În interviul emisiunii, Maia Sandu, ministrul în exercițiu al educației, a răspuns întrebărilor Valentinei Ursu legate de reforma învățământului superior în R. Moldova.
Europa Liberă: Aţi enunţat faptul că noul Cod al Educaţiei ar putea să ajungă în Parlament până la finele acestei primăveri. Chiar e pregătit acest document?
Maia Sandu: „Noi ne propunem să-l definitivăm. Dacă ajunge în Parlament sau nu, este o altă întrebare, pentru că până a ajunge în Parlament trebuie să treacă prin Guvern şi depinde când vom avea un Guvern care poate să adopte un proiect de Cod. Avem o lege a Educaţiei care este foarte veche şi care nu mai răspunde condiţiilor contemporane. Sunt mai multe împiedimente, rigidităţi care trebuie excluse şi sunt o sumedenie de iniţiative noi, pe care Ministerul le promovează prin politicile sale de dezvoltare care trebuie să se regăsească şi în cadrul legislativ.”
Europa Liberă: Să ne referim doar la treapta învăţământului superior, pentru că aţi început şi aceste discuţii. O reformă profundă în domeniul învăţământului superior, o vedeţi pentru moment în Republica Moldova?
Maia Sandu: „Eu cred că reforma este necesară şi acest lucru este confirmat de modificările sau transformările importante prin care trece
Această diminuare a pieţii pentru serviciile de învăţământ superior, presupune modificarea modelului de business pentru aceste instituţii. Pe de altă parte, la nivel internaţional inovaţiile şi tehnologiile informaţionale sporesc concurenţa în acest sector. Într-un viitor foarte apropiat instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova vor concura nu doar cu instituţii tradiţionale din întreaga lume, dar şi cu metode de predare cum ar fi învăţământul la distanţă, e-learnig, alte metode noi de predare.”
Europa Liberă: Am văzut diplome duble, diplome comune...
Maia Sandu: „Exact! Întrebarea este dacă suntem noi gata să facem faţă unei asemenea concurenţe? Eu cred că nu. Ce trebuie să întreprindem pentru a ne pregăti de concurenţă şi să avem un segment al acestor servicii bine dezvoltat? Sunt sarcini care revin statului şi trebuie să asigurăm reguli de joc egale pentru toţi, inclusiv pentru sectorul privat şi pentru instituţiile care îşi realizează activitatea cu susţinere din bugetul de stat.
La fel de important trebuie să asigurăm un cadru legal flexibil şi aici avem mai multe comentarii din partea experţilor internaţionali la proiectul Codului Educaţiei despre faptul că ar trebui să eliminăm anumite condiţii care crează rigidităţi. Acestea se referă la planurile de înmatriculare, la programele educaţionale, trebuie să permitem universităţilor într-o măsură mai mare decât în trecut pe aceste dimensiuni.
În acelaşi timp noi trebuie să echilibrăm această autonomie, flexibilitate universitară, pe care o oferim şi aceasta presupune eforturi din partea universităţilor, acestea trebuie să asigure transparenţă, care sunt sursele de finanţare, unde se investesc aceste surse, care este calitatea cadrelor didactice, care sunt serviciile pe care le prestează.
Instituţiile noastre trebuie să-şi dezvolte servicii de audit intern sau proceduri de evaluare a calităţii pe intern. În acelaşi timp, Guvernul trebuie să creeze Agenţia de Asigurare a Calităţii şi Acreditare, care va fi instrumentrul principal de asigurare a calităţii la această treaptă.”
Europa Liberă: Pe parcursul celor 21 de ani de la proclamarea independenţei R. Moldova s-a vorbit despre practica păguboasă că oricine are dreptul să obţină diploma de studii superioare, chiar să o cumpere. Despre corupţie şi nevoia combaterii acestui flagel în domeniul educaţiei şi în deosebi la această treaptă a învăţământului superior. Cât de mult dăunează aceasta societăţii – să obţii diplomă şi să nu ai cunoştinţe?
Maia Sandu: „Este o întrebare foarte relevantă. În primul rând, societatea trebuie să conştientizeze că diploma nu este un cadou şi că diploma nu îţi va servi în viaţă, chiar dacă poate în perioada de tranziţie nu a fost prea puternică legătura dintre cunoştinţe şi standarde de viaţă. Lucrurile se schimbă, nu trebuie să ne orientăm la ce s-a întâmplat în trecut.
Pentru viitor va conta care este nivelul de competenţă şi care sunt cunoştinţele unei persoane şi care este capacitatea acestei persoane de a învăţa şi de a se ajusta la condiţiile noi. Acesta este mesajul cel mai important şi pentru studenţi şi pentru părinţi. Atunci când se va conştientiza acest mesaj, atunci va exista şi mai puţină dorinţă de a da bani pentru note.
