Banca Centrală a Ciprului a anunțat că băncile comerciale cipriote vor rămâne închise până joi. Decizia urmează pachetului de salvgardare încheiat luni de Cipru cu donatorii conduși de Uniunea Europeană. Axat pe problemele principalelor două bănci, pachetul presupune că multor deponenți li se vor lua o parte din bani pentru a salva de la colaps întregul sistem bancar. Alexandru Eftode:
Președintele Ciprului, care a negociat duminică noaptea la Bruxelles condițiile pachetului salvator de 10 miliarde de euro, le-a spus concetățenilor săi că această înțelegere a fost cea mai bună posibilă. Într-un discurs televizat, Nicos Anastasiades le-a împărtășit atmosfera celor 10 ore de negocieri:
„Au fost ore dificile, cu monete dramatice. Ciprul se găsea la un milimetru de prăbușirea economică. Alegerea nu era ușoară, nici împrejurările ideale, dar prin negocieri dure, cu perseverență dar și cu simțul responsabilității am ajuns la un rezultat care asigură perspectivele țării”.
În afară de aceasta, ciprioții au mai aflat că băncile țării nu se deschid decât joi, la 28 martie, deși trebuiau să se deschidă astăzi. Banca Centrală din Cipru care a luat decizia amânării a spus că aceasta va asigura „funcționarea calmă a întregului sistem bancar”. Băncile au fost închise la 16 martie pentru a preveni retragerile masive ale depunerilor. Când se vor deschide, vor exista deja mecanisme de control care să prevină retragerile mari.
Pachetul convenit la Bruxelles cu donatorii internaționali conduși de Uniunea Europeană prevede închiderea celeia de-a doua bănci ca mărime, Bank Laiki. Depunerile mai mici de 100 de mii de euro vor fi transferate în principala bancă, Bank of Cyprus, pentru a crea o „bancă sănătoasă”. Depunerile de peste 100 de mii de euro din ambele bănci, care nu sunt garantate de stat conform legilor Uniunii Europene, vor fi înghețate.
Aceste depuneri, multe dintre care se crede că aparțin rușilor înstăriți, pot fi taxate. Nu este limpede cât de tare, dar se vehiculează că taxele vor reprezenta în jur de 30 la sută. În felul acesta, Ciprul trebuie să adune cea mai mare parte a sumei de 5,8 miliarde de euro, care va fi propria contribuție, pe lângă ajutoarele internaționale, la salvarea sectorului bancar contaminat de criza din Grecia.
Rusia a dat semnale că va sprijini pachetul de salvare, chiar dacă premierul Dmitri Medvedev l-a numit „o hoție”. Președintele Vladimir Putin, pe de altă parte, le-a cerut subalternilor săi să restructureze rambursarea împrumutului de 2.5 miliarde de euro pe care Rusia i l-a acordat Ciprului în 2011.
Fost paradis fiscal, Ciprul riscă acum o recesiune imediată și abruptă, și ani de greutăți pentru ciprioți, similare cu ale grecilor, irlandezilor și portughezilor care au avut nevoie și ei de ajutoare internaționale ca să evite colapsul.
Dar măcar ciprioții știu acum ce îi așteaptă. „Lăsăm în urmă incertitudinea și frica prin care am trecut cu toții în ultimele luni și privim înainte, cu optimism”, le-a spus președintele Anastasiades în discursul televizat.
Liderii europeni au spus că un faliment haotic și încă mai dureros, care ar fi forțat Ciprul să părăsească zona euro, a fost evitat.
Ceea ce mai lasă în urmă acordul de salvgardare este o mare îngrijorare printre investitorii în alte bănci europene că Ciprul creează un precedent, când pierderile masive sunt puse pe seama deponenților.
Această îngrijorare a fost indusă luni de declarația președintelui Europgroup, ministrul olandez de finanțe Jeroen Dijsselbloem, care a spus că înțelegerea cu Ciprul poate crea un cadru pentru salvarea altor țări ale zonei euro în viitor. Oficiul lui Dijsselbloem a încercat ulterior să clarifice declarația, spunând că Ciprul este „un caz specific cu provocări excepționale”, care nu a fost avut în vedere ca model.
