Linkuri accesibilitate

Ştiri

Aparate americane F-22 Raptors angajate în manevrele militare din Coreea de Sud

Statele Unite au trimis avioane de luptă invizibile pentru radare F-22 Raptors să participe la exerciții în Coreea de Sud, pe fundalul unor tensiuni ridicate în Peninsula Coreeană.
Pe 30 martie, Fenianul a anunțat că între cele două Corei există „stare de război” și că forțele nord-coreene și-au țintit rachetele cu rază lungă de acțiune împotriva unor baze din Coreea de Sud și din regiune.
La exercițiile de săptămâna trecută, Statele Unite au folosit două bombardiere B-2 invizibile radarelor, atrăgând criticile Fenianului. Tensiunile sunt ridicate de când nord-coreenii au efectuat un al treilea test nuclear în februarie, primind noi sancțiuni internaționale.

Vezi ultimele știri

Guvernul vrea să salveze încă o „victimă” economică a războiului din Ucraina – programul de credite garantate de stat „Prima Casă”

Inițiativa a fost votată de Guvern pe 17 iulie.
Inițiativa a fost votată de Guvern pe 17 iulie.

Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru a relansa programul de credite garantate de stat „Prima Casă” destinat în special tinerilor. Programul a devenit neatractiv, pe fundalul scumpirii locuințelor și a împrumuturilor bancare, cu numai 60 de asemenea credite acordate în 2023.

Inițiativa aprobată prin decizie de guvern la 17 iulie prevede că valoarea maximă a locuințelor care pot fi cumpărate prin acest program ar trebui să crească de la 1 milion de lei la 2,5 milioane, iar perioada de rambursare a creditului – de la 25 la 30 de ani.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, autorul inițiativei, a spus în ședința de guvern că programul „necesita demult o actualizare la realitățile timpului”.

O notă prezentată de ministerul său arată că războiul din Ucraina a dus la creșterea inflației, a dublat, până la 16,67%, în 2023, rata anuală a dobânzii pentru creditele acordate prin „Prima Casă”, iar prețul locuințelor în Chișinău a crescut cu aproape 55% în ultimii trei ani și continuă să crească.

„Acest fapt practic a blocat activitatea programului, iar în perioada anului 2023 au fost acordate doar 60 de credite” sau aproximativ 1% din toate creditele ipotecare, se mai spune în notă.

Condițiile de participare la program urmează să fie relaxate, așa încât să se poată înscrie nu doar cei care au statut de angajat, ci și liber profesioniștii, inclusiv avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiști, a spus Alaiba, adăugând: „scopul este să crească cu 2 mii de familii numărul beneficiarilor, inclusiv pentru oameni reveniți din diaspora”.

Amendamentele trebuie trimise acum parlamentului pentru adoptare. Ministrul Alaiba a spus că ele mai prevăd că vor fi eliminate mai multe proceduri birocratice, proprietarii de credite se vor putea muta de la o bancă la alta pentru refinanțare și vor putea cere împrumuturi noi dacă au nevoie de o locuință mai mare de 50 de metri pătrați.

Cel puțin opt mii de locuințe au fost cumpărate prin programul „Prima Casă” de la lansarea sa, în 2018. În programul de credite garantate de stat participă șase bănci comerciale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Două feministe ruse, amendate pentru că „s-au atins” într-o poză pe Instagram

Activista feministă Dina Nurm
Activista feministă Dina Nurm

Un tribunal din regiunea rusă Tatarstan a amendat-o pe activista feministă Dina Nurm și pe partenera sa, Anastasia Goncearenko, aflate în exil, cu câte 100.000 de ruble (1.130 de dolari) pentru „propagarea relațiilor LGBT”.

La baza deciziei din 16 iulie s-au aflat fotografiile postate online în care acestea, potrivit instanței, „se îmbrățișează, se sărută și se ating”.

Co-fondatoarea grupului feminist FemKyzlar, Dina Nurm, a numit decizia instanței motivată politic.

„Sunt activistă și, în opinia mea, atunci când ești activist, legile represive sunt folosite împotriva ta cu o plăcere deosebită. Articolul despre propagandă este unul politic. Spun asta din 2013, și vă reamintesc acum”, a declarat Dina Nurm.

Nurm și Goncearenko au părăsit Rusia și au plecat în Serbia în luna martie 2024.

Din decembrie 2022, în Rusia este interzisă difuzarea de „informații pozitive” privind homosexualitatea, bisexualitatea și transsexualitatea. Pentru încălcarea acestei prevederi sunt prevăzute amenzi de până la 400 000 de ruble pentru persoane fizice și de până la cinci milioane de ruble pentru organizații.

În noiembrie 2023, Curtea Supremă a Rusiei a decis să interzică inexistenta „Mișcare internațională LGBT” și să o declare drept „extremistă” în urma unui proces intentat de Ministerul Justiției. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia adaugă doi jurnaliști din exil pe lista persoanelor căutate

Jurnalistul de investigație Andrei Zaharov
Jurnalistul de investigație Andrei Zaharov

Ministerul de Interne de la Moscova i-a dat în căutare pe doi jurnaliști - Andrei Zaharov și Dmitri Fomințev - pentru acuzații nespecificate, pe fondul represiunii continue împotriva presei independente din Rusia.

Potrivit relatărilor presei, Zaharov, care a lucrat în orașul său natal Sankt Petersburg, dar și la Moscova, este cercetat penal pentru sustragerea de la îndatoririle de „agent străin”, în timp ce Fomințev, originar din orașul Ekaterinburg din Ural, este acuzat de „insultarea sentimentelor credincioșilor” prin materialele sale publicate pe Telegram. Atât Zaharov, cât și Fomințev locuiesc în prezent în afara Rusiei.

Cazul penal împotriva lui Zaharov a devenit cunoscut pe 19 aprilie, când la Sankt Petersburg au avut loc percheziții la domiciliul Kseniei Klocikova, jurnalistă de la publicația Fontanka și autoarea canalului de Telegram „Rotonda”, despre care ancheta a spus că ar putea „să dețină dovezi materiale” împotriva lui Zaharov.

În 2023, jurnalistul de investigație Andrei Zaharov a fost de două penalizat administrativ pentru distribuirea de materiale fără marcajul „agent străin” - obligatoriu pentru presa și organizațiile finanțate din străinătate. În luna iunie a acestui an, el a fost amendat cu 40 000 de ruble (450 dolari) pentru că nu a prezentat la Ministerul Justiției raportul privind activitatea sa în calitate de „agent străin”.

Zaharov a lucrat pentru Fontanka până în 2016. Apoi a scris pentru RBC, a fost corespondent special al BBC Russian Service și a realizat investigații pentru publicația Project. În octombrie 2021, autoritățile l-au declarat „agent străin”. De atunci, Zaharov locuiește în afara Rusiei. El își continuă activitatea de investigație, în prezent fiind autorul emisiunii „Proslușka” de la publicația The Insider.

Cel de al doilea jurnalist, Dmitri Fomințev, a fost redactor-șef al publicației „Tochka News” din Ekaterinburg. În ianuarie 2024, la domiciliul său și în redacție au avut loc percheziții. El este cercetat penal pentru insultarea sentimentelor credincioșilor în materialele sale, inclusiv acelea în care l-a criticat pe Mitropolitul de Ekaterinburg Evgheni (Kulberg).

