Acest împrumut reprezintă contribuția UE la un pachet mai amplu convenit de G7 (grupul celor mai industrializate țări) în luna iunie, menit să furnizeze Ucrainei un sprijin financiar de până la 50 de miliarde de dolari (cca 45 de miliarde de euro).

Împrumutul vine în contextul în care forțele Kievului se confruntă cu o ofensivă rusă feroce în estul Ucrainei, dar și cu atacuri aeriene frecvente asupra orașelor și infrastructurii energetice a țării.

Parlamentul European a aprobat noua asistență pentru Ucraina cu 518 voturi pentru, 56 împotrivă și 61 abțineri, după ce guvernele blocului au aprobat măsura la începutul acestei luni. Majoritatea activelor rusești blocate se află în UE.

Împrumutul urmează să fie deservit de veniturile generate de activele suverane rusești înghețate în Occident după începutul invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022. Fondurile vor trebui plătite până la sfârșitul anului 2025. Acordarea împrumutului este condiționată de angajamentul Ucrainei de a menține mecanisme democratice funcționale, de a respecta drepturile omului și alte condiții politice, care vor fi specificate într-un memorandum de înțelegere. În plus, sistemele de management și control prevăzute în Mecanismul pentru Ucraina alături de măsuri speciale de prevenire a fraudei, se vor aplica acestui împrumut, precizează un comunicat al Parlamentului European.

• Te-ar putea interesa și: Josep Borrell propune UE să utilizeze veniturile generate de activele rusești înghețate pentru a cumpăra arme Ucrainei

Rusia a protestat față de utilizarea activelor sale înghețate, estimate la aproximativ 300 de miliarde de dolari, calificând decizia drept ilegală și amenințând cu represalii.

Ca parte a aceluiași plan, Marea Britanie a anunțat, tot la 22 octombrie, că va acorda Ucrainei un împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline (2,4 miliarde de dolari) pentru a achiziționa mai multe arme și muniții.

Ministrul britanic al apărării, John Healey, și ministrul de finanțe, Rachel Reeves, au anunțat împrumutul în timp ce vizitau trupele ucrainene care se antrenează în Marea Britanie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile precizează într-un comunicat de presă emis la 22 octombrie că majoritatea celor vizați colaborează cu ancheta și oferă informații ce pot servi ulterior ca probe. Legislația prevede că în acest caz cetățenii care sunt investigați de organele de drept pot fi scutiți de amenzi.

Inspectoratul General al Poliției transmite că continuă documentarea atât a persoanelor care au acceptat bani în schimbul voturilor, cât și a celor care au influențat procesele de a corupe alegători.

La 8 octombrie, CNA a aplicat primele amenzi pentru „pomenile electorale”, fiind întocmite peste 100 de procese verbale privind coruperea electorală pasivă, care au fost recepționate de la Poliție.

• Vezi și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

În septembrie, Poliția și procurorii au anunțat că au documentat transferuri de aproximativ 15 milioane de dolari pe conturile a circa 130 de mii de moldoveni.

Amenzile consistente pentru „pomenile electorale” au fost introduse în legislație anul acesta, în luna iulie, și au intrat în vigoare în august, iar de aplicarea lor se ocupă Centrul Național Anticorupție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța a fost sesizată de 107 ONG-uri, media și membri ai societății civile din Rusia.

Pentru CEDO, „legislația în prezent în vigoare este una care stigmatizează, e înșelătoare și aplicată prea extins și imprevizibil”.

Curtea a estimat, de asemenea, că „această legislație are drept scop să pedepsească și să intimideze mai degrabă decât să răspundă unei nevoi de transparență sau unor imperative legitime de securitate naționale".

CEDO a ajuns la concluzia că principiile libertății de expresie, libertății de asociere și dreptului la respectarea vieții private și familiale au fost violate de această lege în cazurile persoanelor fizice reclamante.

Rusia a fost exclusă în martie 2022 din CEDO după invadarea Ucrainei, însă deciziile Curții vor continua să fie impuse țării pentru fapte anterioare acestei date.

Printre zecile de reclamanți se află Memorial International, Centrul pentru drepturile omului Memorial, Radio Free Europe/Radio Liberty, jurnaliști, precum și apărători ai drepturilor omului, militanți ecologiști și observatori electorali.

Ei au atacat această legislație care îi constrângea să se declare drept „agenți străini”, ceea ce avea drept consecință inspecții, amenzi și restricții asupra activităților lor.

„Obligațiile de a menționa eticheta de «agenți străini» au fost extinse de-a lungul timpului pentru a se aplica și în cazul conturilor de pe rețelele sociale, site-urilor de internet și, în cele din urmă, tuturor comunicațiilor (...)”, a reamintit Curtea.

• Te-ar putea interesa și: Președintele și vicepreședinta SUA i-au întâmpinat pe deținuții eliberați din Rusia

Reclamanții au atras atenția și asupra poverii financiare și administrative importante impuse de această legislație, care a dus la desființarea anumitor ONG-uri, între care Memorial International și Centrul pentru drepturile omului Memorial.

În decizia sa, CEDO a evocat „sancțiuni în mod manifest disproporționate, inclusiv amenzi arbitrare sau chiar desființarea” și a estimat că „astfel de restricții au un efect disuasiv asupra discursului public și asupra angajamentului civic”.

