Consiliul Coordonator al Audiovizualului a intrat din nou saptamana trecuta in atentia publica cu o decizie mai controversata decat cea care fusese, poate, doar scoaterea din emisie, in urma cu un an, a postului de televiziune NIT. CCA afirma ca ar fi declansat o lupta cu retransmisiile ruse care polueaza de mai multa vreme spatiul audiovizual, numai ca unii cred ca, de fapt, autoritatea regulatorie favorizeaza monopolul de la piata impingând televiziunile mici spre faliment. Discutam astazi pe acest subiect cu directorul executiv al Asociatiei Presei Electronice, Ion Bunduchi.
Europa Liberă: Dumneavoastră reprezentaţi o organizaţie care, în virtutea specificului ei, de observator independent al proceselor ce se desfăşoară pe piaţa audiovizuala, cunoaşte probabil cel mai bine ce se întâmplă pe aceasta piaţa. Cum aţi caracteriza in acest moment piaţa de TV şi Radio din Republica Moldova?
Europa Liberă: Unii au văzut în decizia CCA de a-i obliga pe radiodifuzori să aibă în programe cel puțin 30% produs propriu, din care jumătate în limba română, o decizie favorabilă tocmai celor care parazitează pe retransmisii, televiziunile cu rating, cu cotă de publicitara mare. Cita dreptate le daţi acestora?
Ion Bunduchi: „Această decizie, vreau să spun, este una bună. Nu cea mai bună, dar este una bună, deşi întârziată. Chiar atunci când CCA a propus proiectul de decizie spre discutare, în dezbateri publice, nu au fost mari propuneri, nu au fost mari revolte. Revoltele au apărut atunci când proiectul deciziei a devenit decizie. Dar, zic, decizia este una bună, care are drept scop să sporească produsele informaţionale în baza materialului autohton.
Asta doar că vine rândul şi celor care ani în şir au parazitat şi parazitează în continuare pe brand-uri bune, dar nu şi cele mai utile şi necesare pentru telespectatorul şi radioascultătorul local. Iată de ce vrem să credem că această decizie va avea un efect anume, dar nu cel scontat şi nu cel la care ne aşteptăm, pentru că acest pas, să zicem bun, deşi mic, urma să fie făcut împreună cu alţi câţiva paşi importanţi pentru a asigura o eficienţă maximă în urma acestor acţiuni.”
Europa Liberă: La ce vă referiţi?
Ion Bunduchi: „Mă refer la faptul că, în fond, piaţa audiovizualului nu se poate dezvolta fără o legislaţie adecvată, legislaţie care nu s-ar referi doar la reguli de joc pentru radiodifuzori, dar şi la reguli de joc pentru cei care produc şi furnizează publicitate şi la cei, de ce nu, care sunt chemaţi să impoziteze în măsura aşteptărilor nişte acţiuni de pe piaţa audiovizualului şi de pe cea a publicităţii.
Pentru că în situaţia în care nu cunoaştem cât de concentrată este publicitatea în mass-media, atunci când nu există nişte limite pentru cotele de audienţă sau, să zicem, nu sunt reguli de joc pentru cât de groasă trebuie să fie hrinca tortului din piaţa de publicitate, atunci e foarte complicat să ne aşteptăm că o asemenea decizie a CCA – 30% să dea efectul scontat.”
Europa Liberă: Dar care va fi, totuşi, efectul în condiţiile actuale, despre care vorbiţi şi Dumneavoastră? Cine, din punctul Dumneavoastră de vedere, va fi afectat de această reglementare? În ce măsură ar trebui să fie îngrijorate posturile TV şi Radio regionale, locale, mici, care au un acces la publicitate foarte mic?
Ion Bunduchi: „Într-adevăr, publicitatea este concentrată în Chişinău şi în acest sens nimic nu s-a produs nou după independenţa Republicii Moldova. Concentrarea mare rămâne aici, centralizarea rămâne. Vor fi afectate, cred, toate posturile de radio şi televiziune – fie că au acoperire naţională, fie că funcţionează în regiuni. E altceva că, iarăşi, decizia CCA în această privinţă lasă mai multe portiţe deschise pentru că, să zicem, eu dacă sunt proprietar, deţin cinci frecvenţe. Produc 30% pentru un canal şi le redifuzez pe toate cele cinci. Eu îndeplinesc ori nu îndeplinesc decizia CCA?”
Europa Liberă: Probabil că „da”.