(În baza materialelor Radio Svoboda și Current Time TV)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Diplomația de pace” a lui Orbán, condamnată de noul Parlament European

Noul legislativ al UE, rezultat din alegerile din 6-9 iunie, își ține săptămâna aceasta prima ședință plenară. El are o componentă de extremă dreapta mai mare decât cel precedent, dar „centrul” politic a reușit deocamdată să izoleze extremiștii.
Noul legislativ al UE, rezultat din alegerile din 6-9 iunie, își ține săptămâna aceasta prima ședință plenară. El are o componentă de extremă dreapta mai mare decât cel precedent, dar „centrul” politic a reușit deocamdată să izoleze extremiștii.

Reunit în prima ședință plenară la Strasbourg, noul Parlament European a adoptat miercuri o rezoluție în care, printre altele, condamnă întâlnirea premierului maghiar Viktor Orbán cu președintele rus Vladimir Putin la Kremlin.

Cu 495 de voturi pentru, 137 împotrivă și 47 de abțineri, legislativul Uniunii Europene a decis că acțiunile lui Orbán sunt „o încălcare flagrantă a tratatelor UE și a politicii externe comune”, relatează dpa.

Condamnarea vizitei lui Orban la Putin este cuprinsă într-o rezoluție de sprijin pentru Ucraina a noului Parlament European.

Liderul maghiar a mers la Moscova în primele zile ale președinției UE a țării sale, luna aceasta, în ceea ce a descris ca o „misiune de pace” pentru Ucraina.

În rezoluția adoptată joi de europarlamentari se cere ca Ungaria să fie supusă repercusiunilor pentru vizitele controversate ale lui Orbán în străinătate – inclusiv la Beijing.

Rusia și China, chiar dacă nu au pornit vreun demers diplomatic serios pe tema Ucrainei în urma vizitelor lui Orbán la Kiev, Moscova și Beijing, laudă mereu inițiativele liderului Ungariei, cel mai apropiat prieten al lor din UE.

Într-o altă evoluție de la Strasbourg, grupul de europarlamentari de extremă dreapta înființat de Orbán și aliați de-ai lui, numit Patrioții, a suferit o primă înfrângere plenară joi, când Parlamentul i-a respins solicitarea de a condamna tentativa de asasinare a fostului președinte american, Donald Trump, săptămâna trecută, la un miting electoral din SUA.

Orbán și alți membri ai extremei drepte europene sunt admiratori ai republicanului Trump. Guvernul de la Budapesta a ales chiar un slogan al lui, ușor modificat, drept lozinca președinției maghiare a UE. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul aprobă noua strategie de apărare: ce spune aceasta despre Rusia, Ucraina, România, NATO și UE

Imagine de la unul din poligoanele Armatei Naționale a R. Moldova, unde s-a desfășurat exercițiul internațional „JCET 2024”
Imagine de la unul din poligoanele Armatei Naționale a R. Moldova, unde s-a desfășurat exercițiul internațional „JCET 2024”

Guvernul și-a dat avizul pozitiv pentru Strategia națională de apărare pentru următorii 10 ani, în care se spune că „politica agresivă a Federației Ruse” reprezintă principala amenințare, în timp ce NATO „este pilonul central stabilizator, în asigurarea securității și stabilității în regiune”.

Strategia aprobată de guvern pe 17 iulie identifică drept un risc major o „posibilă extindere” a acțiunilor militare ruse din Ucraina „în special în regiunea Odessa” și „stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele R. Moldova”. Altă amenințări majore la adresa „securității, ordinii constituționale, infrastructurii critice” sunt, în cuvintele strategiei, „operațiile de tip hibrid” ale Rusiei desfășurate „direct sau prin intermediul unor interpușilor locali”.

Anul trecut, Curtea Constituțională a scos în afara legii Partidul Șor, la cererea guvernului Recean, formațiunea oligarhului fugar fiind acuzată de tentative de destabilizare a R. Moldova în interesul Rusiei.

După aprobarea strategiei de apărare în ședința de guvern din 17 iulie, premierul Dodin Recean a spus că este și „un proiect foarte important pentru educația civică, dezvoltarea patriotismului, dar și coeziunii sociale”.

Într-un paragraf separat al strategiei, sunt amintite drept „amenințare majoră la adresa suveranității și integrității teritoriale” forțele ruse din regiunea transnistreană, „precum și formațiunile armate ale regimului neconstituțional” din stânga Nistrului, care ar avea „capacitate operațională considerabilă”.

Vorbind în ședința de guvern, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că strategia identifică principalele riscuri și amenințări, dar și soluții, inclusiv creșterea cheltuielilor pentru apărare la 1% din Produsul Intern Brut până în 2030, de la 0,55 % în prezent.

Ministrul Nosatîi a spus că majorarea cheltuielilor trebuie să aibă ca scop modernizarea forțelor armate, sprijinită deja și prin ajutoare occidentale.

R. Moldova a întărit „considerabil” relația cu NATO și mizează mai departe pe sprijinul Alianței Nord-Atlantice printr-un parteneriat special.

Neutră prin constituție, R. Moldova nu-și propune aderarea la NATO, dar Nosatîi a spus că „integrarea în arhitectura de securitate și apărare a UE” este un obiectiv prevăzut de strategie.

Despre România, țară membră și a UE și a NATO, strategia spune că este un „partener esențial pentru R. Moldova”, iar relația cu ea în domeniul apărării „cunoaște o dezvoltare semnificativă”, în timp ce „un dialog intens cu Ucraina” este descris drept „vital”.

După avizul pozitiv primit în guvern, strategia de apărare, parte a celei mai ample privind securitatea națională, va intra în dezbaterea parlamentului pentru a fi aprobată sub formă de lege (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

FIFA va ancheta naționala Argentinei pentru un video rasist la adresa jucătorilor Franței

Înregistrarea ofensatoare a fost postată de mijlocașul argentinian Fernandez, de la Chelsea.
Înregistrarea ofensatoare a fost postată de mijlocașul argentinian Fernandez, de la Chelsea.

Forul fotbalistic mondial, FIFA, a anunțat miercuri că va deschide o anchetă după ce jucătorii naționalei Argentinei au apărut într-o postare pe net intonând un „cântec” jignitor la adresa jucătorilor de culoare din echipa Franței.

Videoul din autobuzul care-i transporta pe argentinieni după recenta victorie de la Miami asupra Columbiei, din finala competiției continentale Copa America, a fost postat de mijlocașul echipei, Enzo Fernandez, de la Chelsea.

El și alți colegi de echipă intonează în înregistrare insulte rasiste și homofobe la adresa vedetei franceze Kylian Mbappe și a altor colegi de-ai lui de la națională. „Cântecul” a fost lansat în 2022, când Argentina a câștigat Cupa Mondială din Qatar, învingând în finală Franța.

Fernandez și-a cerut scuze, spunând că s-a lăsat purtat de „euforia” de după finala câștigată în Florida.

Echipa lui de club din Anglia, Chelsea, unde a ajuns printr-un transfer de 130 de milioane de dolari în 2023, deja a deschis propria anchetă privind gestul jucătorului argentinian de 23 de ani, spunând că regretă cele întâmplate și îi va cere fotbalistului să se „educe”.

Federația de Fotbal din Franța a depus plângere oficială la FIFA în legătură cu incidentul, luni.

