Ştiri
Inițiativă legislativă PLDM menită să facă mai dificilă numirea în funcție a judecătorilor de către CSM
Amendamentele au fost depuse la Parlament după recenta numire a magistratului Oleg Melniciuc în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău. CSM a insistat cu numirea, deși președintele Nicolae Timofti l-a respins pe Melniciuc care este finul președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi.
Vezi ultimele știri
Președinta Sandu cere noi măsuri de combatere a corupției politice. Recomandările CSS
Președinta Maia Sandu a convocat luni, 20 ianuarie, Consiliul Suprem de Securitate (CSS). Ședința nu a fost anunțată în prealabil, iar pe agenda de zi a acesteia a fost evaluarea progreselor în combaterea corupției politice și electorale și a sarcinilor trasate la întrunirea din 11 noiembrie 2024.
Șefa statului a subliniat în cadrul ședinței că corupția politică rămâne „una dintre cele mai mari amenințări” la adresa democrației din R. Moldova, iar evenimentele din cadrul scrutinelor de anul trecut au scos în evidență vulnerabilitățile instituțiilor în fața încercărilor de influențare a voinței cetățenilor.
„Această situație a permis grupurilor criminale organizate să implice tot mai mulți oameni în acțiunile de subminarea securității naționale”, a declarat șefa statului.
În ședință au fost prezentate unele dintre progresele înregistrate de la întrunirea de anul trecut. Centrul Național Anticorupție a emis decizii de aplicare a amenzilor în sumă de 10,8 milioane de lei și a inițiat 30 de cauze penale, dintre care patru au fost înaintate în judecată. CNA a identificat 57 de persoane implicate în distribuirea resurselor financiare ilegale.
Totodată, Parlamentul a votat în prima lectură o serie de amendamente legislative pentru a îmbunătăți și oferi instrumente mai eficiente și rapide în combaterea corupției politice. Inițiativa legislativă urmează a fi adoptată în lectura a doua, cu îmbunătățiri ce urmează să rezulte din consultările publice.
Șefa statului a solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice prin consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției și a cadrului legal pentru sancționarea actorilor implicați în corupția politică și cea electorală.
În timp ce președinta este cea care confirmă formal în funcție judecătorii, Consiliul Suprem de Securitate nu are vreo competență directă în ceea ce privește funcționarea justiției.
Potrivit legii, acest consiliu, din care fac parte mai mulți miniștri și consilieri prezidențiali din domeniul securității, este numai „un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale în domeniul asigurării securităţii naţionale”.
Consiliul „prezintă recomandări preşedintelui Republicii Moldova în probleme de politică externă şi internă a statului”, se mai spune în Legea securității naționale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
În ultimele ore de mandat, Biden grațiază preventiv mai mulți opozanți ai lui Trump
Președintele american aflat pe final de mandat, Joe Biden, a emis luni, 20 ianuarie, grațieri preventive pentru o serie de aleși și funcționari, cu scopul de a-i proteja de „urmăriri judiciare nejustificate și motivate politic”, a transmis Casa Albă.
Decizia a fost luată cu doar câteva ore înainte de învestirea oficială a lui Trump. Pe lista celor care sunt grațiați se numără fosta reprezentantă republicană, Liz Cheney, fostul șef al Statului Major al armatei SUA, Mark Milley și fostul consilier pe probleme de sănătate publică al Casei Albe, Anthony Fauci, scrie Reuters.
Grațierile se mai aplică și tuturor membrilor Congresului și personalului acestora, care au făcut parte din comisia de anchetă a evenimentelor din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au luat cu asalt Capitoliul SUA, precum și în privința ofițerilor de poliție care au depus mărturie în fața acestui comitet.
Comisia pentru anchetarea evenimentelor din 6 ianuarie a anchetat timp de 18 luni evenimentele de la Capitoliu și a ajuns la concluzia că Trump s-a angajat într-o „conspirație” pentru a răsturna rezultatele legale ale alegerilor prezidențiale din 2020 și a eșuat în a-și opri susținătorii de la atacul asupra Capitoliului.
Trump, care va redeveni președinte în cursul zilei de luni, a solicitat în mod repetat urmărirea penală a celor pe care i-a numit „dușmani” de când a câștigat un nou mandat de președinte în noiembrie anul trecut. Președintele ales a promis că va elibera, chiar din primele zile de mandat, pe mulți dintre cei condamnați pentru rolul lor în evenimentele din 6 ianuarie 2021, care au dus la rănirea a peste 140 de polițiști și membri ai forțelor de ordine.
De cealaltă parte, Biden a lăudat însă funcționarii publici vizați de grațieri ca fiind „sângele democrației noastre”. Fără a-l menționa pe Trump, el și-a exprimat îngrijorarea că unii dintre aceștia au fost supuși amenințărilor și intimidării pentru că și-au făcut treaba.
„Acești funcționari publici au servit națiunea noastră cu onoarea și demnitate și nu merită să fie ținta unor urmăriri penale nejustificate și motivate politic”, a spus Biden într-o declarație de presă. Generalul Mark Milley a afirmat că este „profund recunoscător” pentru grațierea oferită de președintele american în exercițiu.
În decembrie, Trump a susținut un apel pentru ca FBI să o investigheze pe colega sa republicană Lizz Cheney pentru rolul său în conducerea anchetei Congresului cu privire la evenimentele din 6 ianuarie 2021. Fauci s-a confruntat adesea cu Trump în timpul pandemiei COVID-19, iar susținătorii republicanului au continuat să-l atace pe fostul înalt oficial din domeniul sănătății.
Reuters a scris în noiembrie că echipa de tranziție a lui Trump a întocmit o listă de ofițeri militari considerați ca având legături cu Milley, care urmează să fie concediați. Biden i-a lăudat atât pe Milley, cât și pe Fauci ca fiind funcționari publici dedicați, care au apărat democrația și au salvat vieți.
Biden a spus că cei grațiați nu au făcut nimic greșit, dar că simpla investigare sau urmărire penală ar putea afecta reputația și finanțele. „Cred în statul de drept și sunt optimist că puterea instituțiilor noastre juridice va prevala în cele din urmă asupra politicii”, a spus el.
„Dar acestea sunt circumstanțe excepționale și nu pot, cu bună știință, să nu fac nimic”, a adăugat el. Președinții americani obișnuiesc să emită grațieri pe final de mandat, dar de obicei acestea sunt acordate celor care deja au fost condamnați pentru anumite infracțiuni, scrie AP.
Grațierile au atras imediat critici din partea aliaților lui Trump. Membra Congresului, Marjorie Taylor Greene, a spus pe X că oficialii au fost grațiați „pentru că sunt vinovați de infracțiuni”, fără a da alte detalii.
