Parlamentul de la Chisinau a votat ieri că producătorii agricoli nu vor mai achita TVA de 20% ca pînă acum, ci doar de 8 %. Propunerea a venit din partea deputatului partidului democrat Adrian Candu şi ea a fost votata de majoritatea parlamentarilor moldoveni. Expertii Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale au avertizat că o astfel de măsură nu este agreată de creditorii internaţionali. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Nicolai Moraru, presedintele Uniunii Producatorilor de Sfecla din Moldova despre decizia Parlamentului şi despre cum ar putea afecta ea pretul la zahar.
Europa Liberă: Domnule Moraru, după o anumită perioadă de timp, s-a luat în calcul şi ceea ce aţi solicitat dumneavoastră, atât de mult, ca producătorii agricoli, dar şi fabricile de zahăr să achite taxa pe valoare adăugată în mărime de doar 8%, în loc de 20%, ca până acuma.
Nicolae Moraru: „Da.”
Europa Liberă: De ce aţi insistat pe acest aspect?
Nicolae Moraru: „Nicăieri în Uniunea Europeană şi în ţările europene sau de la Ural încoace, nicăieri taxa pe valoare adăugată la zahăr nu este mai mare de 20%. Cea mai mare taxă la zahăr e 10%. Acesta e un produs specific, foarte sensibil, e una din cauze, pentru că, din start, cu TVA-ul de 20% devine necompetitiv faţă de zahărul produs în alte ţări.”
Europa Liberă: Şi vă era frică nu cumva să rămâneţi fără piaţă de desfacere?
Nicolae Moraru: „Nu că ne era frică, noi prin aceasta am trecut până în 2003, când s-a cerut şi s-a introdus apărarea pieţei interne. Şi am introdus-o, de două ori consecutiv, ca să restabilim ramura aceasta. Până în 2003, se închideau fabricile de producere a zahărului, suprafeţele de cultivare a sfeclei de zahăr scădeau şi cum murise tutunăritul, legumicultura şi aşa mai departe, avea să moară şi ramura aceasta.
A venit guvernul acesta nou, tineretul acesta şi a decis să introducă TVA-ul de 20%. Noi le-am lămurit, i-am rugat, însă nu i-am putut convinge. Şi iată că avem în trei luni rezultatul: 70% din piaţa zahărului din Moldova e de contrabandă, venit de aiurea, de unde vreţi, dar mai mult din Ucraina. Şi am ajuns la ceea ce le spuneam. Au trebuit să treacă trei luni de zile ca să îi convingem pe toţi.”
Europa Liberă: Îmi amintesc că şi investitorii străini erau îngrijoraţi şi spuneau că doar cu aceste metode administrative este imposibilă combaterea contrabandei cu zahăr.
Nicolae Moraru: „Cea mai bună luptă cu contrabanda este competitivitatea produsului. Contrabanda nu are hotare, dacă produsul nu e competitiv. Să zicem aşa: dacă zahărul nostru e mai scump şi de undeva vine zahăr mai ieftin, metodele administrative dau foarte puţin efect.”
Europa Liberă: Dar aveţi nevoie de o metodă adecvată, care ar stabili unele politici eficiente a preţurilor care să facă contrabanda neatractivă?
Nicolae Moraru: „Aceasta e metoda. Acuma preţul la zahărul autohton va scădea, drastic va scădea, el va deveni competitiv şi deja la contrabandişti le va trece pofta să aducă zahăr din altă parte.”
Europa Liberă: Domnuel Moraru, ştiu că vă bucuraţi de aceste preferinţe comerciale, care permit alocarea unei cote la exportul de zahăr în Uniunea Europeană şi nu reuşiţi să valorificaţi, până la urmă...
Nicolae Moraru: „Da, suntem – nu ştiu cum să mă exprim eu – blestemaţi de timpul acesta, de secete. Uitaţi-vă, din ultimii 6 ani, din 2007 încoace, 4 au fost cu secetă, dintre care două secete excesive, în 2007 şi 2012. Şi avem raioanele Ungheni, Făleşti, Sângerei, Teleneşti, Şoldăneşti şi Rezina, în care înainte se semănau între 12-15 mii hectare de sfeclă de zahăr.