Un coleg al lui Fernandez de la Chelsea, francezul Wesley Fofana, a spus că videoul este o dovadă de „rasism necenzurat”, exprimându-și dezamăgirea că așa ceva este posibil în fotbalul anului 2024. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un milion de locuitori din Rusia și Crimeea anexată au rămas fără electricitate

Centrala nucleară de la Rostov
Centrala nucleară de la Rostov

Câteva regiuni din Rusia și o parte din Crimeea anexată au rămas marți fără curent electric. În total, aproximativ un milion de persoane s-au pomenit fără electricitate aproape simultan, după oprirea de urgență a unei unități a centralei nucleare Rostov, în după amiaza zilei de 16 iulie.

Operatorul rus de energie nucleară Rosenergoatom a declarat inițial că „s-a declanșat sistemul de protecție”, fără a preciza despre ce este vorba.

Ulterior, în dimineața zilei de miercuri, compania a anunțat că unitatea a fost oprită „din cauza unei alarme false”, iar după verificări suplimentare aceasta a fost repusă în funcțiune.

Potrivit ministerului rus al Energiei, alimentarea cu curent a regiunilor a fost restabilită în dimineața zilei de 17 iulie.

Presa rusă de stat a transmis că nivelul de radiație în zona centralei nucleare Rostov este în limitele normei.

Oprirea de urgență a primului bloc al centralei a provocat perturbări majore ale sistemului energetic și pene de curent de mare amploare în mai multe regiuni, în special în sudul Rusiei.

În regiunile caucaziene și în Crimeea, penele de curent au fost puse însă pe seama valului de căldură anormală și „presiunea asupra sistemului energetic”. Mai multe orașe din peninsulă au introdus grile provizorii de alimentare cu energie electrică, în timp ce la Sevastopol a fost suspendată circulația troleibuzelor.

Potrivit autorităților ruse, în Bureatia, regiune din sudul Siberiei, de la granița cu Mongolia, s-a produs un accident la centrala electrică Gusinoozerskaia, lăsând fără curent peste 115 000 de locuitori. Cauzele accidentului nu au fost anunțate oficial, dar presa locală a relatat despre o „bubuitură puternică” care s-a auzit în zona centralei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Și Irina Vlah își anunță candidatura la președinție, iar la referendumul privind aderarea la UE va vota „nu”

Fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, anunțându-și planurile de a candida la președinție, 17 iulie 2024
Fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, anunțându-și planurile de a candida la președinție, 17 iulie 2024

Fosta guvernatoare a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a anunțat că va candida și ea la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Vlah, care și-a chemat susținătorii să voteze „nu” la referendumul privind integrarea europeană, mărește numărul celor care vor să candideze contra președintei Maia Sandu.

Vlah a făcut anunțul pe 17 iulie, într-o declarație de presă la Chișinău, în care a criticat ceea ce percepe drept o strângere a legăturilor cu NATO și mărirea bugetului pentru apărare, cerând întărirea statutului de neutralitate.

Cel mai recent sondaj de opinie, ale cărui rezultate au fost făcute publice de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA pe 15 iulie, sugerează că Vlah ar putea obține la prezidențiale 4%.

Anunțându-și planurile de a candida, politiciana care a condus Găgăuzia în calitate de bașcană între 2015 și 2023, a mai acuzat puterea pro-europeană de „dictatură” și „discriminare” a „teritoriilor locuite compact de cetățeni cu alte viziuni decât ale guvernării”, fără să numească explicit autonomia găgăuză.

Vlah și-a început cariera în partide pro-ruse (PCRM și PSRM), dar s-a distanțat de ele, lansându-și în noiembrie 2023 propria formațiune, „Platforma Moldova”.

În anunțul despre intenția de a candida la președinție, își îndreaptă principalele critici contra puterii în frunte cu președinta Sandu, dar promite să-și concentreze propriul program „strict pe problemele concrete ale oamenilor”.

Președinta Maia Sandu nu a comentat imediat, dar în declarații anterioare despre alți contra-candidați a spus că unii „reprezintă interesele Kremlinului și ale oligarhilor” și că asemenea candidați „vor mai fi”.

Citește și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Înainte de anunțarea candidaturii, Vlah a criticat, într-o emisiune televizată, referendumul despre integrarea R. Moldova în UE organizat de puterea pro-europeană în aceeași zi cu prezidențialele, spunând că oamenii trebuie să participe la referendum, dar să voteze „nu”.

Politicienii care vor să candideze la președinție, pot începe colectarea semnăturilor în sprijin și depune cereri de înregistrare în perioada 21 august – 20 septembrie, iar din acea zi va începe campania electorală atât pentru prezidențiale, cât și pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană (AE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România se așteaptă să semneze în următoarele luni contractul de achiziție F-35 cu SUA

Un avion F-35 al Forțelor Aeriene ale SUA, aterizând la Baza 86 Aeriană, din România, la 24 februarie 2022.
Un avion F-35 al Forțelor Aeriene ale SUA, aterizând la Baza 86 Aeriană, din România, la 24 februarie 2022.

România se așteaptă să semneze un acord cu Statele Unite pentru achiziționarea de avioane de luptă F-35 de ultimă generație încă din toamna acestui an, a declarat ministrul apărării, Angel Tîlvăr, la 16 iulie.

În septembrie anul trecut, România a declarat că intenționează să cumpere 32 de avioane F-35 de la producătorul american Lockheed Martin la prețul de 6,5 miliarde de dolari. Tranzacția include servicii logistice și de instruire, simulatoare de zbor și muniție, pe lângă avioane.

Tîlvăr a declarat anterior că primele avioane nu vor fi livrate înainte de 2030. Între timp, Bucureștiul a cumpărat 32 de avioane de luptă F-16 la mâna a doua din Norvegia, pe lângă cele 17 achiziționate din Portugalia în 2016.

Țările europene și-au majorat cheltuielile pentru apărare, inclusiv aeriană, pe fondul îngrijorărilor legate de agresiunea Rusiei, notează Reuters, în timp ce Ucraina invadată așteaptă ea însăși aparate de zbor moderne, occidentale, de la aliați.

Iată câteva tranzacții europene cu avioane de luptă din ultima vreme:

  • Germania a aprobat în iunie achiziționarea a 20 de avioane Eurofighter de la producătorul Airbus, în timp ce erau „pe țeavă”, cum a spus cancelarul Olaf Scholz, alte 38 de avioane de luptă;
  • Cehia a semnat la începutul anului 2024 un memorandum cu Statele Unite pentru cumpărarea a 24 de aeronave F-35 Lightning II de la compania Lockheed Martin. În prezent, cehii au avioane de producție suedeză Gripen, luate la mâna a doua, care ar urma să fie casate în 2027;
  • Croația a primit în iunie șase avioane de luptă franceze Raphale folosite, ca primă etapă în reînnoirea aviației sale militare învechite, alcătuită din aeronave de producție sovietică. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aprobat de guvern – părinții care-și mută copiii la școli mai mari, din altă localitate, vor primi alocații bănești  

Copiii din satele Câmpul Drept și Beștemac, raionul Leova, merg la gimnaziul din Sărățica Nouă, după ce școlile din localitățile lor au fost închise, din cauza numărului mic de elevi.
Copiii din satele Câmpul Drept și Beștemac, raionul Leova, merg la gimnaziul din Sărățica Nouă, după ce școlile din localitățile lor au fost închise, din cauza numărului mic de elevi.