„Ele creează un climat de suspiciune și de neîncredere față de vocile independente și subminează chiar fundamentele unei societăți democratice", potrivit CEDO.

Cei 107 reclamanți au argumentat că această legislație se înscrie în cadrul unei campanii sistematice îndreptate împotriva organizațiilor de apărare a drepturilor omului și a media critice față de putere.

Curtea a mai estimat că regimul legal „a devenit considerabil mai restrictiv după 2022, afectând un număr mult mai important de ONG-uri, de media și de indivizi și îndepărtându-se încă și mai mult de normele Convenției”.

CEDO s-a aplecat deja asupra legii ruse privind „agenții străini", sesizată de 73 de ONG-uri ruse între care și Memorial, principala organizație care militează pentru apărarea libertăților în Rusia.

Într-un verdict din iunie 2022, judecătorii europeni au estimat în unanimitate că legea rusă din 2012 încalcă dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului referitoare la libertatea de expresie și libertatea de adunare și asociere.

Curtea subliniază că această lege face să atârne asupra ONG-urilor „exigențe extraordinare în materie de audit, de declarare și de afișare și riscul unor amenzi grele" și „nu este necesară într-o societate democratică".

Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma de Stat, a adoptat în 2022 mai multe amendamente care i-ar permite Rusiei să nu mai aplice deciziile CEDO adoptate după excluderea sa din Consiliul Europei, notează AFP.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președinta Maia Sandu a anunțat printr-un clip video, publicat pe rețele, că a acceptat condițiile înaintate de socialiști referitor dezbaterea cu Alexandr Stoianoglo.

Anterior, șeful de cabinet al președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, a spus că pentru staff-ul electoral al candidatei PAS contează mai mult ca dezbaterea să aibă loc, nu în ce condiții.

Băluțel a precizat că echipa Maiei Sandu a propus un moderator independent, un expert convenit de toți din societatea civilă, în contrast cu contraoferta lui Stoianoglo, care a insistat să fie doi moderatori.

În cele din urmă, socialiștii ar fi sugerat un jurnalist de la Realitatea TV, dar mai apoi au revenit cu o nouă propunere. De această dată, în persoana jurnalistului Gheorghe Gonța, care a plecat recent de la N4 după ce postul de televiziune s-a disociat de îndemnul lui public de boicot sau votare contra la referendum.

• Vezi și: Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se invită reciproc la dezbateri

Realitatea TV a venit ulterior cu un comunicat de presă în care a spus că niciunul din jurnaliștii instituției media nu a fost contactat. Gheorghe Gonța a confirmat că a fost invitat să modereze dezbaterea, fiind acceptat de echipele ambilor candidați.

„Mergem la dezbateri cu oricine se simt ei confortabil. Pentru noi este important să avem această dezbatere, așa încât oamenii să vadă care sunt răspunsurile noastre la întrebările importante pentru toți cetățenii”, a spus Maia Sandu.

Adrian Băluțel a afirmat anterior că echipa președintei va accepta condițiile cerute de candidatul PSRM pentru că „cetățenii merită o dezbatere cât mai curând și ea este mai importantă decât condițiile în care se organizează”.

Potrivit rezultatelor preliminare, pe 20 octombrie, Maia Sandu a acumulat 42,45% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 25,98% din numărul total de voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul vine în contextul în care forțele Kievului se confruntă cu o ofensivă rusă feroce în est, dar și cu atacuri zilnice asupra orașelor și infrastructurii energetice.

Suma menționată de Healey face parte dintr-un împrumut mai mare de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, anunțat în iunie de Grupul celor șapte (G7) țări dezvoltate. Împrumutul urmează să fie deservit de veniturile generate de activele suverane rusești înghețate în Occident după începutul războiului din Ucraina în februarie 2022. Activele rusești înghețate sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de dolari.

Banii sunt alocați „ca sprijin bugetar pentru cheltuielile militare ale Ucrainei, permițând ucrainenilor să investească în echipamente esențiale pentru a-și susține eforturile împotriva Rusiei, cum ar fi apărarea aeriană, artileria și un sprijin mai amplu pentru echipamente”, a spus Healey într-o declarație emisă de guvernul britanic.

• Te-ar putea interesa și: Joe Biden anunță un nou ajutor militar, de 425 de milioane de dolari, pentru Ucraina

Împrumutul se adaugă actualului program de ajutor militar anual de 3,9 miliarde de dolari al Marii Britanii pentru Ucraina și se adaugă la cele 16 miliarde de dolari deja promise de Londra în sprijin militar, economic și umanitar pentru Kiev.

Rusia a declarat că utilizarea activelor sale înghețate este ilegală și a amenințat cu represalii.

Healey și ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves, au anunțat împrumutul în timp ce vizitau trupele ucrainene care se antrenează în Marea Britanie, se arată în declarație.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții coaliției spun în apel că deși existau semne ce relevau o anumită implicare externă în scrutinele din 20 octombrie, manifestate prin implicarea ilegală a surselor externe în finanțarea partidelor politice și manipularea procesului electoral, rezultatele prezidențialelor și referendumului constituțional au relevat „nivelul alarmant al influenței acestora”.