Joe Biden este președintele american care a emis cele mai multe grațieri și comutări de pedepse într-un singur mandat. El a fost criticat în special pentru că și-a grațiat propriul fiu, Hunter Biden, anchetat pentru posesia ilegală a armelor și în legătură cu situația fiscală.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Procurorii trimit în judecată șapte persoane acuzate de corupere electorală
Șapte persoane din Edineț și Hâncești vor fi judecate după ce ar fi încercat să mituiască alegătorii cu scopul de a influența votul la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană din toamna anului 2024.
Cele șapte persoane vor fi judecate pentru „corupere electorală”, a informat pe 20 ianuarie Procuratura Generală. Potrivit procurorilor, persoanele ar fi încercat să corupă alegătorii începând cu luna mai. În acest scop, ei ar fi mituit oamenii cu sume ce variau între 300 și 3.000 de lei, pe care fie le transmiteau în numerar, fie prin transferuri bancare.
Datele anchetei arată că persoanele au fost instruite să utilizeze aplicații de transfer financiar pentru a primi plățile. Ei ar fi acționat atât individual, cât și în echipă. Concret, învinuiții identificau persoanele care ar fi putut fi mituite, iar apoi îi chemau la întâlniri în care transmiteau banii și instrucțiunile pentru a vota într-un anumit fel la prezidențiale și referendum.
Despre o amplă schemă de cumpărare a voturilor a vorbit președinta Maia Sandu, la scurt timp după închiderea urnelor pe 20 octombrie. Ea a spus că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. Potrivit puterii de la Chișinău, campania ar fi orchestrată de Rusia prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor și aliaților săi din R. Moldova.
Cu câteva luni înaintea alegerilor din toamnă, majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a susținut-o la alegeri pe Maia Sandu, a introdus în legislație amenzi de până la 37,5 mii de lei pentru așa-numitele „pomeni electorale”, adică pentru primirea mitei electorale. Coruperea activă, adică oferirea banilor, se pedepsește penal.
După turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, câștigat la limită de Maia Sandu, puterea a început să investigheze „o schemă masivă de cumpărare de voturi, pe care Rusia și Ilan Șor ar fi folosit-o la recentele alegeri și referendum”.
Președintele comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, deputat PAS, a spus că autoritățile știu că cel puțin 140.000 de cetățeni moldoveni „și-au vândut votul”, fiind plătiți între altele prin intermediul unei aplicații de telefon a băncii rusești de stat PSB.
La începutul lunii decembrie, Centrul Național Anticorupție (CNA) a informat că a verificat peste 3 mii de procese-verbale privind contravențiile și a aplicat amenzi în valoare de peste 9 milioane de lei. Conform directorului CNA, Alexandru Pînzari, cetățenii au plătit voluntar până la acea dată aproximativ 330 mii de lei.
În rezultatul audierilor parlamentare din 12 decembrie, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a constatat că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost „afectate” de finanțare ilegală și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari.
Pentru a facilita investigarea cazurilor de corupere electorală, deputații PAS au adoptat în prima lectură, la sfârșitul anului 2024, în Parlament o inițiativă legislativă pentru „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale”. Ea prevede termene restrânse pentru anchetarea și judecarea cazurilor de corupere a alegătorilor și introduce pedepse mai aspre.
- Te-ar putea interesa și: Patru luni pentru anchetă, trei pentru proces: O lege nouă contra corupției electorale
Proiectul prevede ca investigațiile în cazuri de corupere a alegătorilor și încălcări financiare comise de partide să dureze cel mult patru luni. În acest timp, organele de drept vor putea utiliza metode precum supravegherea și interceptările „în afara unui proces penal”, adică fără mandat emis de judecător, dacă există suspiciuni despre un „pericol iminent” de „securitate națională”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ceban vrea ca Guvernul să compenseze facturile majorate la iluminat și transport public
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, spune că majorarea tarifelor la resursele energetice ar duce la cheltuieli suplimentare de circa 400 de milioane de lei pentru bugetul Primăriei Chișinău. El a spus că va cere Guvernului să compenseze aceste majorări.
Primarul a mai spus că vrea ca Guvernul să aloce compensații pentru „servicii strategice” prestate de Primărie, în special pentru a acoperi activitatea Regiei Transport Electric (RTEC) și Lumteh.
„Este vorba despre o sumă de bani care nu era planificată (pentru anul 2025 – n.r.) pentru acoperirea cheltuielilor” primăriei, a spus Ceban la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 20 ianuarie.
Potrivit primarului, bugetul întreprinderilor municipale pentru 2025 a fost stabilit până la scumpirile anunțate de Guvern la începutul acestui an și intrate în vigoare pe 10 ianuarie.
În centrul și sudul țării, Tariful pentru energia de tensiune joasă a crescut de la 280 la 492 de bani pentru un kilowatt. După majorări, cheltuielile din bugetul local pentru funcționarea a RTEC ar fi crescut de la 127 milioane la 224 milioane lei, iar iluminatul stradal asigurat de Lumteh ar fi costat 188 milioane în loc de 107 planificați.
- Te-ar putea interesa și: Tarife mai mari la electricitate și agent termic. Un kilowatt va costa peste 4 lei
Astfel, Ceban a declarat că Primăria Chișinău va solicita de la Guvern compensarea „măcar la unele servicii strategice”, în special transportul public și la iluminatul public. El speră să obțină din bugetul de stat aproape 180 de milioane de lei.
Solicitați de Europa Liberă, reprezentanții Guvernului deocamdată nu au comentat solicitarea primarului Ceban.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova a importat peste 60% din energia consumată în primele 20 de zile din acest an
În primele 20 de zile din acest an, Energocom a achiziționat energie pentru malul drept la un preț mediu de 126,75 euro/MWh. Prețul include atât energia cumpărată de pe piața internă, cât și din România – în baza contractelor bilaterale și de pe bursa OPCOM.
În total, compania deținută de stat a cumpărat 280 mii MWh, ceea ce a costat în jur de 35,5 milioane de euro.
Potrivit Energocom, în perioada menționată, circa 30% din necesarul de electricitate a fost produsă de centralele termice din Chișinău și Bălți, în timp ce ponderea energiei importate constituie 60%. Parcurile eoliene și fotovoltaice, plus centralele pe biogaz au generat puțin peste 10%. Restul a fost acoperit de contractele bilaterale de import.
Totodată, prețul de vânzare a energiei electrice, aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), este 145 euro/ MWh. Anume în baza acestui preț s-au format tarifele pentru consumatorii finali.