Statul are un rol important şi primul filtru trebuie să fie examentul de Bacalaureat. Noi ne-am propus să eliminăm corupţia în contextul sesiunii din 2013 în situaţia în care vom avea un examen credibil şi obiectiv, atunci cei care nu merită să ajungă la Universitate nu vor ajunge. Dar lucrurile nu se termină aici, Universitatea are toate instrumentele ca după prima sesiune, după sesiunea a doua, să se debaraseze de cei care nu învaţă.”
Europa Liberă: Până la urmă cine poartă vina? Tânărul care vrea diplomă cu orice preţ, părintele care e gata să dea orice sumă numai ca odrasla sa să aibă această diplomă de studii superioare sau chiar şi instituţia care pregăteşte asemenea specialişti?
Maia Sandu: „Toţi sunt de vină. Instituţiile trebuie să fie responsabile şi să nu admită cadre profesorale care acceptă mită şi noi sperăm că crearea Agenţiei de Asigurare a Calităţii ne va permite să rezolvăm într-o anumită măsură această problemă. Este şi responsabilitatea părintelui pentru că este o investiţie iresponsabilă să plătească pentru note sau pentru diplomă şi este şi iresponsabilitatea a tânărului care este de acord sau, dimpotrivă, cere părinţilor bani pentru că nu cred că sunt tineri carelucrează din greu, îşi fac proprii bani, după care merg şi plătesc cu aceşti bani pentru note.”
Europa Liberă: Cunosc şi reproşurile angajatorilor care spun că, îmi pare rău, dar nu pot să îl ţin mai mult de o lună pentru că nu e pe potriva aşteptărilor noastre. Sau ambiţia tânărului de a cere un salariu prea mare şi de a nu oferi cunoştinţe pe potriva aşteptărilor angajatorului?
Maia Sandu: „Angajatorii sunt în drept să aibă asemenea obiecţii, dar cred că şi ei ar trebui să aibă un rol important aici, pentru că dacă ar exista semnale foarte clare de la angajatori că se preţuieşte valoarea, se preţuiesc cunoştinţele şi dacă ar exista şi salarii care să dovedească această apreciere, atunci s-ar schimba lucrurile şi în Universităţi pentru că şi studenţii şi părinţii ar fi interesaţi să obţină cunoştinţe.”
Europa Liberă: Dar putem vorbi despre un parteneriat sănătos între instituţiile de învăţământ şi cei care angajează?
Maia Sandu: „Eu consider că aceste parteneriat este insuficient şi în proiectul Codului Educaţiei o să găsiţi anumite prevederi care vin să încurajeze acest parteneriat. Nu putem să asigurăm relevanţa studiilor atâta timp cât nu există parteneriat şi acesta poate să se realizeze pe diferite căi, inclusiv prin participarea sectorului privat în organele de conducere a instituţiilor.”
Europa Liberă: În ce măsură politicile sunt atractive pentru tineri pentru ca să facă carte?
Maia Sandu: „Noi ne dorim şi trebuie să îi avem pe tineri ca aliaţi în promovarea acestor reforme pentru că altfel nu o să reuşim. Presiunea pentru schimbare trebuie să vină de la beneficiari, or ei sunt cei care îşi petrec o bună parte din timp şi plătesc pentru aceste studii.”
Europa Liberă: Deocamdată sunt mai puţin interesaţi?
Maia Sandu: „Asta este impresia noastră. Noi ne-am propus ca să-i avem ca aliaţi şi să lucrăm într-o echipă, ca să spun aşa, în promovarea reformelor. Nu ne-a reuşit prea mult până acum, dar nu renunţăm. Sunt sigură că sunt tineri care înţeleg lucrurile, care vor schimba situaţia şi care o să ne ajute în acest efort.”
Europa Liberă: „Dacă se pierde elita intelectuală naţională e mare dezastrul pentru stat” - e o constatare a unui expert venit la Ministerul Educaţiei. Chiar atât de îngrijorătoare să fie situaţia?
Maia Sandu: „Nu cred că e un lucru nou, de care nu am auzit, pentru că migraţia se întâmplă de zeci de ani. Sistemul educaţional nu este într-o situaţie prea bună în ultimile două decenii. Tocmai din acest motiv trebuie să facem din educaţie o prioritate naţională şi trebuie să implementăm reformele la toate treptele.”
Europa Liberă: Dar pe moment Moldova pierde în această competiţie intelectuală?
Maia Sandu: „Da, eu cred că Moldova pierde pentru că noi nu reuşim să menţinem cei mai buni tineri, aici, pe piaţă. Vina este şi a sistemului educaţional şi a economiei în ansamblu. Este un cerc vicios, pe de o parte nu există cerere din partea economiei pentru cadre foarte bune şi nu se oferă salarii foarte bune, competitive cu cele care le oferă ţările din regiune. Pe de altă parte, sectorul privat se plânge că noi nu oferim calitatea necesară. Eu cred că e un cerc vicios pe care trebuie să îl rupem împreună.”
