Europa Liberă: Domnule ambasador, să vorbim despre relaţiile moldo-germane. Pe cât de mult contează cuvântul autorităţilor germane, pe acest drum anevoios pe care încearcă să-l parcurgă Republica Moldova, apropiindu-se de Uniunea Europeană?
Aureliu Ciocoi: „Este unul dintre cuvintele cu cea mai mare pondere, în acest sens, alături de cuvântul pe care poate să-l spună Parisul, Londra şi alte capitale importante din spaţiul Uniunii Europene. Evident, Berlinul are o predilecţie aparte vizavi de Republica Moldova pentru că şi istoric, dacă stăm să ne uităm încotro erau fixate priorităţile politicilor externe ale statelor membre din actuala Uniune Europeană – şi aici mă refer la motoarele economiei europene: Germania, Franţa, Marea Britanie – veţi observa că, şi din punct de vedere istoric, Germania totdeauna îşi axa priorităţile în spaţiul Europei Centrale şi de Est. Şi, din acest considerent, nu este nimic de mirare în faptul că Germania ne acordă nouă, Republicii Moldova, şi nu doar nouă, dar şi spaţiului Parteneriatului Estic, acordă o atenţie deosebită. Or, în ceea ce priveşte eforturile Republicii Moldova de apropiere de Uniunea Europeană, evident că Berlinul este un mare susţinător al Republicii Moldova. Şi totdeauna colegii noştri de la Berlin ne asigură de întreaga lor susţinere, în acest sens. Şi nu doar ne asigură, dar chiar şi fac multe, în sprijinul Republicii Moldova, inclusiv pe plan multilateral, în interiorul Uniunii Europene, pentru a convinge ceilalţi parteneri europeni să fie un pic mai indulgenţi, în raport cu ţara noastră.”
Europa Liberă: Şi care e poziţia Germaniei, în ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius? Ce şanse oferă autorităţile acolo parafării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE?
Aureliu Ciocoi: „Cred că încă este timpuriu să vorbim despre ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, pentru că mai avem practic o jumătate de an până atunci. Dar şansele evident că sunt în mâinile noastre. Nimeni nu ne va acorda un gir de încredere, în lipsa acestei încrederi. Respectiv sarcina noastră este să ne concentrăm eforturile şi să venim către summit-ul de la Vilnius cu toate temele de acasă complectate, toate problemele rezolvate şi cu o imagine mai profilată, după criza pe care tocmai am reuşit să o depăşim. Pentru că, din păcate, această criză care s-a perpetuat, câteva luni, a fost o frână indiscutabilă, în ritmul apropierii noastre de Uniunea Europeană, în contextul preparatoriu pentru summit-ul de la Vilnius.”
Europa Liberă: Germania a fost şi ţara care s-a angajat, dacă pot să zic aşa, să susţină Republica Moldova, pe calea reunificării ei, s-a implicat în identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană. Ne amintim şi de dialogul germano-rus care s-a purtat pe marginea acestui subiect. Rămâne Transnistria pe agenda Germaniei?
Aureliu Ciocoi: „Germania doar contribuie, în măsura posibilităţilor de care dispune, la detensionarea procesului de dialog în această ecuaţie, deloc uşoară, de identificare a soluţiei finale, soluţia finală, până la urmă, ţine de mandatul formatului „5+2”. Şi nicidecum o ţară a Uniunii Europene nu are în niciun fel un mandat de a substitui acest format „5+2”. Altceva ce face Germania, evident continuă să urmărească foarte atent evoluţiile în procesul de negocieri în formatul „5-2”, inclusiv urmăreşte cu o foarte mare atenţie şi dialogul direct „1+1”, între Chişinău şi Tiraspol, între liderii de la Chişinău şi cei de la Tiraspol. Şi, evident, Germania încearcă să faciliteze acest proces, prin intermediul contactelor directe pe care le are Berlinul, pe axa Berlin-Moscova. Este un proces extrem de dificil. Tentativa cancelarului federal, făcută la 5 iunie 2010, când a fost semnat cu preşedintele de atunci al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, aşa-numitul memorandum de la Meseberg, este o dovadă scrisă a ponderii pe care o acordă Germania soluţionării acestui conflict îngheţat, chiar în apropierea nemijlocită a frontierelor actuale ale Uniunii Europene. Şi este o chestie de onoare, nu numai a Germaniei, dar a întregii Uniuni Europene, de a contribui substanţial la soluţionarea acestui conflict, care vine să consolideze securitatea nu doar în regiunea noastră, ci o securitate în spaţiul geografic la Est de frontiera Uniunii Europene. Şi, evident, scenariul, care a fost propus atunci de cancelarul federal, doamna Merkel, preşedintelui de atunci al Federaţiei Ruse, Medvedev, a fost unul apreciat şi de către partea rusă, prin care se propunea stabilirea unui consiliu de cooperare pentru politica externă şi de securitate, între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă sau la nivel direct Catherine Ashton-Serghei Lavrov, dar cu condiţia că acest consiliu urma să fie constituit în funcţie de avansarea pozitivă a procesului de reglementare politică definitivă a conflictului transnistrean. Ei, iată, mai deunăzi s-au împlinit 3 ani de la semnarea acestui memorandum, şi acest consiliu de cooperare nu a mai fost constituit.”