La începutul acestui an, odată cu declanșarea crizei energetice după oprirea livrărilor de gaze de către Gazprom în regiunea transnistreană, în R. Moldova au crescut semnificativ tarifele la energie electrică. Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh față de 2,34 lei în prezent, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh față de tariful vechi de 2,84 lei.
- Vezi și: S-a scumpit curentul. Cum populația, companiile și sectorul public pot economisi energia electrică
Rămasă fără gaze, regiunea transnistreană nu mai produce energie electrică la centrala de la Cuciurgan (MGRES), pe care o vindea malului drept la prețul de 66 euro mWh.
Pentru a compensa deficitul de energie, Chișinăul a început să facă importuri din România, parțial pe baza unor contracte la preț plafonat de Guvernul României, iar o altă parte de pe bursa de energie OPCOM, unde tarifele sunt și de trei ori mai mari.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Mai multe sate din Ialoveni au rămas fără gaz din cauza unei avarii la o conductă
Peste 6.000 de familii din raionul Ialoveni au rămas duminică, 19 ianuarie, fără gaze naturale după ce a fost avariat un gazoduct intercomunal, în apropiere de localitatea Fundul Galbenei.
Gazoductul a fost avariat în timpul executării unor „lucrări de excavare necoordonate” de către o „organizație terță” nenumită, a transmis distribuitorul de gaze din regiune „Rotalin Gaz”. Astfel, furnizarea gazelor a fost sistată pentru localitățile ialovene Ulmu, Bardar, Fundul Galbenei, Pojăreni, Ruseștii Noi, Văsieni, Dănceni și Sociteni.
Reprezentanții companiei au spus că lucrările de restabilire a conductei au început luni dimineață, iar livrarea gazelor ar urma să fie reluată în cursul zilei.
„Nu există nici o amenințare pentru viață și sănătate. Toate serviciile relevante au fost informate despre incident conform planului de localizare a situațiilor de urgență”, a mai transmis compania.
Compania „Rotalin Gaz” este un furnizor alternativ de gaze, iar în 2023 a devenit prima companie care a importat gaze de pe piețele europene în R. Moldova.
În iunie 2024, Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat compania cu 38,4 milioane lei pentru neîndeplinirea obligațiilor legate de prestarea serviciilor. Compania a contestat decizia în judecată, motivând că este vorba de monopolizarea pieței în favoarea Moldovagaz.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Krasnoselski s-a răzgândit și e gata să cumpere gaze prin Moldovagaz
Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat luni, 20 ianuarie, că acceptă oferta Chișinăului ca Tiraspoltransgaz să procure gaze naturale prin intermediul Moldovagaz.
„Sâmbătă, 18 ianuarie, Tiraspoltransgaz a trimis în adresa Moldovagaz o notificare prin care salută dorința Moldovagaz de a livra gaze naturale în regiunea transnistreană. Vă rog să îndepliniți promisiunile”, a spus Krasnoselski adresându-se autorităților de la Chișinău.
El a mai spus că Tiraspoltransgaz „garantează plata” către Moldovagaz, dar nu este limpede ce fel de plată promite liderul separatist căci anterior, la capătul unei vizite de patru zile la Moscova, între 10 și 14 ianuarie, Krasnoselski a spus că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng al Nistrului, sub formă de „ajutor umanitar”, adică gratuit.
Deocamdată nu se știe când ar putea fi reluate livrările, iar Moldovagaz nu a venit încă cu precizări.
Tot atunci, președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană. „Noi ne dorim ca cât mai repede oamenii din regiunea transnistreană să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă”, a transmis Sandu, care însă a adăugat că este important ca acest fapt să se petreacă în conformitate cu legislația moldoveană.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, pe 16 ianuarie, că Rusia este gata cumpere gaze naturale pentru regiunea transnistreană de pe piețele europene, doar că autoritățile de la Chișinău ar trebui să asigure livrarea și să încheie contractele necesare pentru a garanta furnizarea de gaze naturale în stânga Nistrului.
De la 1 ianuarie curent Gazprom a sistat livrarea gazelor în regiunea transnistreană, în ciuda contractului cu Moldovagaz prin care concernul rus se obliga să livreze gaze până la hotarul R. Moldova până în anul 2026 inclusiv. Odată cu oprirea livrărilor de gaze, Centrala de Cuciurgan (MGRES) nu mai produce curent pentru malul drept, ceea a dus la scumpirea tarifului la energie electrică, iar în stânga Nistrului la deconectări zilnice în evantai, oprirea apei calde și încălzirii centralizate, dar și a sectorului economic.
Chișinăul a propus Tiraspolului livrarea de gaze procurate pe piețele internaționale în aceleași condiții ca și pentru malul drept, cât și furnizarea de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan, ofertele care până acum au fost respinse sau ignorate.
Autoritățile de la Chișinău susțin că Tiraspolul „nu este autonom” în luarea deciziilor, fiind totalmente dependent de Moscova, care a sistat intenționat livrările pentru a provoca o criză politică în R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump promite din nou să pună capăt războiului din Ucraina și avertizează talibanii
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat din nou că va convinge Ucraina și Rusia să înceteze războiul în care se află de a aproape trei ani. El a mai a spus că va cere talibanilor să returneze miliarde de dolari din echipamentele militare americane lăsate în urmă în Afganistan în 2021.
„Voi pune capăt războiului din Ucraina, voi opri haosul din Orientul Mijlociu și voi preveni cel de-al treilea război mondial”, a spus Trump în fața mulțimii de la Capital Arena din Washington pe 19 ianuarie, cu o zi înainte de învestirea în funcția de președinte al SUA.
Donald Trump nu a dat însă detalii despre cum va realiza aceste obiective.
Analiștii spun că lui Trump îi va fi dificil să oprească rapid războiul din Ucraina pentru că președintele rus Vladimir Putin crede că armata lui câștigă și nu are niciun motiv să oprească luptele.
Este primul miting al lui Donald Trump la Washington din 6 ianuarie 2021, când susținătorii săi au luat cu asalt Capitoliul. Președintele ales a prezentat un rezumat al obiectivelor pe care susține că le va realiza în următorii patru ani pe plan intern și extern.
Trump depune luni, 20 ianuarie, jurământul pentru a deveni cel de-al 47-lea președinte al SUA. Ceremonia va avea loc în interiorul Capitoliului pentru prima dată în 40 de ani, din cauza temperaturilor scăzute de afară.
În timpul discursului său de la Washington, Trump a susținut că Statele Unite au dat talibanilor din Afganistan „miliarde de dolari pe an” și că va pune capăt acestui lucru dacă grupul extremist nu va returna miliarde în echipamente americane.
