În ce măsură tricolorul sau panglica lui Sf. Gheorghe pot fi factori de coagulare politică sau dimpotrivă, de dezbinare? Dar simbolul lui Stefan cel Mare? Alla Ceapai a stat de vorbă cu Bogdan Tîrdea, comentator politic la Chişinău şi blogger.
Bogdan Ţîrdea: „Există în ultimul timp o luptă între anumite simboluri cu caracter ideologic, istoric. Mă refer la bicolorul lui Ştefan cel Mare versus tricolor sau panglica Sf. Gheorghe versus tricolorul în versiunea românească, adică fără stema Republicii Moldova. Acestea sunt de fapt acele simboluri de baza care sunt acum într-un fel sau altul discutate şi promovate de anumite forţe politice, care în spatele acestor simboluri îşi promovează propriile interese politice şi electorale. Este evident acest lucru.”
Europa Liberă: Dar aceste simboluri, inclusiv panglica Sf. Gheorghe, divizează societatea? Şi cine de fapt ar sta în spatele acestor acţiuni organizate mai mulţi ani la rând?
Bogdan Ţîrdea: „Într-o societate care şi aşa este divizată pe diverse clivaje, că noi suntem o societate polistructurată, multiculturală şi cu o cultură politică fragmentară, fiecare grup social îşi are propria subcultură şi propriile simboluri şi atunci când se lansează simboluri contrare evident că clivajele se aprofundează şi tensiunile sociale cresc. Iar atunci când anumite forţe politice profită de acest lucru evident că instabilitatea socială, ideologică, uneori chiar şi politică se exacerbează, creşte. În cazul dat, şi panglica Sf. Gheorghe este promovată în special de Liga Tineretului Rus ca un simbol al victoriei URSS în Al Doilea Război Mondial, ca un simbol al măreţiei Rusiei sau ca un simbol care încearcă să promoveze ideea unei sfinte Rusie, a unii Uniuni Vamale în continuă extindere care şi în plan economic, şi în plan politic, şi în cel simbolistic încearcă să menţină conexiunea între indivizii care cândva erau cetăţenii unui mare imperiu. Panglica Sf. Gheorghe apelează şi la nişte mitologii creştine. Sf. Gheorghe fiind un simbol central al creştinismului ortodox. Pe de altă partea, acest simbol face apel la unitatea acestor grupuri sociale cărora prin acest simbol li se aminteşte că ei formează încă o unitate, că ei ţin de o civilizaţie anumită, de un vector geopolitic şi politic deosebit de cel european, de exemplu. În asta şi constă scopul acestor actori politici, de a menţine într-un fel influenţa simbolistică a Rusiei, a Uniunii Vamale şi, evident, de pe seama acestor lucruri să obţină capital electoral.”
Europa Liberă: Dar de fapt se creează o situaţie că înainte de 9 mai sunt aliniaţi cei care accepta panglica Sf. Gheorghe, în ajunul Zilei Drapelului Naţional au fost aliniaţi cei care acceptă tricolorul, dar după aceste evenimente uşor se trece pe poliţă subiectul?
Bogdan Ţîrdea: „Sigur că da. Forţele care le promovează nu întotdeauna sunt ghidate de idealuri, dar de un anumit interes politic. Acest interes politic ei se străduiesc să-l utilizeze la maxim în anumite contexte. La 9 mai cei pro-ruşi dau panglica Sf. Gheorghe, iar cei pro-români – tricolorul românesc sau drapelul UE, am văzut şi asemenea demersuri. Practic de 9 mai sunt prezente toate aceste trei simboluri. Trece 9 mai, vine ziua de 27 august şi apare o nouă bătălie de simboluri. Unii vor promova drapelul României, alţii vor promova drapelul moldovenesc, iar un alt grup vor promova bicolorul. Cum se finalizează aceste sărbători, apar altele, inclusiv alte simboluri. Se propune redenumirea unor străzi din Cuza în Belski. Şi pe fonul acestor lupte a simbolurilor, politicienii îşi fac capital electoral pe un anumit segment politic. Este acest fenomen benefic sau nu, rămâne de văzut. Într-o societate cu o cultură politică înaltă nu pot apărea probleme. Însă într-o societate divizată, precum este şi cea din Moldova, această luptă a simbolurilor duce şi la o luptă politică, şi la o luptă a mulţimilor.”
Europa Liberă: Dar în baza căror simboluri, însemne, ar putea fi consolidată societatea din Republica Moldova?
Bogdan Ţîrdea: „Dacă vorbim la nivel mai profund, mitologic, au fost făcute sondaje Gallup prin 2006 care au demonstrat că pentru majoritatea moldovenilor simbolul central, mitul fundamental ar fi Ştefan cel Mare. Acest simbol este unicul care este îmbrăţişat de majoritatea grupurilor sociale şi este acceptat, într-o formă sau alta, de toate grupurile etnice din Republica Moldova. celelalte simboluri ale UE, de exemplu, sau a Uniunii Vamale, panglici, tricolore, bicolore sunt mai puţin susţinute de către marea parte a societăţii, adică jumătate de societate este axată pe un simbol, altă jumătate - pe altul. Iar Ştefan cel Mare, la moment, este acceptat de mai toată societatea.”