Guvernul a aprobat alocații bănești pentru părinții cu elevi în școli mici, care își înscriu copiii la școli mai mari, în altă localitate. Motivația bănească pentru părinți se adaugă altor înlesniri oferite prin intermediul ministerului Educației pentru a „crește accesul la studii de calitate”. 

Potrivit hotărârii de guvern din 17 iulie, alocațiile vor putea fi acordate începând cu 1 septembrie 2024. Pentru a încuraja procesul migrării elevilor din școlile mici în cele mari, care pot fi dotate mai bine, ministerul Educației a propus ca mărimea alocației să fie, anul acesta, de 1000 de lei per elev mutat.

Sunt eligibile familiile din localități unde școala (cu ciclu primar și secundar) are mai puțin de 50 de elevi. Lista acestor școli urmează să fie actualizată în fiecare vară de ministerul Educației. În acest an, există 102, cele mai multe în regiunea de sud, potrivit datelor autorităților din educație văzute de Europa Liberă.

Părinții care doresc să-și mute copiii, trebuie să depună personal asemenea cereri la școlile mai mari. Ministerul Educației și-a stabilit o dată limită, până pe 25 septembrie, pentru a anunța lista beneficiarilor de alocații.

Autoritățile spun că, în școlile mari, pot crea condiții mai bune de studiu, iar elevii care se mută vor fi hrăniți și transportați gratis.

Ministerul își propune să procure anul acesta 70 de autobuze școlare - 60 urmează să ajungă în R. Moldova în septembrie - și să investească, până în 2025, circa 14,5 milioane de euro în 35 de școli model, deschise în toate regiunile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Maia Sandu ar câștiga alegerile prezidențiale, dar nu din primul tur. Chicu sau Usatîi ar putea ajunge în turul doi - sondaj

Actuala președintă ar avea cele mai mari șanse să câștige un nou mandat, iar în topul preferințelor votanților moldoveni sunt și politicieni care nu vor să candideze la scrutinul din toamnă.
Actuala președintă ar avea cele mai mari șanse să câștige un nou mandat, iar în topul preferințelor votanților moldoveni sunt și politicieni care nu vor să candideze la scrutinul din toamnă.

Maia Sandu este principala opțiune a persoanelor care au decis deja că vor participa la alegerile din 20 octombrie, dar nu ar câștiga din primul tur, chiar dacă o parte din politicienii care vor să devină președintele R. Moldova nu se regăsesc deloc în preferințele electoratului moldovean.

37% din respondenți au declarat că vor vota pentru actuala președintă la alegerile din 20 octombrie, arată sondajul realizat în perioada mai-iunie de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA. Asta ar însemna că Sandu nu ar câștiga alegerile din primul tur.

Pe locul secund, cu 18%, s-a plasat ex-președintele Igor Dodon, care însă a anunțat recent că nu va candida, iar Partidul Socialiștilor (PSRM) condus de el îl va susține la prezidențiale pe ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Nu va fi în buletinele de vot nici primarul Chișinăului, Ion Ceban, care în sondaj este pe locul trei cu 5%. Același procentaj îl au alți doi politiceni care și-au anunțat intenția de a candida: ex-premierul Ion Chicu și fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, ceea ce i-ar face principalii contracandidați ai actualei președinte într-un ipotetic tur doi al alegerilor.

În topul celor mai populari politicieni au intrat și fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, dar și oligarhul fugar Ilan Șor, ambii având câte 4%. Vlah încă nu a decis dacă va candida la prezidențialele din acest an, iar Șor nu o poate face. Pe lângă faptul că a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului”, Șor nu a atins încă vârsta minimă de 40 de ani pentru a putea candida la prezidențiale [are doar 37].

Ceilalți politicieni, inclusiv candidații anunțați la prezidențiale precum Alexandr Stoianoglo, Tudor Ulianovschi, Andrei Năstase sau Vlad Filat, au fost numiți de mai puțin de 1% din respondenți.

Dintre cei care spun că vor merge la vot, 12% încă nu știu cu cine să voteze, 5% nu vor să răspundă, iar 1% din respondenți au declarat că nu vor participa la alegeri.

Totodată, actualul partid de guvernare (Acțiune și Solidaritate) ar obține 33% din sufragii, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, fiind urmat de Partidul Socialiștilor cu 15%.

Nouă la sută din votanții moldoveni au spus că ar vota cu Partidul ȘOR, chiar dacă acesta nu mai există după ce a fost declarat neconstituțional în iunie 2023 pentru că, printre altele, a utilizat „resurse financiare netransparente în scopul promovării politicilor nedemocratice” și a prezentat „un pericol iminent pentru ordinea constituțională democratică”.

Ar trece pragul electoral și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (5%), condus de Ion Chicu. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi este preferat de 4% din respondenți, iar câte 3% dintre cei intervievați au spus că vor vota pentru Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin și pentru Mișcarea Alternativă Națională a lui Ion Ceban.

Alegerile prezidențiale din R. Moldova vor avea loc pe 20 octombrie, concomitent cu referendumul pro-UE. Până acum, nouă politicieni au anunțat că vor să se înscrie în cursa pentru fotoliul de președinte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC: perioada electorală pentru prezidențiale și referendum va începe la 1 august

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană va începe pe 20 septembrie. Imagine de la alegerile locale din noiembrie 2023.
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană va începe pe 20 septembrie. Imagine de la alegerile locale din noiembrie 2023.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat marți programul calendaristic pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Perioada electorală va începe la 1 august, potrivit deciziei CEC.

Desemnarea candidaților la prezidențiale, colectarea semnăturilor în sprijinul acestora, precum și depunerea actelor pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum vor fi posibile din 21 august.

Din 20 septembrie, va începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale și cea pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.

La scrutinul prezidențial și referendum vor putea vota prin corespondență, în premieră, cetățenii moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Referendumul privind modificarea Constituției a fost inițiat de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, când a anunțat că va candida pentru al doilea mandat prezidențial.

Printre alți politicieni care și-au anunțat intenția de a participa la alegeri se află fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor.

La referendum cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Totodată, în Legea supremă va fi introdus și un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Disputa oamenilor de afaceri Anatolie și Gabriel Stati cu guvernul kazah, soluționată pe cale amiabilă

Omul de afaceri Anatolie Stati
Omul de afaceri Anatolie Stati

Autoritățile din Kazahstan și oamenii de afaceri moldoveni Anatolie și Gabriel Stati au semnat un acord prin care au soluționat pe cale amiabilă un litigiu de lungă durată asupra activelor de petrol și gaze din această țară, potrivit unui anunț făcut mați de ministerul Justiției de la Astana.

„Guvernul Republicii Kazahstan, Banca Națională a Kazahstanului și părțile Stati, cu sprijinul și consimțământul creditorilor principali ai Tristan Oil, au încheiat un acord-cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru soluționarea pe cale amiabilă și acceptabilă pentru ambele părți a unui litigiu de durată privind activele de petrol și gaze din Kazahstan”, se spune în comunicatul de presă.

Termenii specifici ai acordului sunt confidențiali.

Înțelegerea va duce la „încetarea tuturor procedurilor judiciare și la oprirea cererilor în curs în toate jurisdicțiile”.

Ministrul kazah al justiției, Azamat Eskaraiev, a declarat că „acordul a fost încheiat având în vedere interesul public și nu implică cheltuirea de fonduri bugetare”.

