Proaspăt reformată din Serviciul de grăniceri, Poliţia de frontieră moldovenească - o verigă cheie în securizarea graniţelor în măsura în care să permită liberalizarea regimului de vize cu UE – este acum dotată tehnic asemenea celei din Marea Britanie de exemplu. Totul s-a întâmplat graţie unei investiţii a UE în mărime de 22 de milioane de euro, bani din care poliţiştii au obţinut un sistem dintre cele mai performante de comunicare şi monitorizare la graniţă. Şeful grupului de supraveghere a proiectului UE, Tom Fernando, va fi cu noi pentru o convorbire despre cum noile tehnologii pot combate corupţia şi cozile de la vamă.
Republica Moldova este înconjurată cu alte ţări, nu are ieşire la mare sau la ocean, prin urmare întreaga frontiera a sa trebuie controlată. Pentru ca poliţia de frontieră să poată controla tot ce se întâmplă, ea trebuie să aibă instrumente, mijloacele necesare. Ceea ce face acest proiect este construirea unei infrastructuri necesare, a unei reţele de comunicații proprii în cadrul poliţiei de frontieră.
Acum ne aflăm în faza a doua a proiectului începută în martie 2012, după o prima fază în 2009 - 2012. În februarie 2013 acest proiect se încheie. Am putea avea și o a treia fază, de finalizare a proiectului. În ceea ce priveşte aspectul financiar, este vorba despre o investiţie de aproximativ 22 de milioane de euro, plătiți prin contract celui care clădește infrastructura.
Deci, noi am dotat poliţia de frontieră cu o reţea de comunicaţii prin intermediul căreia sunt furnizate servicii de transmitere a datelor video, audio, prin intermediul unor stații radio sau a altor asemenea rețele de comunicații.
Europa Liberă: Putem spune că la finalul acestui proiect poliţia de frontieră moldovenească va lucra, din punct de vedere tehnlogic vorbind, la nivelul celei din Marea Britanie, Germania?
Tom Fernando: „Absolut. Deja am atins acest nivel în prima fază a proiectului pentru porțiuni limitate și posturi de poliție ale frontierei. Ea va fi extinsă la întreaga frontieră și la sfârşitul proiectului la nivelul întregii țări. În prima fază am realizat instalațiile de la Giurgiulești la Taxoveni, la nord de Ungheni, deci pe partea de frontieră cu România, deci partea de frontieră cu Uniunea Europană. În faza a doua, încheiem dotarea frontierei cu România și ne îndreptăm spre frontiera nordică acum ne deplasăm spre nord, aproape de segmentul transnistrean al hotarului.”
Europa Liberă: Unde la frontieră se află misiunea EUBAM. O să fie cuprins şi acest segment de graniţă?
Tom Fernando: „Nu este planificat pentru moment în cadrul acestui proiect.”
Europa Liberă: Republica Moldova îşi doreşte un regim liberalizat de vize cu UE, iar securizarea frontierei este foarte importantă în acest proces. Putem spune că din punct de vedere tehnic, Moldova este deja pregătită pentru acest proces?
Tom Fernando: „Cu siguranță, acesta a fost țelul acestui proiect, să aducă Moldova la nivelul european în ce privește controlul frontierei. Să vă dau un exemplu ca să înţelegeţi nivelul tehnologiilor care există acum la hotarul Republicii Moldova. Din sediul central al Poliţiei de frontieră din Chişinău putem vedea numărul plăcuţei de înregistrare a unei maşini care intră în vama de la Leuşeni. Este mult mai uşor să controlezi tot ce se întâmplă. Întreg proiectul se referă al comunicare.
Această comunicare va avea loc la un nivel mult mai înalt: prin intermediul telefoanelor mobile, a mesajelor etc. Oamenii se văd unul pe altul, văd ce face fiecare şi nu e doar la nivel individual, ci în cadrul întregii organizaţii. Persoanele sunt mai aproape unele de altele, îşi pot face mult mai uşor munca prin intermediul acestor comunicaţii. Deci, din punctul de vedere al publicului, din nou, poliţia de frontieră este mult mai bine controlată acum de către populaţie.”
Europa Liberă: Ce facem cu factorul uman? Există vreun compartiment care vizează şi acest aspect? Sondajele plasează vama printre sectoarele cu cea mai mare corupţie. Cum astfel de sisteme, unităţi de infrastructură pot ajuta în lupta cu corupţia de la vamă?
Tom Fernando: „Am atins acest aspect şi nu pic mai devreme. Aceste tehnologii contribuie şi la îmbunătăţirea comunicării. Există mult mai multă vizibilitate. Întreaga poliţie de frontieră vede ce face un vameş, care se uită în acest moment în maşină, cum verifică el această maşină, prin urmare fiecare persoană în cadrul poliţiei de frontieră poate fi controlată de întreg sistemul.”
Europa Liberă: Se pot truca aceste date?
Europa Liberă: O întrebare care ţine de comoditatea cetăţenilor care traversează graniţa. Pentru spaţiul acesta ex-sovietic este o problemă cozile din vămi, mai ales vara când încep vacanţele. În ce măsură o tehnologie de acest fel poate ajuta, poate face traversarea graniţei mai uşoară, mai confortabilă?
Tom Fernando: „Poliţia de frontieră va fi echipată cu dispozitive mobile pentru a verifica paşapoartele, astfel încât cînd se apropie un dispozitiv de acest fel de paşaport imediat se poate afla dacă el este adevărat sau fals, dacă e ceva în neregulă cu el sau totul e bine. Pentru că acest dispozitiv mobil este conectat cu baza de date, cu reţeaua informaţională. Prin urmare, aceasta va contribui la viteza de procesare a actelor cetăţenilor care trec frontiera.
De asemenea, punctele, unităţile mobile ale poliţiei de frontieră vor putea comunica mai uşor una cu alta, o unitate o poate contacta pe alta şi afla dacă aceasta, poate, are mai multă informaţie despre un subiect anume. Respectiv, toate aceste lucruri vor facilita comunicarea şi vor grăbi procesarea datelor şi traversarea hotarului.”
