Între demnitarii străini care au participat la manifestările legate de Zilele Europei la Chișinău s-a numărat și Stejărel Olaru, secretar de stat în ministerul de externe de la București Domnia sa a stat de vorbă cu Valetina Ursu.
Europa Liberă: Celebrarea Zilei Europei la Chişinău înseamnă că suflul european persistă şi în Republica Moldova? E puternic?
Stejărel Olaru: „Nu are nimeni nicio îndoială, din punctul acesta de vedere. De asemenea nu se îndoieşte nimeni că acest suflu e puternic. Trebuie doar să facem în aşa fel încât să protejăm instituţiile politice specifice democraţiei, ca ele să nu dispară, ba dimpotrivă, să funcţioneze corect, în cadrul egal. Fără instituţii politice democratice o democraţie nu mai funcţionează.”
Europa Liberă: Vorbindu-se atât de mult la Chişinău despre şansa eurointegrării a Republicii Moldova, aceasta înseamnă că ar avea UE nevoie de Republica Moldova sau Republica Moldova de UE?
Stejărel Olaru: „În egală măsură se întâmplă acest lucru, pentru că o Uniune Europeană fără Republica Moldova nu este o Uniune Europeană întreagă.”
Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că opţiunile sunt divizate, aproape în egală măsură, între vectorul pro-estic şi cel pro-vestic?
Stejărel Olaru: „Cred că aici cea mai mare influenţă o are factorul economic. Nivelul de trai al populaţiei, performanţele guvernului sau lipsa performanţelor guvernului – toate aceste lucruri influenţează opţiunea politică a unei societăţi. În momentul în care bunăstarea sau nivelul de trai este în creştere, atunci valorile democratice sunt mai puţin fragile sau mai puţin vulnerabile şi, deci, mai puternice.”
Europa Liberă: Ce poate şi ce trebuie să înveţe clasa politică de la Chişinău, parcurgând acest drum european, din experienţa României?
Stejărel Olaru: „Multe greşeli au fost făcute şi la Bucureşti pe acest parcurs european. Şi tocmai pentru că au fost făcute aceste greşeli, ele au fost învăţate sau, mă rog, am această speranţă că au fost învăţate şi atunci pe această zonă de expertiză aş putea spune, fără falsă modestie, că ne-am pricepe, ne-am pricepe în sensul în care să ne sprijinim partenerii să nu facă aceleaşi greşeli pe care le-am făcut noi. Noi am avut o tranziţie foarte lungă, din păcate. S-a lupta în stradă pentru ca această tranziţie să se scurteze. Au fost şi la noi conflicte politice, când politica se făcea în stradă, adică într-o zi era o manifestaţie, a doua zi era o contramanifestaţie şi a treia zi cele două manifestaţii se întâlneau şi se ciocneau violent. Lucrurile acestea s-au întâmplat şi la Bucureşti, a fost greu, a durat ceva, totuşi aproape 20 de ani, până când democraţia s-a pus pe şine. Deci nu e simplu.”
Europa Liberă: Prin faptul că Bruxelles-ul zice că lasă uşile deschise pentru toate ţările care vor să ajungă în marea familie europeană, dar nu spune un termen anume, se pierde din entuziasm, creşte numărul euroscepticilor, dacă, de exemplu, nu se spune că, în următorii 10 ani, va urma următorul val de extindere?
Stejărel Olaru: „Şi la Bucureşti am trecut prin acelaşi experiment în condiţiile în care a fost o dorinţă foarte aprinsă de a fi primiţi în Organizaţia Nord Atlantică şi am avut un prim moment pe care l-am ratat, a fost o mare dezamăgire. Chiar preşedintele SUA atunci a trebuit să vină la Bucureşti ca să consoleze poporul român şi să spună: „Staţi pe aceeaşi cale, urmaţi aceeaşi cale, pentru că se va întâmpla”, fără să se dea un termen precis. Întotdeauna s-a speculat pe marginea acestor termen. Eu cred că nu trebuie să intrăm în această capcană, ele, termenele, oricât de îndepărtate ni s-ar părea, de fapt, prin eforturile noastre le putem apropia în mod semnificativ.”
Europa Liberă: Şi acest rol de avocat, pe care şi l-a asumat şi România, pentru Republica Moldova, pe această cale de eurointegrare, cum îl vedeţi pe mai departe?
Stejărel Olaru: „În egală măsură, România este avocat şi suporter, avocat şi susţinător numărul unu al Chişinăului, şi, cum să vă spun, nu există aici nicio schimbare de traseu, adică lucrurile sunt foarte clare.”
Europa Liberă: Dar ce mai poate face România?
Stejărel Olaru: „Asta e în funcţie de fiecare context pe care îl discutăm. Este cât se poate de clar că România poate să facă gesturi concrete diplomatice sau politice în situaţii concrete.”
Europa Liberă: Nişte proiecte economice ar avea mai mare influenţă?
Stejărel Olaru: „O foarte mare influenţă. Atâta timp cât aceste proiecte consolidează economia de piaţă şi implicit statul de drept, ele sunt necesare, România trebuie să le desfăşoare în Republica Moldova, evident cu nişte criterii de eligibilitate pe care le impune, din moment ce sursa financiară este a ei, a României, şi ar trebui susţinute şi încurajate aceste proiecte.”
Europa Liberă: Domnule Olaru, dacă s-ar schimba vectorul politicii externe în Republica Moldova, ce viitor ar avea acest stat?
Stejărel Olaru: „În sensul în care ar deveni cum acest vector?”
Europa Liberă: Ar merge spre Uniunea Euroasiatică.
Stejărel Olaru: „Ei, atunci problema într-adevăr ar fi una mare.”
