Curtea Constituțională trebuie reformată, justiția să se înfăptuiască în trepte

„Prestația din ultima vreme a Curții Constituționale, care a ales să se comporte ca un actor politic, este în contradicție cu toată jurisprudența constituțională de până în prezent” - este o constatare aparţinând şefului statului, Nicolae Timofti, şi împărtăşită lui Štefan Füle, comisarul european pentru Extindere și Politică de Vecinătate, venit la Chişinău într-o vizită privată, după ce tratase extrem de critic o încercare a Parlamentului de a face posibilă demiterea judecătorilor Curţii din motivele invocate de preşedinte. Discutăm cu un fost magistrat al Curţii Constituţionale, doctorul în drept Victor Puşcaşu, ca să aflăm opinia domniei sale referitoare la cine merită mai multă critică în această situaţie, Parlamentul sau magistraţii CC, şi cum s-ar putea aprinde lumina la capătul tunelului tenebros al constituţionalităţii în Republica Moldova.

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi făcut parte din componenţa unei Curţi Constituţionale care, la fel, a fost criticată în anumite momente că ar face partizanat politic, de aceea aţi putea fi, poate, ne-obiectiv, poate am să vă întreb: actuala Curte Constituţională şi deciziile pe care le-a dat până acum, poate fi acuzată de partizanat?

Victor Puşcaşu: „Eu cred că nu. Cu toate că eu nu sunt de acord cu hotărârea din 22 aprilie, că aş fi pronunţat altă hotărâre. Dar de ce cred că nu face partizanat politic, pentru că Constituţia trebuie să fie privită de noi toţi ca un copac viu, ca ceva care se află permanent în dezvoltare. Constituţia trebuie să fie raţională. Ea trebuie să dea răspuns la toate întrebările pe care le înaintează viaţa. Judecătorii constituţionali aplică Constituţia, dar, totuşi, Constituţia este ceea ce vorbesc judecătorii.

E clar că judecătorii trebuie să activeze tot în câmpul constituţional, dar în cazul dat, pe data de 22 aprilie, judecătorii constituţionali au dat un mesaj foarte puternic societăţii civile, care nu l-a făcut nici preşedintele republicii, nici guvernul şi nici Parlamentul şi nici măcar vreo organizaţie social-politică sau un partid politic. Ea a arătat societăţii că o persoană care este suspectată de corupţie nu poate fi înaintată la o funcţie politică sau funcţie administrativă în stat.”

Europa Liberă: Vă întreb, atunci, care este diferenţa între caracterul politic al CC, care este unul firesc, din câte înţeleg eu şi partizanat?

Victor Puşcaşu: „Eu voi spune că CC este o instituţie politico-juridică – nu numai politică şi nu numai juridică, pentru că ea se află la intersecţia problemelor politice din stat. Ea judecă activităţile Parlamentului, adică a organelor politice din ţară. Bineînţeles că ea are dreptul să folosească argumente politice, însă judecătorii hotărăsc unde să se oprească, când să se oprească. Curtea cu adevărat aplică argumente politice, dar care argumente? Argumente care se conţin în constituţie.

Constituţia este un act politico-juridic şi politica cea mare este în constituţie. Aceasta trebuie să o facă şi CC. Constituţia prevede dezvoltarea societăţii şi a statului pe zeci de ani înainte. Şi de aceea Curtea trebuie să prevadă toate aceste aspecte cu mult mai înainte ca oricare instituţie din societate. Nu politica din Parlament sau politica din stradă sau altă politică – politica din Constituţie. Aceasta trebuie să facă CC. Ea nu poate fi învinuită că este o instituţie politică, ea este politico-juridică. Chiar şi în hotărârea aceasta din 22 aprilie sunt două aspecte: partea politică şi cea juridică.”

Europa Liberă: Spuneţi, totuşi, că aţi fi dat altă hotărâre. De ce?

Victor Puşcaşu: „Pentru că, în întregime, aceste acte sunt acte politice. Moţiunea de cenzură – acolo învinuiri, suspiciuni, care nu sunt de competenţa CC în a le aprecia. Trebuiau să fie lăsate de competenţa preşedintelui republicii şi a Parlamentului, dacă au dorit să procedeze astfel. Asta nu este de competenţa Curţii. Dar ceea ce a făcut Curtea, că a dat un mesaj puternic – că nu se poate de făcut aşa în stat, asta va intra în istorie. Cu toate că, trebuia să se oprească aici şi să caute probe în organele de urmărire penală dacă se confirmă ceea ce e în moţiunea de cenzură. Aceasta nu este problema Curţii Constituţionale.”

Europa Liberă: Deci - trebuia să se oprească zicând că…

Victor Puşcaşu: „Să se oprească zicând că trebuie să folosească fiecare actor, fiecare subiect, trebuie să activeze în câmpul constituţional şi să promoveze ideile statului de drept. Statul de drept nu permite ca să fie înaintate persoane care au dosar penal, sau… Mai răbdăm o leacă, până s-a termina dosarul penal, dar deputaţii au căzut în propria capcană, că, acum, morala deputaţilor, dacă ei se numesc într-un fel „hoţ”, „tâlhar”, „moşier”, „mafiosi” şi aceasta se face în public, se face oamenilor. CC nu trebuie să se amestece aici pentru că unicul judecător al acestor deputaţi trebuie să fie poporul.”

Europa Liberă: Şi de ce s-a amestecat, din punctul Dumneavoastră de vedere?

Victor Puşcaşu: „Curtea a dorit o decizie destul de curajoasă şi experienţa e mică a acestor judecători ai curţii. Unii nici nu au lucrat judecători, mai mult în politică şi ei nu s-au deprins că sunt nişte principii judiciare care nu pot fi încălcate nici de Curtea Constituţională.”

Europa Liberă: Dacă am ajuns aici, pe viitor, nu credeţi că Moldova ar trebui să limiteze dreptul de a numi politicieni la CC?

Victor Puşcaşu: „Eu aş propune altceva – CC trebuie reformată aşa cu este Curtea de la Strasbourg, care are trei trepte de înfăptuire a justiţiei: colegiul din doi judecători, pe urmă colegiul din şapte judecători, pe urmă, Marea Cameră. Poate fi atacat tot şi în Marea Cameră. De ce în toată lumea justiţia are câteva trepte de înfăptuire, pentru că poţi cădea pradă chiar şi propriilor gânduri, propriilor viziuni. Justiţia trebuie să se înfăptuiască în câteva trepte.”

Europa Liberă: Şi ce ar da asta?

Victor Puşcaşu: „Ce ar da? Această hotărâre pe care a pronunţat-o curtea pe 22 aprilie putea să fie examinată de către trei judecători, ca pe urmă, [de] Marea Cameră, şase judecători; se pune problema ca să fie nouă judecători în componenţa CC, ca să dai verdictul definitiv aşa cum o face curtea de la Strasbourg.

Societatea trebuie să meargă la aceasta, să obţină garanţiile necesare, nu aşa cum a făcut Parlamentul, că a lichidat inamovibilitatea judecătorilor constituţionali. Mai mare, nu vreau să spun aşa grosolan, dar aşa ceva nimeni nu şi-a permis în lume. Într-o ţară care are instituţii puternice, s-ar fi început urmărirea penală împotriva acestor deputaţi care au votat aşa lege pentru că asta nu e altceva decât o imixtiune în înfăptuirea justiţiei.”

Europa Liberă: Din punctul Dumneavoastră de vedere, poţi să judeci obiectiv după ce ai servit interesele unui partid? Vă întreb pentru că avem doi judecători acum, cel puţin, care au fost politicieni.

Victor Puşcaşu: „Totul depinde de judecător. Eu întotdeauna am vorbit că 99%, chiar şi în timpul sovietic, de independenţă – îi aparţine judecătorului. Şi acum 99%. Dar acel procent, înseamnă că trebuie să-i fie create condiţii bune de lucru, să fie salarizat foarte bine, înlesnirile respective să fie prevăzute anume pentru judecători. Depinde şi de persoană, ce fel de persoană, dacă ea are principialitate.

Trebuie de revăzut procedura, eu vorbesc de vreo 10 ani la rând despre aceasta, să avem o procedură de numire a judecătorilor la CC aşa cum este procedura de numire a judecătorilor la Strasbourg. Noi trebuie să perfecţionăm procedura. Parlamentul trebuie să o ia înaintea evenimentelor.”

Europa Liberă: Acum curtea este invadată de alte solicitări cam din acelaşi registru. Unii chiar zic că curtea devine un fel de salvare politică pentru un anumit partid…

Victor Puşcaşu: „Eu aşa ceva nu cred. Ştiţi, la noi în Republica Moldova foarte pe larg se folosesc zvonurile, bârfele, morala a căzut la zero. Ce înseamnă aceasta, să afirme la televizor un analist politic că chipurile cineva din Republica Moldova controlează chiar şi Uniunea Europeană?! Păi ce, noi ne-am ţicnit cu totul? Noi ce, vedem numai criminali în jurul nostru? Staţi oameni buni! Eu spun un lucru pe care îl repet de multe ori – de învinuiri concrete, omul se poate apăra, dar de bănuieli, de suspiciuni - nu se poate apăra niciodată.”