„Dacă vom plăti miliarde de dolari pe an, le vom spune că nu le vom mai da banii decât dacă ne dau înapoi echipamentul militar”, a spus Trump.
Statele Unite au lăsat aproximativ 7 miliarde de dolari în echipamente militare în Afganistan, la momentul retragerii haotice din 2021, când talibanii au preluat controlul asupra capitalei Kabul.
- Te-ar putea interesa și: Ziua când revine Trump. Cine se bucură, cine se teme și cine zice: „om vedea ce-o fi”
Preluarea puterii de către talibani a dus la o scădere a economiei și condițiilor de viață. Mai mult de jumătate din cei aproape 24 de milioane de locuitori ai țării au nevoie de asistență umanitară, cum ar fi alimente, potrivit USAID, agenția SUA pentru dezvoltare internațională.
Statele Unite au acordat peste 2,1 miliarde de dolari în finanțare umanitară Afganistanului de la preluarea puterii de către talibani, potrivit USAID.
De când au preluat puterea, talibanii au fost condamnați de liderii occidentali, organizațiile internaționale și activiști pentru încălcări grave ale drepturilor omului, în special ale femeilor și fetelor.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Liderii separatiști de la Tiraspol continuă să refuze ajutorul oferit de Chișinău
Locuitorii din stânga Nistrului continuă să stea cel puțin 5 ore pe zi fără curent electric și gaze, după ce liderii separatiști au respins din nou ajutorul oferit de Chișinău pentru depășirea crizei umanitare.
În cadrul unei ședințe de lucru ce a avut loc vineri, la inițiativa Chișinăului, la sediul Misiunii OSCE din Bender au participat experți în energetică de pe ambele maluri ale Nistrului.
Potrivit unui comunicat al Biroului pentru politici de reintegrare, Chișinăul a propus opțiuni viabile de depășire a crizei energetice curente prin rute alternative de livrare a gazelor naturale în stânga Nistrului.
„Cu regret, Tiraspolul s-a manifestat neconstructiv și prin interpretări eronate, demonstrând incapacitatea de a soluționa pozitiv probleme stringente, în interesele locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, se arată în comunicatul Biroului pentru politici de reintegrare.
- Te-ar putea interesa și: Premierul Recean acuză Kremlinul de „criza umanitară și de securitate” din stânga Nistrului
De la 1 ianuarie curent Gazprom a oprit livrarea gazelor în regiunea transnistreană, după ce a expirat contractul de tranzitare a gazelor prin Ucraina. În baza contractului de livrare a gazelor, Gazprom are obligația de a furniza 5.7 mln metri cubi de gaze până la frontiera Rep. Moldova până la sfârșitul anului 2026.
Odată cu oprirea livrărilor de gaze, Centrala de Cuciurgan nu mai produce curent pentru malul drept, ceea a dus la scumpirea tarifului la energie electrică, iar în stânga Nistrului la deconectări zilnice în evantai.
Chișinăul a propus Tiraspolului livrarea de gaze procurate pe piețele internaționale în aceleași condiții ca și pentru malul drept, cât și furnizarea de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan. De asemenea, Chișinăul a propus generatoare electrice și combustibil pentru instituțiile publice, servicii medicale de urgență.
Anterior, vicepremierul pentru Reintegrare de la Chișinău, Oleg Serebrian a menționat în podcastul „Pe Agendă” de la Europa Liberă că Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a nu permite creșterea dependenței locuitorilor din stânga Nistrului față de malul drept: „Dacă oamenii văd că ajutoarele vin din partea noastră, de pe malul drept, că ajung acolo generatoare, că ambulanțele moldovenești circulă în stânga Nistrului, păi, firește că asta va crea o și mai mare dependență a părții stângi a Nistrului de malul drept.”
Potrivit vicepremierului Oleg Serebrian, rezultatele referendumului privind integrarea europeană a Rep. Moldova, cât și sondajele de opinie realizate în raioanele de est arată că este în creștere numărul celor care își doresc reintegrarea țării, cât și integrarea R. Moldova în UE, ceea ce a alarmat liderii separatiști din stânga Nistrului și Moscova.
Iar criza energetică din stânga Nistrului, provocată de Gazprom și refuzul de a accepta ajutorul Chișinăului sunt parte dintr-un plan politic ce ar trebui să demonizeze imaginea Chișinăului în fața locuitorilor din stânga Nistrului și să tensioneze situația economică din dreapta Nistrului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Fotojurnalistul Nicolae Pojoga s-a stins din viață
Fotojurnalistul Nicolae Pojoga s-a stins din viață în această noapte la vârsta de 74 de ani. Anunțul a fost făcut de către editura Cartier.
„Cu mare durere anunțăm că astăzi, la unu noaptea, a murit fotograful, jurnalistul și pedagogul Nicolae Pojoga. Datorită lui, avem imagini ale istoriei noastre așa cum s-a desfășurat ea în timp real: din renașterea națională, de la revoluția română, de la podul de flori, din războiul de pe Nistru. Tot datorită lui, precum și studentului său, Victor Gălușcă, a fost recuperată arhiva de fotografii a lui Zaharia Cușnir. Vei rămâne în inimile noastre și nu te vom uita, maestre”, scrie pe pagina de Facebook a editurii Cartier.
„El a fost cel care a încurajat, susținut și îndrumat o lungă serie de tineri fotografi, artiști și documentariști, oameni care spun într-un chip nou mediului fotografic!
A fost un om discret, dar ferm și priceput, profesionist și pe fază în toate expedițiile, documentările și arhivările la care a luat parte, și pe care, în bună măsură le-a și însuflețit”, scrie Vladimir Bulat, discipolul lui Nicolae Pojoga, pe pagina sa.
Nicolae Pojoga s-a născut pe 17 aprilie 1950 în satul Ciuciuleni, raionul Nisporeni. În 1972 a absolvit Facultatea de Fizică și Matematică la Universitatea de Stat din Moldova, după care a urmat mai multe cursuri internaționale pentru jurnaliști și fotografi. A fost corespondent, fotojurnalist și cameraman de război într-o serie de conflicte regionale.
A colaborat cu marile agenții de presă ale lumii, printre care EPA Reuters, AP, sau BBC. A fost lector superior la USM, ULIM și la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice. A fost membru al Uniunii Cineaștilor din Moldova și al Artiștilor Fotografi din Republica Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
TikTok a devenit nefuncțional în SUA
Rețeaua de social media TikTok a devenit nefuncțională în SUA, începând de sâmbătă noapte, cu câteva ore înainte ca interdicția privind funcționarea sa să intre în vigoare efectiv.
Congresul american a aprobat în aprilie 2024 o lege care interzice funcționarea serviciului în SUA.
