Astazi are loc o noua intrevedere între secretarul de stat american John Kerry si omologul său rus Serghei Lavrov. Întilnirea are si o insemnătate specială în acest moment, avind in vedere că opinia publică americana caută să afle mai multe despre Caucazul de Nord din cauza celor doi suspecţi pentru atacurile de la maratonul din Boston, de lunea trecută. Cum se ştie, amindoi fratii suspectati sunt ceceni, iar Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a dat anume informatii despre suspectul ucis în urma cu doi ani Biroului Federal de Investigatii din Statele Unite.
Dincolo de acest subiect, care tine pagina intii a marilor ziare ale lumii, relaţia dintre Moscova si Washigton este intr-un moment de „reaşezare”, dupa o perioada de „răceală”. Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul Victor Chirilă, director executiv de la Asociatia de Politica Externă, despre ce poate astepta Chisinaul de la aceasta intrevedere:
Europa Liberă: Putem vorbi despre relaţii bune dintre cele două mari puteri Washington şi Kremlin?
Europa Liberă: Şi asta după ce Moscova şi Washington au găsit o modalitate de a soluţiona divergenţa la scutul antirachetă american?
Victor Chirilă: „Atunci când vorbim despre scutul antirachetă sau de cazul Magniţki, sau când vorbim de politica Federaţiei Ruse faţă de vecinătatea europeană în care se află Republica Moldova, Ucraina, Armenia şi Georgia există desigur diferenţe de poziţii, de politici, diferenţe de perspective.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă cumva s-a găsit o modalitate de a soluţiona divergenţa referitoare la scutul antirachetă?
Victor Chirilă: „Nu cred că este o astfel de soluţie. SUA au făcut un pas, au renunţat la cea de-a treia etapă de creare a acestui scut antirachetă care să acopere şi Europa. Deoarece este forţată de circumstanţele din Orientul Îndepărtat, este forţată de politica tot mai agresivă a Coreei de Nord, care vrea să dezvolte nu doar capacităţi nucleare, dar şi capacităţi de lansare a acestor ogive nucleare peste ocean, în SUA. Deocamdată, în actualul context pentru SUA este prioritară anume această direcţie – direcţia de apărare faţă de un eventual atac teoretic din partea Coreei de Nord. De aceea accentul se pune în special pe scutul antirachetă care să acopere SUA din partea unor astfel de atacuri.”
Europa Liberă: Alţi factori iritanţi din relaţia bilaterală ruso-americană care ar fi?
Victor Chirilă: „Scutul antirachetă, schimbările care le-au anunţat acum SUA desigur că favorizează Federaţia Rusă. Însă Federaţia Rusă cu siguranţă că nu va recunoaşte acest lucru. Ea va continua să spună că scutul antirachetă este o ameninţare la adresa Federaţiei Ruse, a securităţii Federaţiei Ruse şi va încerca să minimalizeze cât mai mult posibil eficienţa acestui scut antirachetă.
Pe de altă parte, se pare că totuşi există interesul şi din partea occidentală, SUA, NATO de a iniţia Federaţia Rusă într-un dialog pentru a găsi un compromis care să pună bazele unei cooperări comune în acest domeniu şi, de ce nu, să unească sistemele antirachetă ale Federaţiei Ruse şi ale NATO şi SUA, astfel încât să existe o sincronizare între ele. O astfel de soluţie nu va presupune un comandament unic. Fiecare sistem îşi va avea comandamentul său, dar va exista o sinergie, o interacţiune tot mai mare între ele. Probabil, spre aceasta se vor îndrepta în viitor ambele părţi, atât SUA, cât şi Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Eu îmi amintesc o declaraţie pe care o făcea şeful diplomaţiei ruse, domnul Lavrov, spunând că relaţia ruso-americană ar fi asemenea unui dans – doi paşi înainte, unul înapoi.
Victor Chirilă: „Am avut această etapă de resetare a relaţiilor ruso-americane. A început în 2009. A fost consolidată prin semnarea noului acord start, care a redus ogivele nucleare strategice şi în SUA şi în Federaţia Rusă la un nivel de 1500. A fost interpretat ca un succes major de către ambele părţi. De asemenea, datorită semnării acestui acord a fost posibilă şi depăşirea tuturor obstacolelor în care aderării Federaţiei Ruse la Organizaţia Mondială a Comerţului.
