spânu: „Este de înţeles că cei din UE şi din SUA ar dori să fie o stabilitate politică la Chişinău. Ei sunt deranjaţi de faptul că la Chişinău, în loc să se ocupe de reforme şi să se meargă pe calea care a fost trasată acum doi ani, de fapt, se merge exact pe dos. Cei de la Chişinău evident că ar trebui să lase la o parte problemele interne pe care le au. Partidele care au creat Alianţa şi încă mai sunt în Alianţă trebuie să-şi traseze un obiectiv clar şi să meargă spre acest obiectiv. Însă este complicat, pentru că există o criză sistemică în Republica Moldova care se referă la toate partidele şi la modul de selectare şi alegere a parlamentarilor. Este practic imposibil în situaţia actuală să mergi mai departe, dacă ai aceste pietre de moară legate de gât. Până nu se va rezolva această problemă constituţională de alegere a preşedintelui, de alegere a parlamentarilor, lucrurile nu se vor schimba. Fiindcă, în ultima instanţă, lucrurile în Moldova sunt conduse de şefii partidelor. Suntem martorii acestui circ politic şi vom continua să fim martori până se va schimba acest sistem, până nu va fi democraţie în toate partidele, fără exclusivitate. Astăzi este foarte clar că nu există nici un fel de democraţie. Când un şef de partid decide cine să devină deputat, care să fie pe liste primul, al doilea, al treilea. Când toţi votanţii votează pe listele de partid, ei nu mai au nici o influenţă asupra sistemului politic.”
Europa Liberă: Dar pentru moment această coaliţie de guvernare mai este capabilă să promoveze valorile democratice, domnia legii, să avanseze pe calea asocierii politice şi integrării economice cu UE?
Vlad Spânu: „Dacă ar exista democraţie în partidele din această Alianţă, atunci membrii partidelor ar decide să dea afară aceşti oameni care au fost în fruntea partidelor însă au dus ţara la o criză politică şi să selecteze alţi oameni care ar fi capabili să rezolve problemele mai bine. Cei noi aleşi din cadrul partidelor vor fi în stare să găsească o limbă comună între ei pentru a trece peste aceste mici probleme care sunt la nivel de şefi de partid actuali. Şi atunci vor fi în stare să realizeze reformele şi să ducă Republica Moldova în cadrul UE.”
Europa Liberă: Concret, cine trebuie să se retragă?
Vlad Spânu: „Toţi trei şefi de partid care au dus la o criză politică în Republica Moldova prin felul în care s-au comportat fiecare.”
Europa Liberă: Şi în locul lor ar trebui să vină tot exponenţii acestor formaţiuni?
Vlad Spânu: „Important este să ne uităm la situaţia actuală, să tragem nişte învăţăminte şi atunci să venim cu nişte soluţii care ar redresa nu numai criza actuală, dar să prevenim alte crize. Mă refer aici la reforma radicală a sistemului politic prin schimbarea Constituţiei şi a modului de alegere a şefului statului. Preşedintele să fie ales de întreg popor, nu de către deputaţi în Parlament. Membrii parlamentului să nu mai fie aleşi pe liste de partid, dar pe circumscripţii electorale şi atunci vor fi conectaţi la oameni, la alegători, dar nu la şeful partidului. Şi o eventuală lichidare a dualităţii puterii executivului. Să fie, de exemplu, ca în SUA sau alte state, să existe un singur cap al Executivului - sau Preşedintele, sau primul ministru, nu doi.”
Europa Liberă: Ce ar însemna declanşarea alegerilor parlamentare anticipate pentru destinul Republicii Moldova şi cetăţenilor ei?
Vlad Spânu: „Ar însemna nişte oportunităţi pentru PCRM care e în opoziţie şi îşi va lua revanşa, dacă vor fi bine mobilizaţi. Va exista oportunitate şi pentru partidele extraparlamentare, dacă vor fi bine mobilizaţi, uniţi, în sensul de a prezenta un mesaj de alternativă faţă de cel al partidelor din actualul parlament. Există o oportunitate de schimbare, pentru că în actuala componenţă a partidelor din Parlament este destul de complicat să se avanseze înainte. Deci, trebuie o reformă şi o restructurare totalmente ce ţine de politica de guvernare.”