În 2010, oamenii de afaceri moldoveni Anatolie și Gabriel Stati au depus o plângere împotriva Kazahstanului la Tribunalul de arbitraj din Suedia, solicitând 4 miliarde de dolari despăgubiri, după ce autoritățile de la Astana le-au confiscat activele de petrol și gaze din această țară.

În 2013, instanța din Suedia a decis că statul kazah a încălcat acordurile internaționale și urmează să achite familiei Stati despăgubiri de circa 500 de milioane de dolari, dintre care 199 de milioane de dolari pentru presupusele costuri legate de construcția uzinei de prelucrare a gazelor Borankol.

Autoritățile de la Astana i-au acuzat pe oamenii de afaceri moldoveni de fraudă în proporții deosebit de mari.

Ulterior, Stati a lansat o campanie de executare silită a hotărârii arbitrale suedeze în șapte țări, încercând să „înghețe” peste 22 de miliarde de dolari în active aparținând Băncii Naționale și Fondului Național din Kazahstan.

În mai 2019, un tribunal de Bruxelles a ridicat sechestrul provizoriu de aproximativ 21,5 miliarde de dolari din activele Fondului Național al Kazahstanului.

Însă, procesele judiciare care au durat ani de zile, în mai multe țări europene, nu s-au încheiat toate în favoarea autorităților de la Astana.

Construcția uzinei de la Borankol, estimată la 176,5 milioane de dolari, a început în 2005. Investitorul proiectului a fost Tristan Oil, o companie deținută de Stati. Câțiva ani mai târziu, construcția a fost suspendată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Viktor Orbán își continuă „misiunea de pace” neautorizată. Acum vorbește în numele lui Trump

„Thumbs up” la Mar-a-Lago. Viktor Orbán (stânga) l-a vizitat pe Donald Trump în Florida pe 11 iulie, făcând un detur de la summitul NATO de la Washington.
„Thumbs up” la Mar-a-Lago. Viktor Orbán (stânga) l-a vizitat pe Donald Trump în Florida pe 11 iulie, făcând un detur de la summitul NATO de la Washington.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, spune că dacă va fi ales președinte al SUA, Donald Trump va fi gata să acționeze „imediat” ca mediator de pace în războiul dintre Rusia și Ucraina.

Remarca este cuprinsă într-o scrisoare deschisă trimisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, și liderilor din țările Uniunii Europene, în urma vizitelor făcute de Orbán la Kiev, Moscova, Beijing și în Florida, la reședința lui Trump.

„Pot spune cu siguranță că după ce va obține victoria în alegeri, (Trump) nici nu va aștepta inaugurarea pentru a fi gata să acționeze ca un mediator de pace. El are planuri detaliate și bine fundamentate pentru asta”, a scris Orbán, potrivit relatării Reuters.

Trump nu a reacționat de îndată la această afirmație.

„Misiunea de pace” a lui Orbán, începută după ce țara lui a preluat la 1 iulie președinția rotativă a UE, i-a atras liderului maghiar critici aspre din partea europenilor, care au precizat că el nu a reprezentat blocul cu 27 de țări membre.

Chiar marți, Comisia Europeană a confirmat că va pune în aplicare un boicot parțial al președinției maghiare a Uniunii, în lumina controversatelor călătorii ale lui Orbán.

La reuniunile informale ale miniștrilor din UE nu vor participa comisarii europeni, ci oficiali de rang mai scăzut, a anunțat un purtător de cuvânt al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Luni, purtătorul de cuvânt, Eric Mamer, anunțase că tot în lumina călătoriilor neautorizate ale lui Orbán, Comisia Europeană va „sări” peste vizita inaugurală în Ungaria, cu ocazia preluării de către Budapesta a președinției UE.

Decizia a fost criticată de ministrul maghiar pentru afaceri europene, János Bóka, care a acuzat Comisia că ia decizii exclusiv „din considerente politice”.

Într-o escaladare a tensiunilor, marți, un grup de 63 de parlamentari europeni din grupuri centriste și de stânga au cerut ca Ungaria să fie lipsită de dreptul de vot în UE ca pedeapsă pentru vizitele lui Orbán.

Mai devreme, câteva țări din nordul UE și Polonia anunțaseră pe cont propriu că nu-și vor trimite miniștrii la reuniuni în Ungaria, în semn de protest față de întâlnirea avută de Orbán la Moscova luna aceasta cu liderul rus Vladimir Putin. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Tiraspolul spune că transnistrenii sunt chemați la protest de organizatori anonimi, dar arată spre Chișinău. Chișinăul nu comentează încă

Un protest organizat de administrația de la Tiraspol, la 24 ianuarie 2024, împotriva taxelor vamale
Un protest organizat de administrația de la Tiraspol, la 24 ianuarie 2024, împotriva taxelor vamale

Autoritățile transnistrene spun că locuitorii regiunii ar fi chemați la un miting, pe 20 iulie, prin mesaje pe rețelele Telegram și Viber pentru a cere eliberarea deținuților politici și creșterea salariilor. Tiraspolul spune că în spatele acestor apeluri s-ar afla Chișinăul.

Autoritățile moldovene nu au comentat deocamdată aceste afirmații ale administrației separatiste din stânga Nistrului. Dar au spus anterior că, dimpotrivă, se așteaptă ca Rusia să încerce să organizeze „crize” la Tiraspol și Comrat pentru a destabiliza R. Moldova.

Mesajele care îndeamnă locuitorii din regiunea transnistreană la proteste au apărut pe canale locale de Viber și Telegram în ultimele câteva săptămâni. În aceste mesaje, oamenii sunt chemați „să iasă în piața principală din orașul sau satul lor” pentru a cere majorarea salariilor, a pensiilor și a compensațiilor la nivelul celor de care beneficiază locuitorii de pe malul drept al Nistrului, dar și eliberarea deținuților politici din regiunea separatistă.

Tiraspolul, care de mai bine de un an prelungește în fiecare lună „codul galben” de amenințare teroristă, susține că nimeni nu a făcut vreo cerere oficială pentru organizarea protestului din 20 iulie.

Așa-numitul minister al securității de stat (MGB) de la Tiraspol a spus într-0 postare pe site-ul său descurajează participarea la vreun protest și că în spatele apelurilor anonime s-ar afla serviciile secrete de la Chișinău, care ar dori să „tulbure ordinea în regiune”.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) nu a reacționat deocamdată la aceste acuzații.

În martie 2024, șeful SIS, Alexandru Musteața, spunea că Rusia va organiza în următorii ani „crize și ciocniri sociale” în autonomia găgăuză și regiunea transnistreană. Scopul acestor ciocniri ar fi compromiterea referendumului privind aderarea R. Moldova la UE și candidaților pro-europeni de la alegeri, inclusiv la cele europarlamentare din 2025.

Ultima dată când transnistrenii au ieșit să protesteze a fost în ianuarie 2024. Atunci, Tiraspolul a scos mai mulți lucrători din sistemul bugetar la mitinguri împotriva taxelor vamale introduse de Chișinău. Unul din proteste a durat doar o oră și s-a remarcat prin faptul că MGB-ul transnistrean a reținut doi jurnaliști din Chișinău pentru câteva ore.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pompierii au stins incendiul de la Cahul. Zeci de hectare de vegetație au ars pe aeroportul Mărculești

În ultimele 24 de ore, echipele de pompieri au avut 34 de intervenții pentru lichidarea focarelor de ardere a vegetației uscate și a terenurilor forestiere.
În ultimele 24 de ore, echipele de pompieri au avut 34 de intervenții pentru lichidarea focarelor de ardere a vegetației uscate și a terenurilor forestiere.