Federaţia Rusă a fost într-un fel menajată de politica SUA faţă de vecinătatea apropiată, nu a mai fost atât de activă, prezentă şi acest lucru se observă chiar şi în Republica Moldova, dar şi în Georgia. Rusia s-a mulţumit de acest lucru. Ea consideră că această etapă a fost una de succes. În acelaşi fel este interpretată situaţia şi de SUA. pentru următoarea etapă este nevoie de o nouă angajare. Este nevoie de o nouă agendă de cooperare, de angajare pe subiecte strategice de interes comun. Deocamdată o astfel de agendă care să combine interese şi obiective comune nu există.”
Europa Liberă: Dar o delimitare a sferelor de influenţă ale acestor două mari puteri s-a produs?
Victor Chirilă: „Suntem în sec. XXI deja nu mai există două supra puteri. Mai cu seamă că Federaţia Rusă nu se poate ridica la nivelul puterii şi impactului pe care îl avea în lume URSS. Rusia vrea să devină o putere regională cu un impact global. Pentru aceasta ea are nevoie de vecinătatea europeană.”
Europa Liberă: Sunt voci ale experţilor care sugerează că totuşi Washington ar fi cedat în favoarea Federaţiei Ruse în ceea ce ţine de conflictele îngheţate din spaţiul CSI: Georgia-Abhazia, Moldova-Transnistria.
Victor Chirilă: „Că este mai puţin prezentă decât în trecut, lucrul acesta se vede cu ochiul liber. Nu cred că putem afirma că SUA s-au retras cu totul din această regiune sau că au renunţat la interesele sale în spaţiul nostru. SUA este observator la masa negocierilor în formatul 5+2. SUA ne ajută enorm pentru a promova reformele democratice în Republica Moldova, pentru a transforma instituţiile. Ne ajută să modernizăm infrastructura drumurilor , infrastructura în domeniul agriculturii. Nu este vizibilă poate aşa cum a fost, dar în continuare este prezentă. Acelaşi lucru e şi în Georgia. Între SUA şi Georgia în continuare există un parteneriat strâns chiar la nivel de armate, mai strâns decât există între Moldova şi SUA.”
Europa Liberă: Dosarul transnistrean ar figura pe agenda ruso-americană?
Victor Chirilă: „Pe agenda ruso-americană figurează subiecte mult mai importante. De exemplu, pentru SUA este important să continue discuţiile, negocierile cu privire la reducerea arsenalului nuclear pe care le au ambele state. Or, acest lucru nu este în interesul actual al Federaţiei Ruse, a Moscovei.”
Europa Liberă: Şi pe fundalul la aceste preocupări tematica transnistreană ar figura pe agenda dialogului dintre Washington şi Moscova?
Victor Chirilă: „Acest subiect există, însă nu cred că el este abordat de preşedintele SUA.”
Europa Liberă: Deci Obama şi Putin despre conflictul transnistrean nu ar fi preocupaţi?
Victor Chirilă: „Eu mă îndoiesc că la aşa nivel se discută. Problema transnistreană nu este un subiect atât de important de ordin geostrategic care să intereseze SUA. Mai ales că accentul politicii externe şi politicii de securitate ale SUA se axează tot mai mult pe Pacific, pe Orientul Îndepărtat, pe Asia.”
Europa Liberă: Poate pentru administraţia Obama e o problemă mai puţin importantă problema transnistreană…
Victor Chirilă: „Să clarifică lucrurile aici. La nivel de Departament de Stat acest subiect se discută intens. Au existat şi există în continuare coordonări şi discuţii nu doar cu partenerii din Federaţia Rusă, de la Ministerul de Externe al Moscovei, dar şi cu partenerii din UE.”
Europa Liberă: Dar administraţia Putin totuşi ar avea mai mult interes pentru regiunea transnistreană.
Victor Chirilă: „Cu siguranță acest subiect se discută. Transnistria este pe agenda relaţiilor Federaţiei Ruse cu UE. Acest subiect se discută chiar în cadrul summitului. Au existat perioade când acest subiect s-a discutat chiar şi la nivel de preşedinte al SUA, atunci când domnul Voronin a vizitat SUA în decembrie 2002. Acest subiect a fost discutat cu preşedintele de atunci George W. Bush.”
Europa Liberă: Au trecut mai mult de 10 ani.
Victor Chirilă: „Şi subiectul transnistrean chiar s-a regăsit şi în anumite luări de poziţii, declaraţii ale preşedintelui american George W. Bush.”
