Bacalaureatul: un examen absolut normal, de încheiere a unui ciclu

Să-i lăsăm sau nu să copieze? O întrebare ce pare absolut firească în Moldova, chiar dacă ar şoca cu siguranţă orice european sau american. Cum s-a ajuns la situaţia în care liceenii, părinţii şi chiar profesorii lor îşi îndreaptă furia împotriva autorităţii din învăţământ pentru simplul fapt că a decis să supravegheze examenele de bacalaureat prin intermediul unor camere de luat vederi ca să prevină copiatul? Şi ce-i de făcut mai departe? Ne vom întreba asta şi vom încerca să găsim răspunsuri într-o discuţie de peste câteva minute cu Angela Stafii, expertă în politici publice.

Europa Liberă: Dna Stafii, bacalaureatul din acest an a aţâţat atâta bucluc cu aceste camere de luat vederi instalate în sălile de examen încât unii părinţi au ajuns să-şi justifice furia înnobilând copiatul parcă. Uitaţi-vă ce ne declara un părinte zilele acestea la un centru de bac: „Care are capacitatea să copieze, lasă-l să copieze. De ce nu? Este şi asta o capacitate. Nu, nu cred că e furt. Ia încercaţi să copiaţi, o să reuşiţi. Poate că e bine că pot copia.” Că lucrurile au degradat rău dacă părinţii cred asta, e absolut clar. Dar, spuneţi-ne, şi apelăm aici la expertiza dvs. în politici publice, chiar să nu existe alte soluţii, mai umane să le spunem aşa, decât aceste camere sau observatori care suflă în ceafa elevului, pentru a elimina copiatul din sălile de examen?

Angela Stafii: „Soluţii de lungă durată bineînţeles că există şi aici este vorba despre reforma conţinuturilor, revizuirea curriculei, flexibilizarea cumva a traseului de studii în sensul în care un licean îşi alege foarte clar un traseu pe care merge, de 4-5 discipline. Dar această reformă în mod normal ar trebui să urmeze.

Ceea ce s-a întâmplat anul acest eu cred că este bine din perspectiva faptului că problema a fost în sfârşit dezvăluită şi este discutată pe larg. Părinţii bineînţeles că sunt stresaţi. Dar, pe de altă parte, acum noi vedem atitudinea întregii societăţii faţă de fraudă în sine, faţă de cum ne trăim noi vieţile, faţă de reformele pe care încercăm să le întreprindem.”

Europa Liberă: Si ce-i asta, din punctul dvs. de vedere, o mutaţie la nivel de colectiv, o imagine deformata a unei societăţi bazate de miş-maş sau cum s-ar explica?

Angela Stafii: „Nu-i neapărat o mutaţie. Eu cred că problema există de foarte mult timp, pur şi simplu ea nu a fost dezvăluită, nu a apărut în vizor. Pentru că acest „cumetrism” despre care tot discutăm noi, el se reflectă şi la nivel şcolar, şi la nivel de educaţie bineînţeles.
Şi atunci eu cred că Ministerul Educaţiei a realizat un pas foarte important prin faptul că a început să vorbească despre ceea ce se întâmplă în şcoli. Pentru că noi nu vorbim doar despre examenele de BAC - ele sunt o poartă finală prin care trec liceenii. În fond, se copiază en gros peste tot.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, în ciuda acestei supravegheri, mai stricte ca niciodată, inclusiv cu camere video, sesiunea este marcată de nişte întâmplări mai neplăcute: mai întâi testul la română „scăpat” pe internet în timpul examenului de vinerea trecută, mai apoi la examenul de marţi s-a relatat că o soartă similară au avut-o testele de engleză și franceză. Aceste situaţii arată că reforma de fapt a fost deturnată sau nu neapărat?