Ion Bunduchi: „Vedeţi? Un post de televiziune local, regional, dacă produce o emisiune de o oră cu produs autohton şi îl redifuzează de şapte ori pe zi – îndeplineşte sau nu îndeplineşte? Cam aşa ar ieşi, cam şapte ore pe zi ar trebui să producă un radio sau televiziune produs autohton pentru ca să îndeplinească decizia. Iată de ce zic că, în fond, nu pare foarte dură această decizie şi rămâne doar la buna credinţă a celor care, de fapt, trebuie să se îngrijească de ce ajunge la urechea ascultătorului sau la privitorul la ecran. Şi, din acest considerent, decizia va avea o eficienţă cât de cât aşteptată numai în cazul când însuşi radiodifuzorii vor acţiona corespunzător.
Dar, dacă vor dori să îndeplinească în mod mecanic cerinţele acestei decizii, eu cred că o pot face cu uşurinţă. Decizia zice că 30%, exceptând publicitatea, promo-urile, teleshopping-ul. Păi bine, putem produce un promo şi să-l difuzăm la nesfârşit pentru că nu există limite. Bine, publicitatea 12 minute la oră, teleshopping-ul are o anumită durată, promo-urile nu au durată şi atunci, zic – dacă cineva ar dori să speculeze pe seama acestei decizii, o poate face .”
Europa Liberă: Înţelegem că dumneavoastră nu vedeţi pericole mari pentru televiziunile locale, mici. Totuşi, există semnale că se observă deja un fel de procese? Acolo, în localităţi, se cesionează frecvenţele, se vând afacerile, de ce, din punctul dumneavoastră de vedere?
Ion Bunduchi: „Nu cred că această decizie a stimulat cesionarea anumitor frecvenţe. Acest fenomen a început mai devreme şi, pentru că este o asemenea posibilitate, cine doreşte – cesionează. Pentru că, iarăşi, fiecare difuzor, atunci când îşi porneşte afacerea, se gândeşte la extinderea audienţei. Zic eu, un proces normal.
Ceea ce se observă, bunăoară în rândul radiodifuzorilor locali, regionali, o cooperare între ei, un fel de schimb de reportaje, schimb de programe, astfel încât să-şi sporească această cotă. Pe de altă parte, atunci când cineva dintre radiodifuzori nu va avea această posibilitate, sau îşi dă seama că nu e cel mai bine să cheltuie bani în a face produse autohtone, la ce trebuie să se aştepte? La o sancţiune din partea CCA.
Cea mai dură sancţiune în plan financiar este o amendă de 5400 lei. Şi atunci alege – să cheltuie, bunăoară, 100.000 pentru a produce ceva suplimentar, sau să accepte amenda de 5400 pe care şi-o întoarce prin 30 secunde de publicitate. Iată cum, în opinia mea, stau lucrurile. De aceea zic: nu trebuie să ne aşteptăm la nişte efecte benefice până la capăt, dar, pasul trebuia făcut. Dacă era să fie făcut împreună cu alte acţiuni, era să fie şi mai bine.”
Europa Liberă: Un grup de televiziuni care s-au opus deciziei au văzut şi încălcări juridice în felul cum a fost ea luată, au contestat-o in judecată. Cât de justificat vi se pare acest demers?
Ion Bunduchi: „În nici un fel nu mi se pare îndreptăţit, dat fiind faptul că CCA este unica autoritate care are obligaţiunea juridică să reglementeze domeniul şi are dreptul să emită acte normative. Acte normative care sunt obligatorii pentru toţi radiodifuzorii. Altceva – difuzorii pot ataca orice decizie a CCA în judecată şi judecata să-şi spună cuvântul. Pe de altă parte, aceste prevederi au fost, poate nu în proporţia respectivă şi în prima Strategie de dezvoltare a domeniului audiovizual, dar şi în a doua, valabilă azi pentru perioada 2011-2015.
Întrebarea este, de ce nu au reacţionat atunci? De ce nu a reacţionat acest grup de televiziuni ori de radiodifuzori atunci când proiectul deciziei a fost supus dezbaterilor. De ce tocmai atunci când a devenit decizie? Iată de ce zic – nu mi se pare îndreptăţită în nici un fel. Şi atunci, dacă CCA nu ar face acte normative, legea are prevederi generale, CCA trebuie să concretizeze anumite prevederi, astfel încât acestea să fie clare pentru toţi radiodifuzorii.”