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte este o entitate permanentă, benevolă, constituită din organizații obștești din Republica Moldova. care a fost constituită în anul 2005 la inițiativa a 12 organizații neguvernamentale, iar în prezent are 39 de membri. Scopul este de a promova și desfășura alegeri libere și corecte în conformitate cu standardele OSCE și Consiliului Europei.

O constatare similară a fost făcută și de misiunea de observare a alegerilor ENEMO în declarația prealabilă din 21 octombrie. Observatorii internaționali au spus că alegerile s-au ținut în condițiile unor „încercări masive de interferență străină și a unor atacuri susținute la adresa valorilor și instituțiilor democratice”, manifestate inclusiv prin scheme de cumpărare a voturilor și dezinformare.

În discursul susținut la scurt timp după închiderea urnelor, președinta Maia Sandu, candidata susținută de PAS, a acuzat „grupări criminale și forțe străine” de implicare în procesul electoral și a spus că acestea ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

• Te-ar putea interesa și: Președinta Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”

În septembrie, organele de drept moldovene anunțau că au documentat transferuri de circa 15 milioane de dolari pe conturile a circa 130.000 de moldoveni.

Un alt indicator care a ridicat îngrijorări serioase, în opinia membrilor CALC, este discrepanța majoră între rezultatele sondajelor de opinie și cele ale scrutinelor din 20 octombrie. Acest fapt relevă o „distorsionare a voinței electoratului” sub influența „resurselor financiare ilicite și ale acțiunilor de corupție”.

• Vezi și: De ce au dat greș sondajele preelectorale? Explicația experților

„Rezultatele scrutinului nu mai reflectă astfel voința reală a cetățenilor, ci efectul manipulărilor externe și al fraudelor”, susțin membrii CALC.

În adresarea către autorități, coaliția de organizații non-guvernamentale cere autorităților competente să finalizeze investigațiile și să aplice sancțiuni corespunzătoare „tuturor celor implicați în aceste acțiuni ilegale”, pentru „a restabili încrederea cetățenilor” în procesul electoral și în democrația din Republica Moldova.

Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,37% din sufragii, în timp ce Alexandr Stoianoglo a obținut 26,02% din numărul total de voturi. Un al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc duminică, 3 noiembrie.

În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale. Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La summitul găzduit de Moscova participă China, India, Brazilia și lumea arabă - printre care și Iranul.

Grupul BRICS reprezintă acum 45% din populația lumii și 35% din economia sa, pe baza parității puterii de cumpărare, deși China reprezintă peste jumătate din puterea sa economică.

Vladimir Putin a declarat că „BRICS nu se pune în opoziție cu nimeni” și că schimbarea motoarelor creșterii globale a fost pur și simplu un fapt”, scrie Reuters.

„Aceasta este o asociație de state care lucrează împreună pe baza unor valori comune, o viziune comună asupra dezvoltării și, cel mai important, principiul luării în considerare a intereselor celuilalt”, a spus el.

Vladimir Putin, care a ordonat trupe să intre în Ucraina în 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei, a fost întrebat despre perspectivele unui acord de încetare a focului în Ucraina.

Răspunsul lui Putin a fost, pe scurt, că Moscova nu va schimba cele patru regiuni din estul Ucrainei despre care spune că fac parte acum din Rusia, chiar dacă unele dintre ele rămân în afara controlului său și că dorește ca interesele sale de securitate pe termen lung să fie luate în considerare.

Două surse ruse au spus că, deși la Moscova se vorbește din ce în ce mai mult despre un posibil acord de încetare a focului, nu a fost încă nimic concret - și că lumea așteaptă rezultatul alegerilor prezidențiale din 5 noiembrie din Statele Unite.

Rusia, care avansează, controlează aproximativ o cincime din Ucraina, inclusiv Crimeea pe care a confiscat-o și a anexat-o unilateral în 2014, aproximativ 80% din Donbas - o zonă de cărbune și oțel care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk - și peste 70% din regiunile Zaporojie și Herson.

Putin a spus că Occidentul şi-a dat seama acum că Rusia va fi învingătoare, dar că este deschis la discuţii bazate pe proiectele de acorduri de încetare a focului încheiate la Istanbul în aprilie 2022.

• Te-ar putea interesa și: Tristețe la Moscova și Beijing: BRICS nu a pus capăt dominației dolarului american

În ajunul summitului BRICS, Putin s-a întâlnit cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite, şeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, pentru discuţii informale care au durat până la miezul nopţii la reşedinţa sa Novo-Ogaryovo din afara Moscovei.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Moscova „a lucrat activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea europeană a acesteia”, însă „Rusia nu a reușit - după cum demonstrează rezultatele -, democrația moldoveană este puternică”, a declarat jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, citat de AFP și Reuters.

Săptămâna trecută, Casa Albă a avertizat că Rusia ar încerca să submineze alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. În ultimele luni, Moscova „a alocat milioane de dolari” pentru „finanțarea partidelor preferate de Rusia și răspândirea dezinformării pe rețelele sociale în favoarea campaniilor acestora”, a declarat, pe 15 octombrie, John Kirby.

Moscova a respins în mod repetat acuzațiile privind implicarea în alegerile din Moldova.