Compania proprietară, Byte Dance, cu sediul central în China, putea evita sancțiunea, doar dacă vindea versiunea americană a platformei unei companii non-chinezești, lucru care nu s-a întâmplat.
Interdicția a fost confirmată vineri, 17 ianuarie, de Curtea Supremă a SUA, care a respins recursul înaintat de reprezentanții Tik Tok. Astfel, începând de duminică, 19 ianuarie, serviciul urma să fie interzis.
- Te-ar putea interesa și: SUA: Curtea Supremă susține legea care interzice TikTok dacă rămâne în mâinile chinezilor
Încă din noaptea de sâmbătă spre duminică, serviciul a intrat în offline pe teritoriul SUA, cu doar câteva ore ca interdicția să intre efectiv în vigoare, relatează BBC.
Printr-un mesaj apărut pe aplicație, utilizatorii din SUA au fost informați că a fost promulgată o lege care interzice TikTok, ceea ce înseamnă că „nu puteți folosi TikTok deocamdată”.
„Suntem norocoși că președintele Trump a indicat că va lucra cu noi la o soluție pentru a restabili TikTok după ce își va prelua mandatul”, se mai arată în mesaj, conform sursei citate.
Platforma anunțase anterior că urmează să devină nefuncțională, dacă administrația Biden nu va da asigurări că interdicția nu va fi pusă în aplicare.
Reprezentanții TikTok au reclamat de altfel constrângerea impusă privind vânzarea, ca fiind împotriva legilor comerciale și nelegală. Platforma a mai transmis că sunt încălcate drepturile la liberă exprimare pentru cei aproximativ 170 de milioane de utilizatori ai săi din SUA, mai amintește BBC.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, care își va începe oficial mandatul luni, 20 ianuarie, a anunțat că va oferi TikTok o perioadă de grație de 90 de zile, privind interdicția de funcționare.
Totuși, duminică aplicația nu mai era disponibilă pentru descărcare nici în App Store nici în Google Play, notează și The Guardian.
Trump solicitase Curții Supreme să amâne punerea în aplicare a legii pentru a-i oferi posibilitatea de a acționa după ce revine la Casa Albă.
Însă, după ce Curtea Supremă a refuzat vineri, 17 ianuarie, această opțiune, iar o vânzare a aplicației nu a avut loc, interdicția intră practic în vigoare duminică, în ajunul învestirii lui Trump.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cum să (nu) faci baie de Bobotează
Duminică, 19 ianuarie, creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Boboteaza, ziua în care Iisus Hristos a fost botezat de Ioan Botezătorul în râul Iordan. Dacă ții să urmezi tradiția, conform căreia de Bobotează creștinii se scaldă în apele reci ale unui lac, râu sau izvor pentru a imita ritualul de botez, e bine să ții cont de câteva recomandări:
- Alege locurile special amenajate.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recomandă scăldatul de Bobotează doar în cele 57 de locuri special amenajate, dotate cu scări de lemn, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Zece din aceste locuri sunt în Chișinău.
- Păstrează căldura și evită alcoolul.
Înainte de a intra în apă, corpul trebuie să fie încălzit. Aflarea în apa rece nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. Iar după ieșire, șterge-te imediat cu un prosop și îmbracă haine groase. Bea un ceai sau altă băutură caldă nealcoolică. Nu este recomandat scăldatul în stare de ebrietate.
- Evită aglomerațiile pe suprafața gheții și scufundarea sub apă direct de pe gheață.
Scăldatul în râurile Prut și Nistru este interzis, cu excepția zonelor de recreere destinate odihnei și scăldatului.
- Este interzis scăldatul copiilor fără supraveghere.
Pe parcursul sărbătorii, 37 de grupe mobile formate din salvatori, polițiști și carabinieri vor patrula cele 57 de locații destinate scăldatului tradițional de Bobotează din toată țara și vor veghea asupra siguranței celor care se vor afla în apropierea zonelor acvatice.
Boboteaza marchează încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Țările din Sud-Estul Europei, inclusiv R. Moldova, își declară sprijinul ferm pentru Ucraina
Pentru prima dată miniștrii de externe din 13 țări din regiune au participat la o reuniune ministerială Ucraina – Europa de Sud-Est, într-o demonstrație de solidaritate cu Ucraina, transmite IPN.
Prima reuniune ministerială în acest format fără precedent a fost găzduită, vineri, 17 ianuarie, la Kiev de Andrii Sibiha, ministrul de Externe al Ucrainei.
Summitul a avut drept scop întărirea cooperării regionale și transmiterea unui mesaj clar de sprijin pentru Ucraina. Cu această ocazie vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avut întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, și prim-ministrul Denis Șmîhal.
„Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei reprezintă o tragedie care afectează nu doar Ucraina, ci întreaga regiune. Suntem alături de poporul ucrainean în această luptă pentru libertate, suveranitate și democrație”, a declarat Mihai Popșoi.
- Te-ar putea interesa și: Sandu și Zelenski blamează Rusia pentru criza energetică, promit să caute soluții împreună
Discuțiile au abordat situația de securitate regională, necesitatea fortificării sprijinului acordat Ucrainei, consolidarea securității energetice și combaterea dezinformării.
La finalul reuniunii, miniștrii de externe au adoptat o declarație comună prin care și-au exprimat susținerea neclintită pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei. Ei au subliniat necesitatea continuării sprijinului militar, economic și umanitar pentru Ucraina, dar și importanța implicării în procesul de reconstrucție a țării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Acordul de încetare a focului în Gaza intră în vigoare duminică dimineața
Guvernul israelian a aprobat acordul de încetare a focului în Gaza în noaptea de vineri spre sâmbătă. Acesta urmează să intre în vigoare duminică dimineață, la ora locală 8.30. Decizia a fost luată după o ședință de șase ore a Guvernului, după ce cu o zi înainte, joi, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a amânat votul în guvern.
În prima fază a acordului, Israelul va elibera toate femeile și toți tinerii până la 19 ani deținuți în închisorile israeliene, iar gruparea militantă Hamas, declarată teroristă inclusiv de SUA și UE, va elibera 33 din cei aproape 100 de ostatici israelieni din Gaza.
Cadrul pentru eliberarea ostaticilor a fost aprobat de guvern și va intra în vigoare duminică, potrivit unei declarații a biroului premierului israelian transmisă după luarea deciziei, scrie News.ro, care citează agenția de presă Reuters.
Intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului începând cu duminică, 19 ianuarie a fost confirmată și de Majed Al Ansari, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, țară care a intermediat acordul, într-un anunț pe platforma de social media X.
„Așa cum s-a stabilit între părțile acordului și mediatori, încetarea focului în Fâșia Gaza va începe duminică, 19 ianuarie, la ora 8.30, ora locală din Gaza”, a scris el.
Oficialul qatarez a îndemnat locuitorii din Fâșia Gaza să rămână prudenți și să aștepte informații suplimentare din surse oficiale.
După anunțarea acordului, miercuri seară, avioanele israeliene au continuat să lovească puternic zone din Gaza.
Chiar sâmbătă dimineață, potrivit medicilor din Gaza, un atac aerian israelian ar fi ucis cinci persoane într-un cort din zona Mawasi, la vest de Khan Younis, în sudul enclavei, potrivit surselor citate.
Numărul palestinienilor uciși de bombardamentele israeliene după anunțarea acordului, miercuri, ajunge la 119.
Prima fază a acordului ar urma să se întindă pe o perioadă de șase săptămâni. După eliberarea de către Hamas a 33 de ostatici, duminică, alți patru ostatici, femei, vor fi eliberate după șapte zile.
Ulterior, la fiecare șapte zile vor mai fi eliberați câte 3 ostatici israelieni, potrivit negociatorului-șef din partea SUA, Brett McGurk, mai menționează News.ro, citând televiziunea americană CNN.
De cealaltă parte, Israelul ar urma să elibereze în prima fază a acordului 735 de prizonieri palestinieni. Numele primilor 95 de deținuți au fost făcute publice de Ministerul de Justiție israelian vineri, conform surelor citate.
Știre adaptată după Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SUA: Curtea Supremă susține legea care interzice TikTok dacă rămâne în mâinile chinezilor
Curtea Supremă a Statelor Unite a susținut vineri, în unanimitate, legea federală care interzice TikTok începând de duminică, dacă platforma nu este vândută de compania sa mamă din China.
Instanța supremă americană a considerat astfel că riscul pentru securitatea națională reprezentat de legăturile TikTok cu China este mai grav decât îngrijorarea legată de îngrădirea liberei exprimări pe platforma cu 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite.
Associated Press scrie că vânzarea TikTok nu pare iminentă și, deși experții au declarat că aplicația nu va dispărea de pe telefoanele utilizatorilor existenți odată cu intrarea în vigoare a legii la 19 ianuarie, noii utilizatori nu o vor putea descărca, iar actualizările nu vor mai fi disponibile.
Respingând o contestație, judecătorii au decis în unanimitate că legea, adoptată de o majoritate bipartizană covârșitoare în Congres anul trecut și semnată de președintele democrat Joe Biden, nu a încălcat protecția oferită de Primul Amendament al Constituției SUA împotriva limitării de către autorități a libertății de exprimare.
„Nu există nici o îndoială că, pentru mai mult de 170 de milioane de americani, TikTok oferă o modalitate distinctă și extinsă de exprimare, un mijloc de implicare și o sursă de sentiment de apartenență la comunitate. Cu toate acestea, Congresul a stabilit că vânzarea este necesară pentru a răspunde îngrijorărilor sale întemeiate privind securitatea națională în ceea ce privește practicile de colectare a datelor și relația TikTok cu un adversar străin”, a declarat instanța în avizul nesemnat, citat de Reuters.
S-ar putea opune Trump?
Agențiile de presă notează că decizia ar putea să nu fie pe placul președintelui ales Donald Trump, care va depune jurământul luni și care are 14,7 milioane de urmăritori pe aplicația acuzată în ultima vreme că ar fi favorizat manipulări electorale - cea mai faimoasă fiind cea care l-ar fi ajutat pe Călin Georgescu să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale din România, între timp anulat.
Nu este însă clar ce opțiuni are Trump pentru a reveni asupra iminentei interdicții odată ce se va instala la Casa Albă.
Legea permitea o pauză de 90 de zile în ceea ce privește restricțiile impuse aplicației în cazul în care se înregistrau progrese în vederea unei vânzări înainte ca interdicția să intre în vigoare (altfel spus, până duminică).
Disputa privind legăturile TikTok cu China, scrie Reuters, a ajuns să întruchipeze competiția geopolitică dintre Washington și Beijing. Statele Unite au declarat că sunt îngrijorate de faptul că TikTok colectează mari cantități de date despre utilizatori, inclusiv informații sensibile privind obiceiurile de vizionare, care ar putea ajunge în mâinile guvernului chinez prin constrângere.
- Te-ar putea interesa și: Joe Biden avertizează că SUA ar putea fi acaparate de oligarhi. Ce-i atrage pe miliardari spre noua administrație Trump?
Oficialii au avertizat, de asemenea, că algoritmul care alimentează ceea ce văd utilizatorii pe aplicație este vulnerabil la manipularea de către autoritățile chineze, care îl pot utiliza pentru a modela conținutul de pe platformă într-un mod dificil de detectat.
TikTok a negat mereu aceste acuzații, subliniind că SUA nu au prezentat dovezi că China ar fi încercat să manipuleze conținutul de pe platforma sa din SUA sau să colecteze date ale utilizatorilor americani prin intermediul aplicației.
Europenii se mai gândesc
TikTok are probleme și în Europa. Scandalul alegerilor din România a făcut Comisia Europeană să promită că va analiza cum lucrează aplicația în condiții de „stres politic” - iar plângerile că firma chineză încalcă legislația vieții private abundă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat după „șocul Georgescu” că democrațiile trebuie să fie protejate împotriva ingerințelor străine. Autoritățile de reglementare ale UE vor evalua dacă politicile de publicitate ale TikTok și sistemele pe care le utilizează pentru a recomanda conținut utilizatorilor încalcă Legea privind serviciile digitale (DSA), care vizează prevenirea răspândirii dezinformării și stoparea activităților ilegale online.
În Albania, prim-ministrul Edi Rama a anunțat la sfârșitul lunii decembrie că va „bloca TikTok timp de un an”. Decizia sa a fost alimentată de indignarea provocată de înjunghierea mortală a unui tânăr de 14 ani în noiembrie, în urma unei serii de discuții pe care adolescentul le-a avut pe rețelele de socializare.
Există un „model foarte deranjant” pe TikTok, a declarat Rama pentru POLITICO în comentarii scrise, săptămâna aceasta - și este legată de preocupările tot mai mari cu privire la modul în care rețelele afectează sănătatea mintală și siguranța tinerilor.
Tot în Europa, un grup organizații care militează pentru protecția vieții private online au declarat joi la Viena că au depus plângeri în mai multe țări europene împotriva a șase companii chineze, inclusiv TikTok, acuzându-le că au trimis „ilegal” datele personale ale europenilor în China.
„Având în vedere că China este un stat autoritar care spionează cetățenii, este foarte clar că nu oferă același nivel de protecție a datelor ca UE”, a declarat Kleanthi Sardeli, avocat specializat în protecția datelor, la conferința de presă în care s-a anunțat depunerea plângerilor în instanțe din Olanda, Belgia, Austria, Grecia și Italia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia: Trei avocați ai lui Aleksei Navalnîi, condamnați la închisoare pentru „extremism”
Un tribunal din Rusia a condamnat vineri, 17 ianuarie, trei avocați ai lui Aleksei Navalnîi la pedepse între trei și cinci ani de închisoare. Ei au fost acuzaţi de participare la organizaţia lui Navalnîi, considerată extremistă de regimul de la Moscova.
Avocații fostului politician de opoziție au fost acuzaţi că i-au transmis lui Aleksei Navlanîi – încarcerat în Rusia începând din ianuarie 2021 şi până la moartea sa în închisoare, pe 16 februartie 2024 – informaţii care i-au permis să „planifice, pregătească şi comită infracţiuni penale extremiste” din închisoare.
Vadim Kobzev, Igor Sergunin și Alexei Liptser au fost acuzați, de asemenea, că au ajutat la transportul ilegal al manuscriselor lui Navalnîi care au devenit baza volumului său de memorii, Patriot.
Kobzev a primit o pedeapsă de închisoare de 5 ani și jumătate, Lipster a fost condamnat la 5 ani, iar Sergunin, singurul care și-a recunoscut vina, la 3 ani și jumătate. Toți trei se află în arest preventiv din octombrie 2023.
„Aceasta este o persecuție politică ilegală”, a transmis pe Telegram o asociație juridică din Rusia, „Pervîi Odtel”, care reprezintă persoanele acuzate de infracțiuni majore.
„Avocații nu sunt parteneri sau complici ai clienților lor, ei le oferă apărarea, al cărei drept este consacrat în Constituția Rusiei”, a transmis asociația juridică.
Persoanele prezente în sala de judecată la citirea sentinței au început să scandeze „Băieți, sunteți eroi! Suntem mândri de voi!” în timp ce cei trei avocați stăteau în cușca rezervată inculpaților.
„Vadim, Alexei și Igor sunt deținuți politici și trebuie eliberați imediat”, a reacționat pe X Iulia Navalnaia, văduva regretatului politician.
Până la pronunțarea verdictului, procesul celor trei avocați ai lui Navalnîi s-a desfășurat cu ușile închise. Publicația Mediazona a relatat că mai mulți jurnaliști care au sosit pentru a relata audierea au fost reținuți de poliție.
De asemenea, procurorii ruși au emis mandate de arestare pentru alți doi avocați ai lui Navalnîi, Olga Mihailova și Aleksandr Fedulov, pentru aceleași acuzații, dar aceștia au fugit din țară înainte de a putea fi reținuți.
- Citește și: Supraviețuirea în închisorile rusești și mâncarea „înfricoșătoare” de care au parte deținuții
Grupurile lui Navalnîi și organizația sa au fost etichetate ca extremiste și interzise în Rusia în iunie 2021. Două luni mai târziu, Navalnîi, care se afla deja în închisoare pentru acuzații pe care el și susținătorii săi le-au numit motivate politic, a fost găsit vinovat de crearea unei organizații extremiste.
În consecință, un tribunal din Moscova i-a dublat pedeapsa cu închisoarea, care a ajuns astfel la 19 ani. Acuzațiile împotriva lui Navalnîi au fost văzute pe scară largă ca o răzbunare pentru eforturile sale de a expune ceea ce el a numit ilegalitățile, corupția și represiunea omniprezente din sistemul politic al lui Vladimir Putin.
- Te-ar putea interesa și: Navalnîi a fost otrăvit în închisoare până a murit - The Insider
Navalnîi a fost cea mai puternică voce a opoziției din Rusia și a organizat mitinguri antiguvernamentale uriașe înainte de a fi închis. A murit în închisoare în februarie 2024 în circumstanțe misterioase.
Raportul oficial al autopsiei a spus că hipertensiunea arterială și alte boli au cauzat o tulburare a bătăilor inimii care a dus la moartea lui Navalnîi.
După moartea lui Navalnîi, oficialii au refuzat să predea cadavrul mamei sale mai mult de o săptămână, ceea ce a dus la acuzații din partea susținătorilor săi că regimul a încercat să ascundă dovezi ale uciderii sale.
În 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic asemănător lui Noviciok, dar a supraviețuit după ce a fost transportat cu avionul în Germania și tratat acolo. Navalnîi l-a acuzat pe Putin că a ordonat otrăvirea sa atunci, afirmație negată de Kremlin.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moldova cere partenerilor internaționali generatoare electrice și centrale cu turbine pe gaz
R. Moldova va activa Mecanismul de protecție civilă a Uniunii Europene și va solicita partenerilor internaționali generatoare electrice și centrale cu turbine pe gaz, potrivit dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale din 16 ianuarie.
Potrivit listei cu solicitări de asistență internațională, R. Moldova va solicita 11 turbine pe gaz. Una dintre acestea va avea puterea de 125 de megawați și 10 vor avea puterea de 10 megawați fiecare, toate urmând să fie instalate la centralele termoelectrice din Chișinău și Bălți.
Acestea vor asigura necesarul de electricitate în perioada caldă a anului, când CET-urile nu vor mai genera suficientă energie electrică.
Tot prin decizia CSE de joi, a fost solicitată asistență internațională pentru procurarea a 100 de generatoare, de rând cu climatizatoare pentru liceele cu predare în limba română din zona de securitate și stânga Nistrului, precum și pentru centrele de plasament și instituțiile medicale din mai multe raioane ale țării.
Vezi și reportajul din satul Copanca, raionul Căușeni, unde locuitorii se opun conectării la rețelele de curent și gaz din dreapta Nistrului
Tablete, boilere și aparate de aer condiționat pentru instituțiile din zona de securitate
Prin aceeași dispoziție, Ministerul Educației și Cercetării va oferi 350 de tablete pentru 9 instituții de învățământ din zona de securitate. Dintre cele 18 instituții de învățământ din localitățile afectate, inclusiv 10 din Zona de Securitate, în prezent: 8 instituții funcționează în regim online, iar alte 10 instituții care dispun de generatoare desfășoară lecții cu prezență fizică.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va oferi generatoare de curent electric în mod temporar pentru serviciul de eliberare al actelor de identitate din Tighina, primăria satului Copanca și întreprinderea pentru silvicultură Tighina a Agenției „Moldsilva”.