Angela Stafii: „Eu cred că asta nu arată absolut nimic, pentru că nu vorbeşte despre copiat în sine. Vorbeşte despre faptul că fraudarea examenelor de bacalaureat vine din centrele de BAC, de acolo de unde pot de fapt să apară aceste elemente, şi aici Ministerul Educaţiei ar trebui să intervină. Dar de fapt eu nu aş privi din perspectiva aceasta, pentru că vedeam şi eu pe internet adresări la Maia Sandu (ministra educaţie) cu demisia şi nu ştiu ce. Acest lucru nu spune nimic atâta timp cât oamenii au fost daţi afară din copiat, vom vedea ce se va întâmpla după analiza acestor fişiere video.

Haideţi să ne concentrăm la ceea ce se întâmplă în sală cu elevii, pentru că măsura de protecţie era luată împotriva copiatului elevilor, şi nu împotriva oamenilor care mai sunt implicaţi. Aici mai apare o problemă – ce resurse umane implicăm noi pentru a realiza această reformă.”

Europa Liberă: Aţi acuzat intr-un articol presa ca ar fi complice la fraudă, că ar lovi sub centura şi ar deturna o reformă - acuzaţii grave din punctul meu de vedere. De ce?

Angela Stafii: „Sunt acuzaţii grave, dar pot să le explic şi să le comentez. Ieri, o altă agenţie de ştiri a postat pe internet testele, doar că le-a blurat. În cazul acesta eu înţeleg – fiţi atenţi, că se întâmplă ceva. Eu chiar cred că mass-media are puterea să schimbe ceva în statul acesta.

Dar dacă ei sunt doar alergători de cursă scurtă, atunci nu putem face nimic. De ce nu ar fi fost mass-media acolo de exemplu şi să spună împreună cu Ministerul Educaţiei: domnilor, se întâmplă ceva, haideţi să lucrăm împreună pentru a realiza un obiectiv. Pentru că după aceea angajatorul, inclusiv din mass-media, spune că jurnaliştii nu sunt, de fapt, de prea bună calitate în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Vorbeaţi de fapt despre instituţii de presă care au publicat aceste teste, în timpul examenului, în goana după like-uri. Dvs. bănuiţi că aceasta urmăreau aceste instituţii…

Angela Stafii: „Exact. Bineînţeles că asta urmăreau, pentru că eu nu cred în buna intenţie prin participarea la fraudă.”

Europa Liberă: Care sunt, totuşi, daca există din punctul dvs. de vedere, al unui specialist in politici publice, cusururile acestei metode de securizare a examenului? De ce nu s-ar merge pe un test care pur si simplu sa nu fie posibil de copiat, bazat pe evaluarea competentelor?

Angela Stafii: „După cum am văzut şi eu de pe Internet, formatul testului, el este într-adevăr bazat pe evaluarea competenţelor. Acum, conform principiilor pedagogice, nu poţi evalua pe cineva dacă nu l-ai învăţat într-un anumit fel. Trebuie să racordezi metoda de evaluare cu metoda la care a fost el obişnuit pe parcursul anilor.

Eu aş îmbunătăţi într-adevăr examenul de bacalaureat, eu aş face un orar de acesta foarte complex de câte cinci minute la toate disciplinele, pentru că noi în fond îi cunoaştem foarte bine pe aceşti copii – fiecare profesor, fiecare şcoală îşi cunoaşte foarte bine copii. Dar eu totuşi sper din tot sufletul că acesta a fost doar un prim pas şi urmează aceste reforme ale conţinuturilor. Mai întâi de toate trebuie să-i educăm pe profesori să predea în baza competenţelor şi după aceea mergem mai departe.”

Europa Liberă: Da noi de ani de zile nu asta îi învăţăm? Reforma despre care se discută chiar de ani buni toată lumea zice că e bazată pe asta: că îi învăţăm pe copii să acumuleze competenţe, şi mai puţin cunoştinţe.