Luni, 21 octombrie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia „a fost acuzată fără dovezi” de amestec în afacerile interne ale Moldovei.

Zaharova a acuzat, la rândul său, partenerii occidentali ai puterii de la Chișinău de „amestec în procesul electoral”, inclusiv prin „numeroase vizite ale politicienilor din UE” în Moldova și „agitație deschisă în favoarea actualei conduceri moldovene și a așa-numitului său proiect european”.

• Te-ar putea interesa și: Reacții internaționale la rezultatul alegerilor și referendumului | Susținere pentru calea europeană a Moldovei și pentru Maia Sandu

La începutul lunii octombrie, poliția și procuratura moldoveană au spus că au destructurat o rețea creată și finanțată din Rusia de oligarhul fugar Ilan Șor pentru coruperea alegătorilor. Potrivit anchetatorilor, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni.

Cu trei zile înainte de alegerile din 20 octombrie, poliția a spus că a identificat peste 100 de tineri care ar fi fost antrenați în Rusia și țări balcanice în tactici de destabilizare, ca parte a unui presupus plan de tulburări postelectorale pus la cale și finanțat de oligarhul fugar Ilan Șor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Rusia și reprezentanții săi au încercat să submineze activ procesul democratic și electoral din Republica Moldova. Cu toate acestea, exprimăm felicitări autorităților moldovene pentru organizarea cu succes a alegerilor și a referendumului constituțional”, se spune în textul publicat pe site-ul Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS).

Rezultatele preliminare ale referendumului arată că 50.39% din alegători au răspuns „Da” la întrebarea dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării țării la Uniunea Europeană.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și Comisia Europeană au salutat „rezultatele referendumului constituțional, în care poporul Republicii Moldova și-a exprimat dorința de a-și ancora viitorul în UE”.

Declarația comună menționează și constatările preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor, potrivit cărora „concurenții și-au desfășurat campania liber într-un mediu caracterizat de preocupări privind interferența străină nelegitimă și eforturi active de dezinformare”.

• Te-ar putea interesa și: Reacții internaționale la rezultatul alegerilor și referendumului | Susținere pentru calea europeană a Moldovei și pentru Maia Sandu

„Potrivit raportului publicat de BIDDO al OSCE, organele de drept, numeroși actori internaționali și societatea civilă au afirmat că Republica Moldova este ținta unui „război hibrid” în curs de desfășurare, dirijat din străinătate, care include diverse forme de interferență manipulatoare pentru destabilizarea țării, finanțarea ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice”, notează declarația citată.

Uniunea Europeană va urmări îndeaproape evoluțiile din timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie și în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2025, precizează comunicatul.

„Ne-am angajat să sprijinim în continuare dezvoltarea democratică, reformele și creșterea economică a Republicii Moldova, precum și consolidarea rezilienței Republicii Moldova, în special pe calea sa”, se mai spune în declarația comună a șefului diplomației UE, Josep Borrell, și Comisiei Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În perioada ianuarie-iunie anul acesta, autoritățile ruse au expulzat 85,8 mii de străini; anul trecut - 129,7 mii; iar în anul 2022 - 85,1 mii. În perioada pandemiei COVID-19, numărul migranților expulzați a scăzut brusc din cauza unui moratoriu asupra expulzărilor impus de autoritățile ruse.

„Vajnîe Istorii” remarcă faptul că în 2023, în Rusia, numărul migranților deja scăzuse cu un milion de persoane, față de anii anteriori pandemiei.

Cel mai adesea, străinii sunt expulzați pentru încălcarea regulilor de intrare în Rusia sau a normelor de ședere în Rusia: în șase luni, aproximativ 100 000 de dosare au fost deschise în temeiul acestui articol. Al doilea cel mai frecvent motiv de expulzare este legat de angajarea la negru, fără permis de muncă (16 mii de cauze deschise în temeiul acestui articol).

• Te-ar putea interesa și: Rusia reduce drastic cota pentru permisele de ședere, în ciuda lipsei de forță de muncă

Mărimea amenzilor a crescut în prima jumătate a anului 2024 la o valoare aproape egală cu cea a întregului an 2023: migranții au fost amendați cu 590 de milioane de ruble.

După atacul terorist de la sala de concerte City Hall Crocus din suburbia capitalei ruse, care, potrivit anchetei, a fost organizat de cetățeni din Tadjikistan, sentimentele xenofobe față de migranți s-au intensificat în Rusia. În diferite regiuni ale țării, polițiștii au început să facă raiduri în locurile de reședință sau de muncă ale acestora. În unele cazuri, migranții au fost înregistrați la centrele de înrolare militară. Totodată, autoritățile ruse înăspresc legislația referitoare la migranți.

Vezi și: Exodul în masă al migranților produce schimbări pe piața taximetriei din Rusia

Reducerea fluxului de imigranți în Rusia, care a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, ar putea agrava grav criza forței de muncă din țară, consideră economiștii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În briefingul de presă susținut la sediul PSRM, Stoianoglo a calificat rezultatele scrutinelor din 20 octombrie drept „un miracol” și a acuzat guvernarea de mai multe ilegalități, printre care controlul asupra Comisiei Electorale Centrale (CEC) și abuzul de resurse administrative.