Europa Liberă: Aceasta ar însemna un eşec?
Aureliu Ciocoi: „Nu, aceasta nu înseamnă un eşec. În diplomaţie, o perioadă de trei ani nici pe departe nu este o perioadă mare. Diplomaţia se caracterizează prin necesitatea de a avea o răbdare foarte bună în rezolvarea unor probleme dificile. Nici pe departe nu este un eşec. Se lucrează în continuare. Ştiu că permanent, la întrevederile de nivel înalt, pe care le are Berlinul cu colegii lor de la Moscova, se abordează acest subiect. Se cunoaşte foarte bine că şi partea rusă are un interes deosebit pentru a constitui, finalmente, acest consiliu de cooperare, la nivel Ashton-Lavrov, pentru că ei susţin că ar putea fi discutat nu doar aspectul soluţionări conflictului transnistrean, ci şi aspecte globale ale politicii externe, actorii cheie în care evident este Germania şi Federaţia Rusă. Şi un exemplu aş putea să vă aduc, ceea ce se întâmplă acuma în problematica Siriei pe care Federaţia Rusă ar fi foarte interesată să o discute în cadrul unui astfel de consiliu cu Uniunea Europeană. Dar rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile. Vă asigur, deci, de faptul că autorităţile Germaniei continuă şi vor continua cu perseverenţă să urmărească evoluţia lucrurilor în negocierilor pe dimensiunea soluţionării conflictului transnistrean. Şi iarăşi sunt convins de faptul că depinde foarte mult şi de dibăcia, şi perseverenţa noastră, în acest sens. Pentru că nimeni nu ne va face nouă temele de acasă şi nimeni nu va încerca să scoată cărbunele din foc, în locul nostru. Deci sarcina noastră este să fim şi noi, la rândul nostru, şi să căutăm, să găsim şi să propunem scenarii alternative pentru partenerii noştri din formatul „5+2”.”
Europa Liberă: Domnule Ciocoi, dar despre evoluţiile relaţiilor economice moldo-germane, despre investiţiile germane în Republica Moldova ce ne puteţi spune?
Aureliu Ciocoi: „Cred că deja este axiomatic exemplul companiei germane Draexlmaier care deja are câteva mii de locuri de muncă deschise în zona economică liberă de la Bălţi. Şi deja este o tradiţie a producătorului de zahăr Südzucker care are o bogată experienţă de activitate pe piaţa Republicii Moldova şi o vreme chiar a fost monopolist în producţia zahărului în Republica Moldova şi sunt multe, multe, multe alte firme germane, mai mici şi mai mari, acestea pe care le-am nominalizat sunt unele dintre cele mai mari. Acelaşi Metro, iarăşi, este o companie pur germană. Şi sunt foarte multe companii care au în capitalul lor statutar capital german, aşa-numitele companii mixte. Deci Germania este unul din partenerii de top în economia Republicii Moldova. Şi faptul că, în august anul trecut, după vizita cancelarului federal al Germaniei la Chişinău, evident şi în mediul de afaceri din Germania, a sporit substanţial interesul faţă de Republica Moldova. Şi, în acest context, iarăşi vreau să remarc, în mod aparte, faptul cât de importantă este stabilitatea politică şi continuarea reformelor în sistemul judiciar din Republica Moldova, pentru a deveni cât mai atractivi şi pentru fluxurile capitalului german în economia Republicii Moldova. Pentru că Germania este unul dintre cei mai fiabili parteneri, atât la nivel de investiţii, cât şi la nivel de afacere, în general. Aşa că sarcina primordială rămâne în mâinile noastre şi depinde de noi, cât de rapid vom putea să stabilizăm şi politic, şi juridic, să oferim garanţii juridice pentru atragerea fluxurilor de capital german în Republica Moldova. Mediul de faceri german este disponibil. Mediul de afaceri german este interesat în extinderea afacerilor, inclusiv în Republica Moldova. Şi mediul de afaceri german, cu siguranţă, se va implica, odată cu sporirea gradului de garantare a investiţiilor sale în Republica Moldova.”