Acuma, din cauza secetei excesive şi lipsei de irigaţie, mulţi fermieri se dezic de cultivarea sfeclei de zahăr, fiindcă este o cultură specifică, foarte scumpă, necesită mari cheltuieli, nu mai puţin de 1000 de euro trebuie să introduci la hectar şi, dacă eşti atacat de secetă, îţi trece dorul să te ocupi cu această cultură. În raioanele de nord, cultivarea sfeclei e rentabilă şi producătorii sunt mulţumiţi de această cultură.”
Europa Liberă: Pe piaţa europeană veţi reuşi totuşi să exportaţi zahăr, ca să acoperiţi aceste cote oferite de Uniunea Europeană?
Nicolae Moraru: „Aceste cote încă nu au fost valorificate din cauza că au fost introduse nu demult, de vreo trei ani, dar pentru că avem şi secetele acestea excesive. Rămâne să fie valorificate zonele prielnice pentru cultivarea culturii şi aceasta e zona de nord. Companiile de procesare a sfeclei de zahăr se îndreaptă încolo, spre nord. Adică toată atenţia e acolo, ca să se mărească suprafeţele de materie primă.”
Europa Liberă: Între timp, şi Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan anunţa că ar putea să aplice taxe de până la 400 de euro pentru o tonă de zahăr moldovenesc.
Nicolae Moraru: „Anume din cauza contrabandei, fiindcă nimerea zahărul de contrabandă în Moldova şi din Moldova se ducea în alte ţări şi se reexporta, să zicem aşa. Pe mine, ca producător, mă interesează să nu falimenteze fabricile de zahăr şi noi să nu pierdem această cultură, sfecla de zahăr, care ne-a mai rămas nouă, în agricultura Moldovei, ca să consumăm zahăr autohton din sfeclă de zahăr.
Pe mine mă miră, mă bucură şi mă întristează, când mă sună prietenii, cunoscuţii şi îmi spun: „Ascultă, pot să cumpăr de la tine un sac de zahăr sau măcar 20 de kilograme?” Eu le zic: „Piaţa e plină de zahăr, du-te şi cumpără cât vrei”. Şi ei spun: „Nu, eu ştiu că voi aţi luat zahăr din sfeclă de la uzină şi mie îmi trebuie zahăr calitativ”. Deja şi consumatorii îşi pun un semn mare de întrebare, când se duc la piaţă şi nu ştiu ce fel de zahăr cumpără: autohton sau adus de undeva şi vândut cu eticheta autohtonă.”
Europa Liberă: Până la urmă, totuşi deputaţii au aplecat urechea la solicitările dumneavoastră, pentru că anterior dumneavoastră v-aţi adresat cu o scrisoare şi către şeful statului, şi către executiv, şi către Parlament...
Nicolae Moraru: „Către toţi, cu durere, şi cu rugăminte mare. Le mulţumim deputaţilor, 80 din 101 au votat, au făcut un lucru pentru ţară, pentru popor, vă spun sincer, fără patos, fără preamărire şi aşa mai departe. Fiindcă mă durea sufletul, când vedeam că se năruie o ramură atât de necesară ţării şi poporului.”
Europa Liberă: Acum sunteţi sigur că vor fi deblocate vânzările zahărului de producţie autohtonă?
Nicolae Moraru: „Sunt sigur. Chiar am vorbit cu conducătorii companiilor de procesare. Şi ei au spus că vor scădea preţurile, ca zahărul nostru să devină competitiv şi să crească vânzările. Practic vânzările nu mergeau, erau blocate.”
Europa Liberă: Cât ar trebui să coste un kilogram de zahăr?
Nicolae Moraru: „Păi nu ştiu, nu am intrat în asemenea detalii, vom vedea în următoarele zile.”
Europa Liberă: Dar aproximativ?
Nicolae Moraru: „Până la 15% trebuie să scadă preţurile. Pe noi, producătorii materiei prime, ne interesează să nu scadă preţurile la materia primă, ca ea să fie cât de cât rentabilă. Acuma e în jur de 600 de lei tona de sfeclă de zahăr şi pentru acel care ştie a face tehnologii şi se roagă lui Dumnezeu să ploaie la timp sfecla este rentabilă. Altminteri, dacă nu erau vânzări de zahăr, nu era sens să semănăm, fiindcă să lucrezi pentru depozit, în economia de piaţă, nimeni nu e interesat, ca să închidă banii.”
Europa Liberă: Dar aveţi resurse financiare?
Nicolae Moraru: „Noi luăm credite, fiindcă agricultura ca şi toate ramurile economiei, se creditează, rar agricultor care lucrează pe banii lui.”