Fostul procuror general a mai spus că „consultanții puterii” au încercat să asocieze popularitatea ideii de integrare europeană cu „candidatul lor aflat în criză de credibilitate” și că astfel viitorul european al R. Moldova ar fi fost adus „pe marginea unei totale discreditări”.

Embed Răspândește

Sandu și Stoianoglo se invită reciproc la dezbateri

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

În turul doi al alegerilor, Stoianoglo a declarat că va avea o „agendă unificatoare”, care va cuprinde printre altele și promovarea unei direcții clare pentru „dezvoltarea suverană în familia europeană a națiunilor”. Candidatul PSRM a spus că mizează pe susținerea altor formațiuni, fără a spune care sunt acestea, lideri politici și de opinie, afirmând că ar exista o „șansă imensă” pentru a câștiga la 3 noiembrie, când ar trebui să aibă loc al doilea tur al prezidențialelor.

Stoianoglo a lansat și el o contraofertă pentru Maia Sandu. El a acceptat ideea de organizat o dezbatere, dar pus și câteva condiții, printre care ca aceasta să aibă loc pe o „platformă neutră” și să fie condusă de doi moderatori, unul propus de Sandu și unul de el.

• Te-ar putea interesa și: Maia Sandu îndeamnă la mobilizare generală în turul doi și îl cheamă la dezbateri pe Alexandr Stoianoglo

O invitație la dezbateri a lansat și președinta Maia Sandu, candidata susținută de PAS, în conferința de presă susținută cu mai puțin de o oră înainte. Șefa statului nu a oferit detalii despre eventuale condiții, ci a spus doar că echipele de campanie urmează să ia legătură și să stabilească toate condițiile.

Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,37% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 26,02% din numărul total de voturi.

În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale. Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă susținută la sediul staff-ului său electoral pe 21 octombrie, președinta Maia Sandu, candidata PAS, și-a început discursul prin a spune că „majoritatea poporului R. Moldova a susținut calea europeană” și că „determinant a fost fiecare vot, și din țară, și din toate colțurile lumii”. Ea a mai spus că diaspora moldoveană, unde au votat peste 240 de mii de cetățeni, a salvat din nou democrația.

Vorbind despre rezultatele scrutinului din 20 octombrie, Sandu a afirmat că este vorba de „un atentat asupra democrației” și a reluat afirmația că instituțiile statului au documentat cel puțin 150 de mii de cetățeni care ar fi fost plătiți pentru votul lor, ținta finală fiind una dublă.

• Te-ar putea interesa și: Președinta Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”

„Din păcate, sistemul de justiție nu a reușit să facă suficient pentru a combate furtul și trebuie să tragem linia, să vedem unde am greșit, să corectăm și să învățăm lecția”, a spus Maia Sandu.

Embed Răspândește

Sandu și Stoianoglo se invită reciproc la dezbateri

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

Apel la mobilizare generală

Sandu a făcut apel expres către cetățenii care și-au dat votul pentru candidații Octavian Țîcu, Andrei Năstase, Tudor Ulianovschi și Ion Chicu, spunând că împărtășește același obiectiv cu ei și „viziunea noastră europeană”.

Președinta s-a adresat și celor care au votat pentru Renato Usatîi, despre care a spus că știe că există diferențe de opinii, dar că ceea ce îi unește este că „și voi, ca și mine, nu vreți revenirea bandiților la putere”. Despre cetățenii indeciși, Sandu a spus că este dispusă să discute probleme cu care se confruntă aceștia, dar s-a arătat convinsă că apropierea de Uniunea Europeană „aduce beneficii pentru absolut toți cetățenii”.

„În Moldova este democrație și voi ați putut să vă spuneți părerea. Haideți să protejăm asta și să nu ajungem un stat în care poți fi arestat pentru păreri”, a spus președinta.

Cere dezbateri cu Stoianoglo

Spre final, președinta Maia Sandu s-a adresat și contracandidatului ei, fostul procuror general, demis tot de ea, iar astăzi susținut în cursa electorală de PSRM, Alexandr Stoianoglo. Șefa statului l-a invitat la o dezbatere în această săptămână, în care să discute despre „cum vedem viitorul Moldovei și încotro vrem să mergem”, spunând că echipa sa de campanie va începe demersurile necesare.

Într-un briefing de presă pe care l-a susținut la doar câteva minute după conferința de presă a Maiei Sandu, Stoianoglo a spus că acceptă ideea de organizare a unor dezbateri, dar a spus că acestea trebuie să aibă loc pe „platformă neutră” și cu moderatori aleși de ambele părți.

În discursul său, Sandu a reiterat că rezultatul de la referendum ar fi putut fi mai mare „dacă interferența murdară nu ar fi încercat să blocheze drumul nostru”.

„Ei vor să închidem ochii și să ne speriem de ei, noi îi vom privi direct în față și vom vota cu mintea conștientă și vom conduce țara spre pace și bunăstare”, a spus Maia Sandu, îndemnând la o mobilizare generală în turul doi al alegerilor, care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.

• Vezi și: CEC a prezentat bilanțul preliminar: Prezidențialele intră în turul doi, referendumul este valabil

Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a acumulat 42,37% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 26,02% din numărul total de voturi.

În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.705 de alegători, ceea ce reprezintă 51,68% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale.