Pompierii au reușit să stingă incendiul care a cuprins pădurea de la marginea orașului Cahul, după mai bine de opt ore de luptă cu flăcările. Focul a distrus peste 10 ha de pădure dintr-o suprafață totală de 150 ha, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

În total, la stingerea incendiului au participat 51 de salvatori din cadrul Inspectoratului cu 15 autospeciale și peste 50 de angajați cu 8 unități de tehnică din partea autorităților locale.

În ultimele 24 de ore, incendii de vegetație au izbucnit și în alte raioane, printre care Cimișlia, Nisporeni, Călărași, Soroca și Ștefan Vodă.

Un alt incendiu de proporții a avut loc în raionul Florești, în apropierea aeroportului de la Mărculești. Focul a distrus 80 de hectare de teren și vegetație uscată în localitatea Lunga, dintre care 40 de hectare pe teritoriul aeroportului și 5 hectare de gunoiște.

La stingerea incendiului au participat 8 echipe de pompieri, dar și angajați ai forțelor armate cu o autospecială. Datorită intervenției eficiente, focul nu s-a răspândit spre pistele de aterizare, aparatele de zbor și depozitele de pe teritoriul aeroportului, precizează IGSU.

Echipele de pompieri au avut 34 de intervenții, în ultimele 24 de ore, pentru lichidarea focarelor de ardere a vegetației uscate și a terenurilor forestiere, flăcările reușind să mistuie peste 120 de hectare de vegetație.

Serviciul Hidrometeorologic a exgtins avertismentul cu cod galben pentru pericol de incendii pe arii extinse până la data de 22 iulie.

IGSU a îndemnat în mod repetat populația să nu dea foc vegetației uscate sau gunoiului menajer, să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în preajma spațiilor forestiere, dar și să acorde atenție maximă copiilor și să nu le permită să se joace cu focul pentru evitarea producerii incendiilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Activiștii de mediu deplâng mărirea cotei de împușcare la urși, în România, după moartea unei fete în munți

Un urs trecând șoseaua în septembrie 2023 în județul Covasna, din România.
Un urs trecând șoseaua în septembrie 2023 în județul Covasna, din România.

Politicienii din România au aprobat la 15 iulie măsuri care permit împușcarea mai multor urși, inclusiv de către vânători amatori, ca răspuns la decesul intens mediatizat al unei turiste în Munții Bucegi.

Legea numită „intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora” a fost aprobată aproape în unanimitate de camera inferioară a Parlamentului României, care a fost chemată special înapoi din vacanță pentru acest vot.

Deputații au ținut și un moment de reculegere în memoria victimei.

Măsura dublării cotei anuale de împușcări de urși pe 2024 și 2025, până la aproape 500 de urși pe an, a fost criticată de activiștii de mediu ca ineficientă și dăunătoare pentru mediu. Ei au criticat de asemenea faptul că legea permite uciderea urșilor de către vânători amatori - în mod normal, „reducerea” populației de urși fiind apanajul profesioniștilor.

„Astăzi, industria și pasionații de vânătoare, aproximativ 1% din populația României, vor reuși, după ani de zile de presiuni politice și mediatice, să reintroducă vânătoarea la trofeu”, a scris pe Facebook Greenpeace România după votul de luni.

Ecologiștii spun că reducerea conflictelor dintre om și urși trebuie făcută prin măsuri mai complexe și mai de durată, nu prin pedepsirea animalelor cărora tot oamenii le-au invadat și micșorat an de an habitatele.

România are cea mai mare populație de urși din Europa (cu excepția Rusiei), estimată de ministerul Mediului la 8000 de „exemplare”.

Anul acesta, guvernul a spus că în ultimii 20 de ani urșii au omorât în România 26 de persoane, rănind peste 270. Aproape fiecare întâlnire de acest fel este urmată de chemări și campanii de presă pentru uciderea unui număr mai mare de animale.

„Legea nu rezolvă nimic”, a declarat pentru AFP Călin Ardelean, biologul organizației de mediu World Wildlife Fund, după votul de luni, adăugând că accentul trebuie pus pe „prevenție și intervenție”, ca și pe așa-numiții „urși problematici”.

Potrivit relatării Europei Libere România, dintre partidele românești, unul singur, REPER, asociat cu fostul premier și eurocomisar pentru agricultură, Dacian Cioloș, a criticat legea dublării numărului de urși care pot fi omorâți, spunând că ea a fost adoptată de „corul populist al vânătorilor”. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Statele Unite vor dona armatei moldovene 20 de vehicule Humvee

Vehicule militare Humvee în timpul unui exercițiu multinațional desfășurat în Republica Moldova în octombrie 2022.
Vehicule militare Humvee în timpul unui exercițiu multinațional desfășurat în Republica Moldova în octombrie 2022.

Armata moldoveană va primi săptămâna aceasta un nou lot de tehnică militară din partea Statelor Unite ale Americii care include 20 de vehicule HMMWV (High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle). Din cauza vremii caniculare, tehnica va fi transportată noaptea.

Vehiculele vor fi folosite de militarii Armatei Naționale în cadrul antrenamentelor și exercițiilor naționale și internaționale, precizează ministerul Apărării.

Donația se înscrie în obiectivul modernizării Armatei Naționale și va fi oferită în baza unui memorandum de colaborare în domeniul militar, semnat între ministerele apărării celor două țări în anul 1995.

Statele Unite au donat armatei moldovene primele 43 de vehicule militare Humvee, în valoare de 700 de mii de dolari, în noiembrie 2014. Cu acea ocazie, autoritățile moldovene au spus că sprijinul SUA va ajuta țara să facă față provocărilor de securitate regionale generate de criza din Ucraina.

Ajutorul american oferit Moldovei în ultimele trei decenii (de la proclamarea independenței) a depășit 2,5 miliarde dolari, dintre care aproape o treime – de la începutul războiului din Ucraina în 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Albania: Fost primar grec, eliberat temporar din închisoare după ce a fost ales europarlamentar

Politicianul de etnie greacă, fostul primar Fredis Beleris este primit de premierul grec, Kiriakos Mitsotakis, la Atena, pe 15 iulie, la scurt timp după ce a primit permisia de a părăsi penitenciarul din Albania.
Politicianul de etnie greacă, fostul primar Fredis Beleris este primit de premierul grec, Kiriakos Mitsotakis, la Atena, pe 15 iulie, la scurt timp după ce a primit permisia de a părăsi penitenciarul din Albania.

Autoritățile albaneze i-au permis unui fost primar grec, încarcerat în închisoare, unde execută o condamnare la doi ani pentru corupție, să părăsească penitenciarul pentru cinci zile. Ales eurodeputat, el va asista la ședința de deschidere a noii legislaturi a Parlamentului European.

Este vorba de cazul fostului primar al orașului Himare, situat la 240 kilometri sud de Tirana, Fredis Beleris, care deține cetățenia albaneză și greacă. El a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare de justiția albaneză anul trecut, fiind acuzat că a oferit 360 de euro pentru a cumpăra opt voturi, fapt respins de fostul oficial, scrie AP.

Deși a fost în cele din urmă ales primar al localității, el nu a mai primit mandatul, pentru că se afla în arest. Autoritățile electorale au anunțat ulterior alegeri repetate în luna august.

