Dosarul 7 aprilie 2009: un test pentru dreptul la apărare

Evenimentele din 7-8 aprilie 2009, când sute de tineri participanţi la un protest paşnic, au ajuns în comisariatele de poliţie, fiind torturaţi şi maltrataţi de forţele de ordine, au testat, în primul rând, capacitatea statului de a asigura dreptul la apărare, drept protejat de Constituţie şi care, realizat în practică, arată starea de lucruri în ceea ce priveşte accesul la o justiţie corectă.

Apărarea ineficientă cu care au fost nevoiţi să se mulţumească tinerii torturaţi de poliţie a diminuat considerabil şansele lor de a li se face dreptate şi de a fi reabilitaţi, cel puţin din punct de vedere juridic, din care cauză mulţi din ei şi astăzi încă suportă consecinţele acelor evenimente, spune Ludmila Popovici, directoarea Centrului de reabilitare a victimelor torturii „Memoria”, organizaţie neguvernamentală care, de 12 ani, oferă asistenţă persoanelor care au avut de suferit de pe urma abuzurilor admise de oamenii legii sau alţi reprezentanţi ai statului:

„O apărare bună este foarte importantă. Acei care au avut avocaţi buni, au avut sprijinul necesar din partea lor şi din partea noastră. În tandem cu avocaţii, am reușit să menţinem atât un echilibru sufletesc la beneficiarii noştri, cât şi acea forţă interioară şi putere de a continua, pentru că ei s-au angajat într-o luptă inegală cu sistemul. Sistemul este bine protejat, persoanele care lucrează pentru sistem sunt foarte bine protejate, iar victimele rămân singure fată în faţă cu problemele sistemului şi sunt forţate să caute dovezi că au fost torturate. Asta, de fapt, trebuie să fie prerogativa statului”.

Avocata Natalia Moloşag de la Biroul Avocaţilor Publici a acordat asistenţă gratuită victimelor torturii din primele zile după evenimentele din 7 aprilie. Ea susţine că imaginea apărării continuă să fie afectată de o practică păguboasă, care şi-a făcut efectul negativ în aprilie 2009, şi anume, activitatea aşa-numiţilor „avocaţi de buzunar”, care sunt chemaţi de procurori sau poliţişti pentru a legaliza abuzurile oamenilor legii:

„La 7-8 aprilie totul s-a făcut conform legii, prin deciziile oficiilor teritoriale au fost desemnaţi avocaţi care au mers şi au asistat persoanele. Însă printre aceştia s-au strecurat şi avocaţi, aşa cum îi numim noi astăzi “de buzunar”, de fapt ei nu erau incluşi în listele avocaţilor care acordă asistenţă garantată de stat. Ei erau în cârdăşie cu organele de urmărire penală şi procurorii şi s-au deplasat la comisariatele de poliţie, fără a fi desemnaţi de oficiile de asigurare a asistenţei juridice garantate de stat”.

Am întrebat-o pe Natalia Moloşag ce s-a schimbat după evenimentele din 2009 în sistemul de asistenţă juridică pe care statul trebuie să o garanteze persoanelor care au nevoie de servicii de apărare:

„În 2009 sistemul încă era nou, însă şi la moment încă foarte mulţi din organul de urmărire penală şi din instanţele de judecată încă nu cunosc procedura prevăzută de lege de solicitare a asistenţei juridice garantate de stat, de desemnare a avocaţilor, adică se folosesc de vechiul sistem, fără a aplica noul mecanism”.

Sistemul de asistenţă juridică garantată de stat, care funcţionează în Republica Moldova de cinci ani a oferit o şansă pentru persoanele cu venituri mici de a avea acces la justiţie şi la servicii de apărare de calitate. Persoanele cu venituri mici şi minorii au dreptul de a solicita şi de a beneficia de serviciile avocaţilor plătiţi din bugetul public în procesele penale, iar din 2012, şi în cauzele civile, a precizat pentru Radio Europa Liberă preşedintele Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Victor Zaharia:

„Practic poate solicita orice persoană. Asta nu înseamnă în mod automat că lui o să i se acorde asistenţa juridică garantată de stat. Avem stabilite anumite situaţii în care nu se verifică capacitatea de plată şi avem situaţii când este vorba de un minor, sau persoană cu dezabilităţi, în asemenea situaţii însuşi solicitarea este temei suficient pentru a acorda asistenţă. Şi există situaţii în care se verifică capacitatea de plată. Ca pondere este vorba de 25-30 procente”.

Deocamdată, nu au fost făcute studii care ar evalua calitatea serviciilor prestate de avocaţii din cadrul sistemului de asistenţă juridică garantată de stat. Cu toate acestea, numărul beneficiarilor este în creştere şi depăşeşte de câteva ori estimările iniţiale. În anul 2012 a fost acordată asistentă juridică garantată de stat la peste 30 mii de oameni.