Cei mai activi au fost cetățenii din raionul Dondușeni, unde prezența la vot a fost de 50,96%, iar cea mai slabă prezență la urne a fost în raionul Basarabeasca - 39%.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii. Cursurile sunt susținute de profesori de limbă română.

Pentru desfășurarea acestui program, școlile au fost dotate cu echipament tehnic modern, precum proiectoare, laptopuri, imprimante și table interactive. De asemenea, cu suportul organizațiilor internaționale a fost cumpărat mobilier pentru sălile de studiu.

„Programul este foarte important, având în vedere numărul mare de refugiați ucraineni care beneficiază de protecție temporară în Chișinău, printre care și 8.333 de copii. Învățarea limbii române reprezintă un aspect esențial al procesului de integrare, care le oferă copiilor și adulților posibilitatea de a se adapta mai ușor la viața din Republica Moldova”, a spus viceprimara responsabilă de domeniul educației din municipiul Chișinău, Angela Cutasevici.

• Te-ar putea interesa și: Refugiați din Ucraina vor învăța în limba lor maternă la Chișinău: „Suntem recunoscători că Moldova ne primește copiii”

Potrivit informațiilor oferite anterior Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mai multe surse, inclusiv site-ul Herkul, care publică predicile lui Gulen, guvernul turc, CNN Turk și Fundația pentru Dialog și Educație, o organizație afiliată mișcării Gulen din Germania, au confirmat la 21 octombrie că Gulen murise cu o zi înainte.

„Profesorul nostru a decedat la 20 octombrie 2024, la ora 21:20, în spitalul unde primea tratament de ceva timp”, a declarat site-ul într-o postare pe X, la 21 octombrie, adăugând că medicii săi vor face o declarație „în orele următoare”.

Site-ul nu a precizat pentru ce afecțiune era tratat Gulen. Acesta a trăit în exil în Statele Unite din 1999 și a fost lipsit de cetățenia turcă în 2017.

Tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdogan și a guvernului său a fost un punct de cotitură pentru Turcia. Aproximativ 250 de persoane au fost ucise atunci când militari rebeli au deturnat avioane de război, tancuri și alte echipamente militare grele în încercarea de a-l îndepărta pe președinte de la putere.

În urma acelui eveniment, guvernul turc a declarat un război total împotriva rețelei lui Gulen - cunoscută sub numele de Hizmet, care înseamnă „serviciu” în turcă - afirmând că acesta este responsabil pentru lovitura de stat, acuzații pe care Gulen le-a negat cu vehemență.

• Te-ar putea interesa și: Unul din profesorii turci expulzați ilegal a fost eliberat din închisoare, dar nu se poate întoarce în Moldova

Turcia consideră Hizmet drept o organizație teroristă. Acesta este un grup opac, dar influent, implicat în principal în activități educaționale și în promovarea societății civile.

Tentativa de lovitură de stat din Turcia a fost urmată de zeci de mii de concedieri și detenții, precum și de o tensionare din ce în ce mai accentuată a relațiilor dintre Ankara și orice țară cu care Gulen avea legături - în principal prin intermediul rețelei școlilor sale private.

Campania împotriva lui Gulen s-a extins la aliații regionali ai Turciei. Unele guverne din Asia Centrală au intensificat represiunea împotriva instituțiilor legate de cleric, care începuse încă înainte de tentativa de lovitură de stat.

În ultimii ani, au existat cazuri în care cetățeni turci acuzați că au legături cu Gulen au fost arestați și duși cu forța în Turcia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Acum am în fața mea o Georgie liberă. Oameni care nu au fost forțați, care nu au fost amenințați că le vor fi luate locurile de muncă... Nu există nimic mai valoros decât libertatea și pacea. Aici și acum este societatea care se îndreaptă pașnic și onorabil spre Europa”, a declarat Salome Zurabișvili.

Potrivit unei înțelegeri prealabile, liderii opoziției nu au luat cuvântul la miting, lăsând locul unor figuri publice, interpreți și scriitori cunoscuți, care au făcut apel către public și toți cetățenii țării să voteze pentru unul dintre cele patru partide de opoziție la alegerile parlamentare din 26 octombrie, care să ia locul partidului de guvernământ Visul Georgian, considerat pro-rus, și care „să readucă Georgia pe calea europeană a dezvoltării”.

În plus, șefa statului i-a urat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, „victoria la referendumul privind viitorul european al Republicii Moldova” și i-a mulțumit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care, în opinia sa, luptă nu numai pentru viitorul european al Ucrainei, ci și al Georgiei.

Alegerile parlamentare din Georgia sunt programate pentru 26 octombrie. În iulie, UE a suspendat procesul de aderare a Georgiei la blocul comunitar. Consiliul European și-a exprimat „profunda îngrijorare în legătură cu evoluțiile recente din Georgia”, în special față de adoptarea așa-numitei legi privind agenții străini – inspirată de legislația rusă, în baza căreia Moscova reprimă disidența -, dar și față de legea „privind valorile familiei și protecția minorilor”, care interzice căsătoriile între persoane de același sex, adopția de copii de către cupluri de același sex și tranziția transsexuală.

• Te-ar putea interesa și: Georgia avertizează asupra unor materiale video și audio false menite să provoace tulburări înainte de alegeri

Partidul Visul Georgian, care conduce țara din 2012, se confruntă în alegerile parlamentare cu Mișcarea Unitar-Națională a fostului președinte Mihail Saakașvili și cu alte trei formațiuni de opoziție: „Georgia Puternică”, „Coaliția pentru Schimbare” și „Pentru Georgia”. Potrivit sondajelor de opinie, dacă cele patru formațiuni de opoziție trec pragul de 5%, acestea ar putea obține împreună mai mult de jumătate din mandatele de deputat în Parlament și ar putea forma un nou guvern de coaliție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În total la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.238 de alegători, ceea ce reprezintă 51,67% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale. Cei mai activi au fost cetățenii din raionul Dondușeni, unde prezența la vot a fost de 50,96%, iar cea mai slabă prezență la urne a fost în raionul Basarabeasca - 39%.

În mun. Chișinău au votat peste 361 mii de alegători, ceea ce reprezintă o prezență la vot de circa 54%. Alți peste 16 mii de alegători au votat în cele 30 de secții de votare deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului.

Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă, iar 1.344 de voturi au venit prin corespondență - 438 din Canada, 705 din SUA și 201 din Suedia.

• Vezi și: Cum a votat R. Moldova la referendum – hartă

Cât privește referendumul, datele preliminare arată că 50,18% din alegători au votat opțiunea „DA”, în timp ce alți 49,82% au votat opțiunea „NU”. Pentru că la urne au fost peste 33% din alegători, CEC urmează să prezinte Curții Constituționale raportul privind desfășurarea procesului electoral, iar judecătorii constituționali vor decide în termen de 10 zile, dacă infirmă sau confirmă rezultatele.

În cazul validării rezultatelor, legea se va considera adoptată de la data referendumului și va fi publicată într-o ediție specială a Monitorului Oficial.

În turul doi al prezidențialelor, care va avea loc pe 3 noiembrie, moldovenii vor avea de ales între președinta Maia Sandu, desemnată de PAS, care a acumulat 42,07% și ex-procurorul general, înaintat de PSRM, Alexandr Stoianoglo, care a întrunit 26,27% din sufragii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentele, datate cu 15 și 16 octombrie, au fost postate inițial pe aplicația de mesagerie Telegram la 19 octombrie.

Ele poartă etichete „top secret” și au marcaje care indică faptul că urmau să fie văzute doar de Statele Unite și de alți membri ai națiunilor aliate așa-numite Five Eyes - Australia, Canada, Noua Zeelandă și Marea Britanie, potrivit CNN.

Aceste documente descriu aparente pregătiri militare israeliene pentru o lovitură împotriva Iranului.

Unul dintre documente afirmă că materialele au fost întocmite de Agenția Națională de Informații Geospațiale a SUA (NGA).

Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson (Republican-Louisiana), a confirmat într-un interviu acordat CNN că o anchetă este „în curs de desfășurare și voi primi o informare în acest sens în câteva ore”.

Pentagonul a declarat că analizează rapoartele. NGA nu a comentat imediat.

The New York Times (NYT) a relatat că oficialii americani „încearcă să determine sursa scurgerii de informații, care descrie manevre militare și amplasarea armelor, și cât de prejudiciabilă ar putea fi”.

„Documentele, care oferă interpretări ale imaginilor din satelit, prezintă o perspectivă asupra unui potențial atac al Israelului asupra Iranului în următoarele zile”, se arată în articolul NYT.

Mulți oficiali guvernamentali și observatori din întreaga lume au declarat că se așteaptă ca Israelul să lovească Iranul ca o măsură de răspuns la un atac iranian cu rachete la începutul acestei luni - care, potrivit Teheranului, a fost la rândul său o măsură de răspuns la un atac anterior al Israelului.

Oficialii au declarat pentru NYT că documentele nu reprezintă o evaluare cuprinzătoare a ceea ce știe Washingtonul despre planurile israeliene și că ele reprezintă doar ceea ce analiștii care examinează imaginile din satelit au putut determina.

În baza relatărilor CNN, Reuters și The New York Times

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

După numărarea a 98.38% din procesele verbale, Maia Sandu conduce clasamentul cu 41.98% din voturi, urmată de Stoianoglo (26.31%). Pe locul trei se află Renato Usatîi cu 13.74%.

Sandu a fost votată preponderent la Chișinău și în centrul țării, pe când Stoianoglo – la nord și în UTA Găgăuzia. Usatîi a câștigat doar în raionul său natal – Fălești.

Datele sugerează inevitabilitatea turului II la scrutinul prezidențial, care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.

Atunci, moldovenii vor avea de ales între Maia Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Datele actualizate de Comisia Electorală Centrală arată că, după numărarea a 98,42% din procese verbale, pentru opțiunea „DA” s-au expus 50.08% dintre moldoveni (732.967 de voturi), iar pentru „NU” – 49.92% (730.682 de voturi).

Numărătoarea sugerea că opțiunile pentru „DA” au o ușoară tendință de creștere, reflectând probabil venirea rezultatelor din diaspora occidentală.

Pe buletinul de vot pentru referendum a fost o singură întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și două opțiuni de vot: „Da” și „Nu”.