Cazul lui a tensionat relațiile dintre Tirana și Atena, care au fost aproape mereu tensionate, din cauza disputelor legate de drepturile minorității grecești din Albania și cele ale comunității albaneze din Grecia.

Eliberarea fostului edil a fost posibilă grație imunității de care se bucură în calitate de eurodeputat, ales pe listele partidului de guvernământ „Noua Democrație” a premierului grec, Kiriakos Mitsotakis. El a fost primit la Atena de șeful guvernului Greciei și urmează să asiste la ședința de deschidere a noii legislaturi a Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie.

În mod normal, el ar urma să fie eliberat, iar procesele penale în care este vizat ar urma să fie „suspendate” deoarece imunitatea parlamentară îl absolvă inclusiv de infracțiunile comise înainte de a fi ales, însă acest lucru nu este posibil, întrucât Albania nu este o țară membră a Uniunii Europene, aflându-se încă la etapa negocierilor de aderare.

Un caz mai „fericit” este al activistei antifasciste italiene, Ilaria Salis. Acuzată de procurorii maghiari de un presupus atac asupra unor activiști neo-naziști la Budapesta și de apartenență la mișcări de extremă-dreapta, ea a fost eliberată de justiția maghiară după ce a fost alesă în Parlamentul European, deși risca până la 11 ani de închisoare, notează Politico.

Cazul Ilariei Salis a devenit cunoscut după ce în aprilie, ea a apărut în lanțuri într-o sală de judecată din Budapesta, stârnind un scandal diplomatic între Italia și Ungaria. Ulterior, membrii Alianței Verde-Stânga au anunțat că au inclus-o pe lista lor de candidați la alegerile europarlamentare. Peste 170.000 de italieni au votat pentru a o alege membră în Parlamentul European și a o elibera din arest. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Admiterea la universități, în premieră, online

Site-ul e_Admitere, care va putea fi accesat de către viitorii studenți începând cu 22 iulie.
Site-ul e_Admitere, care va putea fi accesat de către viitorii studenți începând cu 22 iulie.

Admiterea la universitățile din R.Moldova se va face online, la licență. Platforma e_Admitere va fi funcțională pe 22 iulie. La masterat și doctorat, actele vor fi depuse în continuare în format fizic de candidați.

În perioada 21-22 iulie, Ministerul Educației va pune la dispoziția viitorilor studenți și o linie fierbinte. Apelând numărul 080005005, candidații vor putea afla informațiile necesare despre depunerea actelor în noul format.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a făcut o demonstrație și a arătat cum va funcționa platforma e_Admitere. Pentru a o accesa, candidații vor avea nevoie de codul personal din buletinul de identitate și de semnătură electronică. În cazul în care nu o dețin, trebuie să-și creeze un cont cu ajutorul poștei electronice.

„Viitorul student poate face totul de la calculator, de la el de acasă. Validezi contul, iar apoi selectezi universitatea dorită, achiți serviciile prin intermediul MPay sau îți generezi un cont ca să plătești la bancă. La fiecare etapă, veți primi un mesaj pe poșta electronică”, a spus Dan Perciun.

Platforma deține deja informațiile necesare privind diploma de bacalaureat al absolvenților, concursurile la care au participat, în cazul elevilor olimpici sau a celor care provin din familii numeroase, etc.

Dan Perciun spune că tinerii care au studiat la școli profesionale sau colegii, vor trebui să introducă manual actele în program. Se vor face excepții și pentru candidații din stânga Nistrului.

„În mod normal, tot procesul nu trebuie să dureze nu mai mult de 10-12 minute. Informațiile vor fi transmise live pe site-ul Ministerului Educației. În universități vor fi centre de informare, tinerii vor putea să vină să întrebe despre facultățile care îi interesează sau dacă vor avea alte întrebări”, a precizat ministrul Educației.

Reprezentanții universităților: la noi e ceva wow, în alte țări este o practică obișnuită

Candidații vor putea aplica la trei universități și vor trebui să pună în ordine prioritară pentru ei instituția și facultatea la care vor dori să studieze. De asemenea, să bifeze în program dacă acceptă să studieze la contract, în cazul în care nu iau unul dintre cele 8607 de locuri pe care ministerul Educației le oferă cu finanțare de la bugetul de stat. Universitățile sunt acum în regim de testare a platformei e_Admitere.

Prorectoarea Academiei de Studii Economice, Angela Casian, a spus pentru Europa Liberă că este sigură că softul va face procesul de depunere a actelor în universități mai ușor.

„Universitățile nu vor mai trebui să verifice autenticitatea diplomelor, etc. Platforma face legătura cu Agenția Servicii Publice care va furniza actele necesare. E o abordare civilizată, asta la noi e ceva wow, în alte țări e o practică obișnuită. Dacă folosesc Instagram-ul, Tik-Tok-ul, de ce nu s-ar descurca tinerii cu această platformă?”, a spus Angela Casian.

Universitățile urmează să-și sincronizeze softurile interne cu cel al Ministerului Educației, iar în cazul în care acesta va pica, procesul de admitere să nu fie întrerupt.

„Departamentul nostru IT a testat platforma, conexiunea și s-a făcut cu succes, vedem ce o să fie. Dacă vor fi probleme, noi o să procesăm datele și o să le putem transmite ministerului. Noi suntem deschiși pentru schimbări, schimbarea mereu provoacă nedumeriri, dar eu consider că noi o să ne descurcăm”, a spus Natalia Popa, secretară responsabilă de admitere la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”.

Admiterea în universitățile din Moldova începe, tradițional, la sfârșitul lunii iulie și se încheie în august. Lista persoanelor înmatriculate va fi anunțată pe 20 august, tinerii vor primi toate informațiile prin email pe contul pe care și-l vor crea.

În acest an, absolvenți vor putea depune actele la 16 universități, dintre care două private. Potrivit ministerului Educației, în anul de studii 2024-2025 urmează să fie înmatriculați circa 15 mii de studenți.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pădurea de lângă Cahul, mistuită de flăcări. Au ars 6 hectare de vegetație

Serviciul hidrometeorologic de stat a emis o avertizare cu cod galben pentru pericol de incendiu.
Serviciul hidrometeorologic de stat a emis o avertizare cu cod galben pentru pericol de incendiu.

Pompierii încearcă să stingă un incendiu forestier în apropierea orașului Cahul. Flăcările au mistuit deja șase hectare de pădure de salcâm, pin și stejar, dintr-o suprafață totală de 10 hectare.

Intervenția a fost solicitată în după amiaza zilei de luni, 15 iulie. La fața locului au fost trimise 6 echipe de pompieri și 5 unități de tehnică din subordinea autorităților locale, precizează Inspectoratul general situații de urgență (IGSU).

Cauza și circumstanțele producerii incendiului încă nu au fost stabilite.

IGSU a îndemnat din nou populația să fie prudentă și să respecte cu strictețe regulile antiincendiare, mai ales pe timp de caniculă. Cetățenii sunt avertizați să nu dea foc vegetației uscate și să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în apropierea spațiilor forestiere.

Serviciul hidrometeorologic de stat a emis pe 11 iulie un avertisment cu cod roșu de caniculă pentru raioanele de centru și sud ale Republicii Moldova – ceea ce înseamnă temperaturi maxime de +39..+40°C. Meteorologii au avertizat că valul de căldură va continua să se extindă și să se intensifice până la 17 iulie.