Angela Stafii: „Da, şi dacă aţi observat la examenul de română, de exemplu, asta şi se urmărea. Doar că ei trebuie obişnuiţi să fie flexibili. Reforma în educaţie nu poate avea loc într-un an-doi. Înţelegem foarte clar că impactul se va vedea peste câţiva ani. Dar există câteva probleme care trebuie rezolvate. Prima, eu cred, este legată de aceste conţinuturi. Pentru că în afară de faptul că părinţii şi copii se plâng că nu pot copia, ceea ce mie mi se pare descurajant, noi mai avem nişte voci care spun: curricula este extraordinar de încărcată şi ei au dreptate când spun lucrul acesta. Cei de la profilul umanist nu au de ce să aibă 4-5 ore de biologie pe săptămână. Adică, dacă noi am transforma un pic curricula, eu cred că şi examenul de bacalaureat s-ar transforma.”

Europa Liberă: Pe de alta parte, dna Stafii, există un alt adevăr, cel al elevilor, care spun ca nu poţi sa vii cu nişte reguli abia la sfârşit de proces, după ce timp de 12 ani ai obişnuit omul cu ceva, sa-i ceri brusc sa renunţe la asta.

Angela Stafii: „Eu cred că nu este o regulă nouă instituită, ei nu au copiat niciodată legal, şi atunci eu chiar cred că trebuie să devenim intransigenţi cu acest copiat.”

Europa Liberă: De ce credeţi că acuzaţiile aduse Ministerului amintesc de perioada sovietica. Atunci din câte ţinem minte, nu se prea acuzau autorităţile; şi de ce atâta rezistentă din partea cadrelor didactice? Parcă aş refuza să cred că trişarea, frauda a devenit un fel de a fi a învăţământului moldovenesc.

Angela Stafii: „Şi eu aş vrea să fiu optimistă şi să cred că ei sunt pur şi simplu empatici cu elevii, dar nu e ceva mai mult în spate – corupţia, ca să-i spunem aşa cum este.
Eu ziceam că aminteşte de sistemul sovietic în sensul în care oamenii reacţionează la ceea ce se întâmplă în stat, în guvern, structuri guvernamentale, de obicei plasându-se pe partea cealaltă a baricadei. Pe când aici este vorba despre un obiectiv care trebuie realizat în comun.

Bineînţeles că reformele sunt dureroase, pentru că ele de aceea şi se numesc reforme. Dar dacă noi ne-am coaliza cumva pentru ca să avem un trai decent şi o calitate a vieţii mai bună, cu siguranţă vom avea. Vorbeam despre tot felul de reforme care au loc: reforma poliţiei, a educaţiei şi tot aşa. Cel puţin mass-media, dacă ar face parteneriat cu aceste instituţii de stat, care şi ele ar trebui să vină cu iniţiativa bineînţeles, eu cred că lucrurile ar sta absolut invers.”

Europa Liberă: Dna Stafii, ce ar trebui sa urmeze din punctul dvs. de vedere la anul, ca sa avem un bacalaureat corect, nefraudat, dar şi fără atâta bucluc? Ministerul Educaţiei cum ar trebui să-şi orienteze politicile?

Angela Stafii: „Eu cred că elevii ar trebui obişnuiţi cu ideea că examenul de bacalaureat este unul foarte serios. Dar, pe de altă parte, exact înainte de bacalaureat scriam un articol despre această mitologizare a bacalaureatului, în care copii sunt efectiv speriaţi cu ce se va întâmpla la bac, că o să vă arătăm noi vouă la bac – acestea fiind cuvintele profesorilor. Şi atunci e nevoie de această demitologizare.

Este un examen absolut normal, de încheiere a unui ciclu; deci, să vină cu un mesaj de comunicare foarte clar, în primul rând Ministerul. Şi după acea, eu aş face o triere foarte serioasă între profesori, chiar dacă noi nu-i avem în măsura în care ar trebui să-i avem. Dar cei care sunt oneşti, cei care predau în baza competenţelor, trebuie să fie stimulaţi. Şi atunci trezeşti concurenţa.”