Dacă referendumul va trece, în cea mai importantă lege a țării – Constituția – va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”. Pentru mai multe despre referendum mergeți AICI.

Pentru a afla ce partide și cum au făcut agitație în campania pentru referendum, click AICI.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

După numărarea a 98,33% de procese verbale, pentru opțiunea „DA” s-au expus 50,03% (730.832 de voturi), iar pentru cea „NU” – 49.97% (730.088 de voturi). Numărătoarea sugerează că opțiunile pentru „DA” au o ușoară tendință de creștere, reflectând probabil venirea rezultatelor din diaspora occidentală.

Rezultatele parțiale la prezidențiale, după numărarea a 98,29% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează inevitabilitatea turului II la scrutinul prezidențial care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.

Atunci, moldovenii vor avea de ales între Maia Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

Actualmente, Sandu conduce cu 41,92% din voturi, urmată de Stoianoglo (26,35%). Pe locul trei se află Renato Usatîi cu 13,73%. Clasamentul este completat de Irina Vlah (5.46%) și Victoria Furtună (4,52%).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sandu a vorbit la o oră după miezul nopții la sediul său de campanie din Chișinău, după ce datele parțiale au sugerat un vot negativ sau la limită la referendum și o victorie a sa în primul tur la un scor sub așteptări.

„Avem probe și informații precum că ținta criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a spus Sandu.

Embed Răspândește

Maia Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de un „atac fără precedent asupra democrației”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:08 0:00

În apariția sa în fața presei, șefa statului a fost însoțită de premierul Dorin Recean și spicherul Igor Grosu, care nu le-au vorbit însă jurnaliștilor.

Puterea de la Chișinău a spus mereu în campanie că Rusia și oligarhul fugar Ilan Șor, care s-ar ascunde la Moscova, ar încerca să corupă alegătorii.

„Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic, să inducă frica și panica în societate, a spus președinta Sandu în declarația sa postelectorală, promițând să revină cu „decizii” atunci când va ști rezultatele finale.

Șefa statului nu a spus la ce fel de decizii se referă și nu a luat întrebări de la jurnaliști.

Dacă situația sugerată de rezultatele parțiale se menține, urmează să aibă loc turul doi de scrutin al prezidențialelor, pe 3 noiembrie, între Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

Dacă referendumul despre aderarea R. Moldova la UE eșuează, acest obiectiv și procedura aderării nu vor mai fi înscrise în constituție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

• Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Rezultatele pentru referendum afișate de CEC la numărarea a 85% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează că opțiunile pentru „DA” au o ușoară tendință de creștere, reflectând probabil venirea rezultatelor din diaspora occidentală.

Rezultatele parțiale la prezidențiale, după numărarea a 80% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează mici câștiguri pentru Maia Sandu.

Dacă situația sugerată de rezultatele parțiale se menține, urmează să aibă loc turul doi de scrutin, pe 3 noiembrie, între Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

Candidatul situat pe locul trei, Renato Usatîi, care ar avea, potrivit rezultatelor parțiale, aproximativ 14%, nu a spus pe cine va susține în turul doi de scrutin. Dar rezultatul îl plasează pe o poziție bună de negocieri.

Două candidate care au acumulat în jur de 6% din voturi, potrivit rezultatelor parțiale, Irina Vlah și Victoria Furtună, au exprimat în campanie puncte de vedere similare cu ale lui Stoianoglo.

„Mulțumesc din suflet pentru fiecare vot. Indiferent de rezultatul alegerilor, contează că fiecare a avut un cuvânt de spus”, a declarat Stoianoglo la sediul Partidului Socialiștilor din Chișinău.

Rezultatele parțiale la numărarea a 50% din procesele verbale ale secțiilor de votare, sugerează că Stoianoglo a obținut aproximativ 29% din voturi, față de 36%, câte a obținut Sandu.

Ce scenarii pot exista pentru un eventual tur doi de scrutin

Candidatul situat pe locul trei, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, și-a exprimat și el recunoștința față de cetățenii care au votat, spunând că fiecare vot contează „pentru viitorul Republicii Moldova, nu doar pentru candidați”.

Usatîi care ar avea, potrivit rezultatelor parțiale, aproximativ 14% nu a spus pe cine va susține în turul doi de scrutin, dar rezultatul îl plasează pe o poziție bună de negocieri.

Două candidate care au acumulat în jur de 6% din voturi, potrivit rezultatelor parțiale, Irina Vlah și Victoria Furtună, au exprimat în campanie puncte de vedere similare cu ale lui Stoianoglo.

Turul doi de scrutin între Sandu și Stoianoglo, dacă tendința sugerată de rezultatele parțiale se menține, urmează să aibă loc pe 3 noiembrie.

Datele afișate de Comisia Electortală Centrală în urma votului de duminică mai arată că, în alegerile prezidențiale, după contabilizarea a 35% din procesele verbale, Maia Sandu conduce cu aproape 35%, iar Alexandr Stoianoglo îi suflă în spate cu peste 29%. Pe locul trei cu peste 14% se află Renato Usatîi.

Rezultate la contabilizarea a 35% din procesele verbale arată că Maia Sandu conduce cu aproape 35%, iar Alexandr Stoianoglo îi suflă în spate cu peste 29%. Pe locul trei cu peste 14% se află Renato Usatîi.