Totodată, a fost emisă o avertizare cu cod galben pentru pericol de incendiu. Serviciul hidrometeorologic spune că până pe 22 iulie, din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei precipitațiilor, pe arii extinse se va menține un „pericol excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Arcașii Dan Olaru și Alexandra Mîrca vor purta drapelul R. Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris

Arcașii moldoveni Dan Olaru și Alexandra Mîrca au purtat drapelul Republicii Moldova și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.
Arcașii moldoveni Dan Olaru și Alexandra Mîrca au purtat drapelul Republicii Moldova și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.

Comitetul Executiv al Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS) de la Chișinău a decis luni, 15 iulie, că arcașii Dan Olaru și Alexandra Mîrca sunt sportivii care vor purta drapelul R. Moldova la ceremoniile Jocurilor Olimpice de la Paris. 

Într-un interviu cu Europa Liberă, președintele CNOS, Nicolae Juravschi, a spus că decizia a fost adoptată „în unanimitate”.

Cei doi sportivi de la proba „tir cu arcul” au fost portdrapelul R. Moldova și la Jocurile Olimpice de la Tokyo (2020), iar Dan Olaru a purtat drapelul moldovean și la Jocurile Olimpice de la Londra (2012), când sportivul avea doar 15 ani.

Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfășura între 26 iulie și 11 august.

Lotul olimpic al R. Moldova este format de 26 de sportivi care vor evolua la zece discipline sportive, inclusiv, în premieră, la echitație (hipism). Delegația moldoveană, după cum a spus Europei Libere Nicolae Juravschi, va fi compusă din 70 de persoane.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova are o rețea de specialiști în protecția victimelor violenței

Specialiștii în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor vor activa în cadrul celor 10 agenții teritoriale de asistență socială.
Specialiștii în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor vor activa în cadrul celor 10 agenții teritoriale de asistență socială.

O rețea națională de specialiști în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor va funcționa în Republica Moldova.

Rețeaua, lansată oficial de Ministerul Muncii la 15 iulie, este parte a reformei sistemului de asistență socială RESTART, care a instituit anul acesta o funcție nouă – cea de specialist în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și reabilitării victimelor infracțiunilor.

Specialiștii vor activa în cadrul celor 10 agenții teritoriale de asistență socială. Cu ocazia lansării rețelei, aceștia au primit 51 de laptopuri și genți cu rechizite pentru birou procurate cu sprijinul UE, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților naționale ale Moldovei de a asigura protecție de calitate, educație, servicii de sănătate și oportunități socio-economice pentru refugiații ucraineni”, implementat de Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM).

Anterior, în cadrul aceluiași proiect, pentru psihologi au fost organizate cursuri de instruire pentru consolidarea capacităților acestora în lucrul cu victimele infracțiunilor.

Prezent la eveniment, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, i-a îndemnat pe specialiștii rețelei să fie „proactivi”.

„Specialiștii în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor sunt cei care vor lupta pentru beneficiari, vor fi portavocea persoanelor care au suferit în urma infracțiunilor și în urma violenței”, a declarat ministrul.

„OIM susține eforturile Guvernului Republicii Moldova în lupta împotriva traficului de persoane încă de la începutul anilor 2000. Donația de astăzi, acordată de Uniunea Europeană și facilitată de OIM, este în concordanță cu reforma RESTART a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Aceasta va sprijini practic lucrătorii din întreaga țară să asiste victimele infracțiunilor cu violență, inclusiv refugiații și resortisanții țărilor terțe”, a declarat la rândul său, Damien Fresnel, Șeful programelor al Organizației Internaționale pentru Migrație în Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O stea a presei liberale americane, Masha Gessen, condamnată în contumacie de ruși pentru „defăimarea armatei”

Masha Gessen, care a lucrat inclusiv la RFE/RL, într-o fotografie de arhivă.
Masha Gessen, care a lucrat inclusiv la RFE/RL, într-o fotografie de arhivă.

Un tribunal din Moscova a pronunțat luni o pedeapsă de 8 ani de închisoare împotriva lui Masha Gessen, unul din cei mai cunoscuți critici ai lui Vladimir Putin din presa internațională.

Gessen colaborează de decenii cu New Yorker și alte publicații de frunte din SUA și a scris printre altele despre crimele de război comise de Rusia în Ucraina, inclusiv la Bucea, în martie 2022.

Rusia neagă comiterea vreunui masacru la Bucea, susținând că ucrainenii ar fi „înscenat” scenele de groază care au oripilat lumea întreagă.

Tribunalul a motivat pedeapsa împotriva lui Gessen, care trăiește în SUA, prin „răspândirea deliberată de informații false despre întrebuințarea forțelor armate ruse”, potrivit unei declarații din instanță citată de AFP.

La scurt timp după ce și-a început invazia din Ucraina, Rusia a făcut un delict din a relata în mod independent despre războiul pe care îl numește „operațiune specială”.

Gessen a publicat în 2012 o biografie a lui Putin aplaudată în cercurile de experți, criticând de asemenea represiunea din Rusia împotriva persoanelor LGBT+, precum și corupția larg-răspândită. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Soldat ucrainean, ucis de un grănicer în vreme ce voia să treacă în Moldova

Autoritățile ucrainene au publicat fotografii cu incidentul din apropiere de localitatea Marinovca, din regiunea Odesa, în care un militar a fost ucis.
Autoritățile ucrainene au publicat fotografii cu incidentul din apropiere de localitatea Marinovca, din regiunea Odesa, în care un militar a fost ucis.

Autoritățile Ucrainei au informat luni că un soldat ucrainean care încerca să fugă din regiunea Odesei spre Republica Moldova a fost împușcat mortal de un grănicer ucrainean, după ce fusese reținut.

Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), în total au fost capturați patru soldați care se apropiau, duminică, de frontiera moldoveană.

„Când au încercat să treacă granița, grănicerii i-au descoperit și i-au reținut”, a spus SBU.

„Unul din fugari a atacat grănicerul, încercând să scape. Ripostând, acesta și-a folosit arma din dotare și a împușcat atacatorul”, a spus SBU, precizând că s-a deschis o anchetă.

Serviciul de grăniceri al Ucrainei a spus ulterior că incidentul a avut loc în localitatea Mareanivca, în apropiere de punctul de trecere Palanca.

Un purtător de cuvânt al serviciului de grăniceri, Andrii Demcenko, a spus presei ucrainene că grănicerul a folosit arma în legitimă apărare.

Presa ucraineană a scris că cei patru puteau fi recruți proaspeți, care ar fi dezertat de la o unitate militară, unde se aflau la instrucție.

Autoritățile din țări vecine cu Ucraina, ca România, Moldova, Ungaria sau Polonia, informează frecvent despre treceri ilegale ale frontierelor lor de către cetățeni ai Ucrainei, în marea majoritate a cazurilor fiind vorba de bărbați care încearcă să scape de înrolare.

Potrivit presei, fluxul de fugari s-a mărit după ce autoritățile au coborât anul acesta vârsta minimă pentru luarea la oaste, de la 27 la 25 de ani.

Luni, grănicerii ucraineni au anunțat că au oprit nu mai puțin de 27 de bărbați ucraineni care încercau să treacă în Moldova, după ce plătiseră călăuzei sume între 4000 și 7000 de dolari americani.

Autoritățile din nordul României spun că zeci de bărbați și-au pierdut anul acesta viețile încercând să fugă din Ucraina prin traversarea râului Tisa sau a munților Carpați, la frontiera dintre cele două țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG