Doua economii, o singura ţară: România ar vrea să devină membră a zonei euro în 2017-2018

Președintele României, Traian Băsescu, a rostit astăzi un discurs pe teme economice în care și-a exprimat regretul că țara sa a ratat „prea multe privatizări” și că nu este pregătită să intre în zona euro. Relatează de la București, Sabina Fati:

Traian Basescu: „Romania are două sectoare: cel privat, care în cea mai mare parte este extrem de competitiv, şi cel de stat care nu este competitiv şi care nu este pregătit să intre în zona euro. Acest sector va trebui să îşi crească competitivitatea pentru că în trei, patru ani, la orizontul anilor 2017 – 2018” să poată fi la nivelul celor din eurozonă."

In Romania functioneaza doua tipuri de economii complet diferite, una de stat, in general neperformanta si cealalta privata, pe seama careia se finanteaza bugetul tarii. Presedintele Traian Basescu a facut distinctia dintre cele doua sectoare chiar mai brutal, spunind ca cel privat este pregatit sa intre in zona euro, in vreme ce sectorul de stat nu este suficient de competitiv pentru acest pas.

„Ce s-ar intimpla cu Caile Ferate Romane, daca am fi in eurozona?” s-a intrebat presedintele roman, raspunzind imediat ca „ar fi un dezastru”. Altfel spus, daca toate costurile si calculele s-ar face in euro, companiile romanesti de stat ar fi pierdute, pentru ca nu functioneaza intr-un mediu cu adevarat competititv, pentru ca cel mai adesea sint conduse de manageri selectati pe criterii politice, pentru ca multe dintre contractele cu mediul privat se fac preferential, in functie de clientii politici ai partidelor aflate la putere. Aceste companii au fost si continua sa fie capusate de mici intreprinderi private care traiesc parazitar pe seama statului si in general apartin familiilor celor din conducerea companiilor mama.

CFR Marfa este cazul exemplar al unei societati care ar putea sa fie in top, dar care este falimentara din cauza interfentei cu politicul, din cauza managemntului ineficient și a coruptiei. Toate aceste sint motive care-l fac pe seful statului roman sa militeze pentru privatizare, numai ca tot el recunoaste ca sint deja „prea multe privatizari ratate”. Un studiu facut acum citiva ani scotea in evidenta ca AVAS, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor statului cheltuie anual peste 50 de milioane de euro pentru gestionarea privatizarilor esuate.

Pe de alta parte, fostul premier socialist din perioada 1992-1996, Nicolae Vacaroiu, acum seful Curtii de Conturi admite ca 80 la suta dintre privatizarile din Romania pot fi considerate „un esec”.Vacaroiu este de parere ca Romania si-a distrus principalele industrii din 1990 incoace, “industrii care au fost competitive dintotdeauna cu exporturi de 80-90 la suta in zona vestica”. Referirea lui este la industria grea si chimica, dar cele mai multe companii din aceste sectoare au fost pur si simplu jefuite sau vindute fara clauze serioase unor personaje, care dupa privatizare au dezmembrat utiliajele si le-au valorificat la fier vechi.

Romania nu mai are prea multe de vindut: in jur de 400 de societati au ca actionar AVAS, iar dintre acestea doar circa 50 au capital majoritar de stat. In acelasi timp tot mai putine produse poarta marca „fabricat in Romania”, iar balanta este din ce in ce mai dezecilibrata. Singurul domeniu aflat in expansiune este agricultura, dar si aici lucrurile sint instabile si meteorologic dependente.

Presedintele roman isi da seama ca economia romaneasca merge inca pe sirma, dar in acelasi timp propune un nou termen pentru aderarea tarii la zona euro: 2017-2018, cu o intirziere de doi-trei ani fata de tinta anterioara (2015), pe care Romania si-o asumase inaintea crizei economice. Pina atunci sectorul de stat ar trebui sa recupereze diferebtele fata de cel privat.