Criza financiară din Cipru, banii Moscovei şi ultimatumul UE

Ciprul este într-o cursă contra cronometru pentru a salva sistemul bancar şi implicit economia ţării de la faliment. Pentru prima dată, o instituţie europeană – este vorba de Banca Centrală Europeană – a dat guvernului de la Nicosia un termen limită: trebuie găsită o soluţie la criza sistemului bancar până luni, dacă nu, Banca Europeană nu va mai finanţa principalele două bănci cipriote. Detalii, de la Ileana Giurchescu:

Guvernul cipriot încearcă acum nu numai să conceapă un plan alternativ la cel european, care presupunea taxarea economiilor bancare, dar şi să găsească o sursă alternativă de finanţare. Şi aceasta este Rusia.

Deponenţii ruşi, inclusiv anumite instituţii de stat, au estimat peste 30 de miliarde de euro în băncile cipriote. Ideea de a taxa toate economiile, înaintată de Uniunea Europeană şi acceptată de guvernul cipriot a fost criticată vehement la Moscova de preşedintele Vladimir Putin şi premierul Dimitri Medvedev.

Este o iniţiativă surprinzătoare şi inconsecventă, a declarat Medvedev la începutul unei întrevederi, la Moscova, cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. El a cerut Grupului Euro să găsească o soluţie alternativă, în care să fie implicate toate părţile interesate, inclusiv Rusia.

Într-un interviu acordat ieri presei europene, Medvedev a declarat că în cazul Ciprului, Uniunea Europeană se comportă precum „elefantul în menajeria de sticlă”.

Pe o notă însă mult mai serioasă, pentru posibile consecinţe, premierul rus a declarat că ţara sa ar putea să renunţe la euro ca monedă pentru o parte din rezervele naţionale. Şi este vorba de o sumă respectabilă: din aproximativ 170 de miliarde de dolari, cam 40% sunt în euro.

La nivelul declaraţiilor, este evident că Rusia încearcă să obţină condiţii financiare mai bune pentru Cipru. Şi să evite taxarea economiilor ruseşti din Cipru, estimate la aproximativ 30 de miliarde de euro.

La Moscova se află şi ministrul de finanţe cipriot, Michalis Sarris, care de ieri negociază un sprijin financiar alternativ. Până acum fără succes.

Discuţiile continuă, iar Sarris a ţinut să precizeze că nu încearcă să obţină un nou credit cât mai degrabă prelungirea unui credit de aproape trei miliarde de dolari, acordat de Rusia cu doi ani în urmă.

În acest moment, Ciprul are nevoie de aproape 6 miliarde de euro pentru a asigura din partea Uniunii Europene un sprijin financiar de 10 miliarde.

Natalia Orlova, economistă şefă la Banca Alfa, a declarat Europei Libere că problema Rusiei nu este că nu ar dispune de banii necesari, ţinând cont de rezervele pe care le are. Problema este mai degrabă că Ciprul nu are mare lucru de oferit, apreciază Orlova. Nici acest lucru nu ar fi însă un impediment, crede experta, dacă Rusia ar fi acceptată ca partener egal în negocierile Uniunii Europene cu Ciprul.