Europa Liberă: Totuşi eu am să insist şi am să vă întreb despre asta pentru că, de exemplu, un alt fost judecător la CC, domnul Osmochescu, zice că multe din aceste sesizări, din aceste legi nici nu trebuiau să fie admise pe rol de CC.

Victor Puşcaşu: „Eu voi spune că ceea ce s-a petrecut la 22 aprilie, Curtea putea să examineze, dar, ştiţi, pentru a păstra imaginea Curţii, pentru că Curtea tot trebuie să se ferească de critici chiar nefondate, pentru că la criticile fondate se poate răspunde, dar la criticile nefondate – nimeni nu se poate apăra de aşa ceva. De aceea, dacă au luat spre examinare, trebuia să se oprească numai la acest mesaj, să le deschidă ochii tuturor în stat că dacă vrem să fim stat de drept, atunci hai să promovăm ideea de stat de drept. Sau, nu trebuia să fie acceptată spre examinare.”

Europa Liberă: N-ar fi fost o eschivare?

Victor Puşcaşu: „Nu este vorba de eschivare. Curtea cu adevărat trebuie să fie curajoasă atunci când e absolut necesar, când altcineva în stat nu rezolvă problema.”

Europa Liberă: Deci aici nu era chiar absolut necesar să se implice?

Victor Puşcaşu: „Vedeţi, moţiunea aceasta de cenzură este un document absolut politic, dar în politică se pot face multe trăsnăi ieşite din comun. acestea nu au finalităţi juridice, de aceea Curtea trebuia să fie mai atentă la această problemă şi să nu cadă pradă care este întinsă fără voia Curţii. Dar aceasta este lupta politică şi Curtea trebuie să facă acea politică care e prevăzută de Constituţie.”

Europa Liberă: Dar această campanie nu continuă, că acum toate aceste sesizări sunt legate tot oarecum politic mai mult. Şi asta legată de interimatul funcţiei de premier.

Victor Puşcaşu: „O hotărâre judecătorească poate să zdruncine societatea, dar o hotărâre judecătorească poate să şi calmeze societatea. Iată în cazul dat cu împuternicirile guvernului, Curtea trebuie să se gândească că trebuie construiţi pilonii statali, punctul de reper sunt pilonii statali.

Aici ei nu trebuie să fie atinşi de nimeni aceşti piloni. Şi chiar dacă Curtea depăşeşte puţin din atribuţii, ea consolidează pilonii statali. Că mâine se vor împăca toţi cu hotărârea Curţii, la moment pot să nu fie de acord, mâine ea va avea un rol foarte important. când noi am lucrat din 2001 încoace, a fost chiar şi o hotărâre a parlamentului prin care a fost condamnată Curtea Constituţională. Este hotărârea Parlamentului. Sunt cuvintele lui Mişin spuse de la tribuna centrală: „Ei sunt şase, iar noi suntem 101 şi tot mai greşim. Ei cine se cred, Zeus coborât pe pământ?” Şi a pus întrebarea pentru a răsturna hotărârile CC, dar hotărâri absolut constituţionale.

Şi vă spun un exemplu, când în 2002 au încercat comuniştii, care aveau 71 mandate în centru să preia puterea şi la nivel local, unde aveau numai 28% în consiliile locale. Au încercat să petreacă alegeri generale locale, să întrerupă mandatul aleşilor locali cu doi ani înainte de termen şi e clar că CC a declarat neconstituţională această hotărâre a Parlamentului şi jumătate din Codul electoral care era îndreptat spre ceea ca să întărească puterile comuniştilor la nivel local. Dar s-a făcut exact în conformitate cu Constituţia şi nimeni nu a putut spune nici un cuvânt.”

Europa Liberă: Vorbind despre această condamnare, nu s-a ajuns totuşi ca în Rusia, când Elţin în 1993 a dizolvat Curtea? Unii zic că s-ar putea ajunge la aşa o situaţie acum, la noi.

Victor Puşcaşu: „E clar că asta va fi ieşit din comun. Dar să nu uite că se întăreşte constituţionalismul în Republica Moldova şi cei care ies în afara câmpului constituţional e posibil să poarte şi răspundere. Răspundere juridică. Nu doar politică, dar şi juridică. Instituţiile statului sunt formate în conformitate cu Constituţia şi dacă doresc să schimbe ceva, trebuie să argumenteze foarte bine şi să modifice mai întâi de toate Constituţia.”