Noul premier, Iurie Leancă a repetat astăzi la ceremonia de învestitură că sarcina de bază a guvernului va fi apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, sau, după cum se spune în programul de guvernare: ”semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de asociere, de liberalizare a regimului de vize și de creare a spațiului economic comun cu Uniunea Europeană”.
Investind guvernul votat într-un moment în care puţini mai credeau că anticipatele pot fi evitate, preşedintele Nicolae Timofti i-a cerut Executivului să acţioneze în interesul oamenilor:
„Unde nu te duci în ţară, toţi aşteaptă schimbări în interesul omului. Eu vă doresc succes şi cred în dvs.”, le-a spus şeful statului miniştrilor, adăugând că majoritatea lor au făcut dovadă în guvernul anterior că ştiu să muncească.
Într-adevăr, cei mai mulţi dintre miniştrii cabinetului Leancă provin din guvernul Filat. Doar democraţii şi-au înlocuit un ministru, pe cel al culturii, celelalte patru substituţii datorându-se avansării lui Leancă şi omiterii liberalilor lui Mihai Ghimpu din arcul de guvernământ.
Proaspătul premier a numit momentul ca unul memorabil pentru istoria Republicii Moldova şi a spus că cabinetul său va continua ceea ce a început în anterioarele două guverne Vlad Filat, şeful său de partid:
„Executivul urmează să continue procesul de modernizare a ţării lansat de guvernele Filat I şi Filat II. Urmează să ne axăm pe reformele economice, pe funcţionalitatea instituţiilor statului, pe lupta împotriva corupţiei, flagel care ameninţa bazele statului, securitatea statului şi creează probleme cetăţenilor.”
Dar cea mai importantă sarcină a acestui cabinet ar fi să obţină pentru Republica Moldova statutul de stat asociat al Uniunii Europene. Dacă n-ar fi existat riscul ratării acestei ţinte, mulţi observatori cred că guvernul în cauză nici n-ar fi fost constituit. Momentul decisiv pentru acest pas important în direcţia UE ar fi summit-ul din toamnă de la Vilnius. Am rugat-o pe Natalia Gherman, succesoarea lui Leancă de la externe, care este fiica primului preşedinte moldovean, Mircea Snegur, să ne explice care ar fi programul minim şi cel maxim al Chişinăului legate de acest eveniment:
„Planul minim este parafarea acordului de asociere, zonei de liber schimb şi finalizarea condiţiilor pentru liberalizarea vizelor. Este un plan realist pe care mi-l asum. Iar planul maxim ţine de perioada de după summit-ul de la Vilnius – semnarea acestor acorduri atunci când toate procedurile tehnice legate de traducere şi revizuire tehnică vor fi finalizate.”
Majoritatea analiştilor, printre ei Viorel Cibotaru de la IPP, cred că provocările care stau în faţa actualului cabinet sunt mai mult interne decât externe:
„Este un guvern de sacrificiu în care nu se investeşte speranţă, lansarea unor noi iniţiative, absorbirea fondurilor care au rămas de la reformele pornite şi care nu au fost finanţate. Nu ne putem aştepta la prea mari succese, decât definitivarea tehnică a acordurilor cu UE. A doua provocare mare este situaţii curente – probleme sezoniere, criza globală, conflictul transnistrean. Şi a treia provocare este criza domestică. Desigur că undeva în culise bătăliile vor continua, dar în ce priveşte gestionarea lucrurilor în guvern eu cred că lucrurile se vor limpezi,” ne-a spus Viorel Cibotaru.
Investind guvernul votat într-un moment în care puţini mai credeau că anticipatele pot fi evitate, preşedintele Nicolae Timofti i-a cerut Executivului să acţioneze în interesul oamenilor:
„Unde nu te duci în ţară, toţi aşteaptă schimbări în interesul omului. Eu vă doresc succes şi cred în dvs.”, le-a spus şeful statului miniştrilor, adăugând că majoritatea lor au făcut dovadă în guvernul anterior că ştiu să muncească.
Într-adevăr, cei mai mulţi dintre miniştrii cabinetului Leancă provin din guvernul Filat. Doar democraţii şi-au înlocuit un ministru, pe cel al culturii, celelalte patru substituţii datorându-se avansării lui Leancă şi omiterii liberalilor lui Mihai Ghimpu din arcul de guvernământ.
Proaspătul premier a numit momentul ca unul memorabil pentru istoria Republicii Moldova şi a spus că cabinetul său va continua ceea ce a început în anterioarele două guverne Vlad Filat, şeful său de partid:
„Executivul urmează să continue procesul de modernizare a ţării lansat de guvernele Filat I şi Filat II. Urmează să ne axăm pe reformele economice, pe funcţionalitatea instituţiilor statului, pe lupta împotriva corupţiei, flagel care ameninţa bazele statului, securitatea statului şi creează probleme cetăţenilor.”
Dar cea mai importantă sarcină a acestui cabinet ar fi să obţină pentru Republica Moldova statutul de stat asociat al Uniunii Europene. Dacă n-ar fi existat riscul ratării acestei ţinte, mulţi observatori cred că guvernul în cauză nici n-ar fi fost constituit. Momentul decisiv pentru acest pas important în direcţia UE ar fi summit-ul din toamnă de la Vilnius. Am rugat-o pe Natalia Gherman, succesoarea lui Leancă de la externe, care este fiica primului preşedinte moldovean, Mircea Snegur, să ne explice care ar fi programul minim şi cel maxim al Chişinăului legate de acest eveniment:
„Planul minim este parafarea acordului de asociere, zonei de liber schimb şi finalizarea condiţiilor pentru liberalizarea vizelor. Este un plan realist pe care mi-l asum. Iar planul maxim ţine de perioada de după summit-ul de la Vilnius – semnarea acestor acorduri atunci când toate procedurile tehnice legate de traducere şi revizuire tehnică vor fi finalizate.”
Majoritatea analiştilor, printre ei Viorel Cibotaru de la IPP, cred că provocările care stau în faţa actualului cabinet sunt mai mult interne decât externe:
„Este un guvern de sacrificiu în care nu se investeşte speranţă, lansarea unor noi iniţiative, absorbirea fondurilor care au rămas de la reformele pornite şi care nu au fost finanţate. Nu ne putem aştepta la prea mari succese, decât definitivarea tehnică a acordurilor cu UE. A doua provocare mare este situaţii curente – probleme sezoniere, criza globală, conflictul transnistrean. Şi a treia provocare este criza domestică. Desigur că undeva în culise bătăliile vor continua, dar în ce priveşte gestionarea lucrurilor în guvern eu cred că lucrurile se vor limpezi,” ne-a spus Viorel Cibotaru.