Membrii CSE au mai decis alocarea a 1,3 milioane de lei pentru procurarea mai multor dispozitive necesare asigurării continuității activității instituțiilor și serviciilor publice din unele localități din zona de securitate care au fost afectate de riscul apariției unor situații de criză energetică.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul dispune livrarea gazelor și curentului în câteva sate unite la sistemul energetic transnistrean
Banii vor fi utilizați la procurarea boilerelor, sistemelor de climatizare, aparatelor de aer condiționat și alte dispozitive pentru a asigura în special funcționarea grădinițelor, primăriilor, bibliotecilor și școlilor din localități precum Pârâta, Coșnița, Molovata Nouă sau Copanca.
Din rezervele de stat au fost eliberate corturi și o stație electrică diesel cu o putere de 100 kw pentru a fi utilizate de Penitenciarul nr. 12 din Tighina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Elevii de clasa a IX-a vor face meditațiile la matematică în weekend
Meditațiile gratuite la matematică vor fi organizate sâmbăta. Despre aceasta a anunțat vineri, 17 ianuarie, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Lecțiile vor fi predate de circa 600 de profesori care au fost instruiți referitor la subiectele care urmează a fi predate elevilor de gimnaziu.
Ministrul Educației și Cercetării spune că meditațiile vor începe în următoarele săptămâni. În total, urmează să beneficieze de ele circa 6.000 de elevi de clasa IX-a.
Instruirile vor avea durata de 30-40 de ore și se vor desfășura în grupuri a câte 10 elevi.
Dan Perciun susține că, în curând va fi lansată o campanie pentru elevii de liceu, care vor dori să ajute elevii din clasa a IX-a să se pregătească de examene.
„Aceștia o să facă parte dintr-o rețea națională de suport, care va fi creată în ajunul examenelor. Liceenii vor beneficia de instruiri, îi vom invita la Chișinău sau în centrele raionale ca să îi pregătim”, a spus ministrul Educației și Cercetării.
Autoritățile din educație au decis să organizeze meditații gratuite, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.
- Te-ar putea interesa și: Meditații gratuite pentru absolvenții claselor a IX-a
Cheltuielile pentru salarizarea profesorilor vor fi acoperite de Banca Mondială în cadrul proiectului „Îmbunătățirea calității educației”.
Totodată, pentru a exclude fraudele, în 2025, testele examenelor naționale de absolvire a gimnaziului vor fi verificate în Centrele de examinare de la Chișinău.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
România: Autoritățile anunță un „posibil impact al unei drone” în regiunea Dobrogea
Autoritățile române au depistat „încălcări ale spațiului aerian”, după ce armata rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor ținte din Ucraina în dimineața zilei de 17 ianuarie. Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit mesaje RO-ALERT cu privire la posibilele căderi a unor obiecte în zonă.
Ministerul român al Apărării Naționale a spus vineri, 17 ianuarie, că două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat în jurul orei 01:35 pentru monitorizarea situației aeriene, revenind la bază circa două ore mai târziu.
Instituția mai precizează că mesajul RO-ALERT a fost trimis în jurul orei 01.45, iar la ora 03.30 a fost declarată încetarea măsurilor de alertare.
„Echipe ale Ministerului Apărării Naționale au executat cercetări în teren și au descoperit, în afara localității Plauru (între Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu), în apropierea frontierei, urme ale unui posibil impact al unei drone. Zona a fost securizată, iar echipe formate din specialiști ai MApN, SRI și MAI vor ridica probe și vor efectua investigații conform procedurilor”, mai transmite Ministerul Apărării.
Costel Tănase, localnic din Plauru a declarat pentru Europa Liberă România că a auzit o dronă care a trecut prin zonă și că e posibil să se fi prăbușit în localitatea Pătlăgeanca, situată în nordul județului Tulcea. Informația oferită de localnic nu a putut fi confirmată.
De asemenea, primarul localității Chilia Veche, Alexandru Ceauș Timur, a spus pentru serviciul românesc al Europei Libere că în timpul nopții, timp de o oră, cel puțin opt drone au survolat zona și au căzut în zona portului ucrainean de la Dunăre, Chilia Nouă.
Acesta este primul mesaj RO-ALERT emis de la începutul anului pentru comunităţile din judeţul Tulcea, pe fondul războiului din Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a condamnat, într-un comunicat, „atacurile iresponsabile ale forțelor ruse care încalcă toate normele dreptului internațional” și afirmă că agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei generează riscuri pentru întreaga regiune.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Lituania va crește cheltuielile militare până la 6% din PIB din cauza amenințării ruse
Lituania a decis să majoreze cheltuielile de apărare până la 5 sau 6% din PIB începând cu 2026 din cauza amenințărilor Rusiei în zona baltică, a anunțat vineri, 17 ianuarie, președintele Gitanas Nausėda.
Învecinată cu Rusia, Lituania cheltuie în prezent pentru apărare puțin peste 3%. Declarația președintelui face ca țara să devină primul stat NATO care se angajează să atingă ținta de 5% anunțată recent de președintele ales al SUA, Donald Trump, scrie AP.
Nausėda a spus că „decizia istorică” a fost luată de Consiliul de Apărare al țării vineri, 17 ianuarie.
Atingerea acestui obiectiv ar face din Lituania statul NATO care cheltuie cel mai mult din veniturile sale pentru apărare. În prezent, lider la cheltuielile de apărare este Polonia, care deja cheltuie 4% din PIB pentru apărare și planifică să aloce și mai mult.
„Posibilitatea unei agresiuni militare ruse este încă reală, dar nu iminentă. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a întări semnificativ apărarea și descurajarea, alocând mai multe resurse în acest scop. Securitatea noastră este, de asemenea, asigurată prin apartenența la alianța NATO, dar aceasta va fi eficientă doar dacă suntem pregătiți să ne apărăm”, a spus Nausėda.
Ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, a îndemnat și restul aliaților NATO să urmeze exemplul țării sale, spunând că era strategiilor pasive de tipul „stai și aștepți” s-a încheiat, notează Reuters.
Trump și-a exprimat de-a lungul anilor scepticismul față de NATO, punând deschis sub semnul întrebării valoarea alianței care a definit politica externă americană timp de decenii și amenințând că nu va apăra membrii care nu își îndeplinesc obiectivele de cheltuieli pentru apărare.
La începutul acestei luni, Trump a spus că țările NATO ar trebui să cheltuie cel puțin 5% din PIB pentru apărare, în loc de ținta actuală de 2%.
Președintele ales al SUA a mai spus într-o conferință de presă că nu exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, membră NATO.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvern: Lucrările la linia Vulcănești - Chișinău decurg „conform graficului”
Progresul lucrărilor de realizare a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești – Chișinău, preconizată să fie gata până la final de an, este de circa 49%, spune Guvernul. Prim-ministrul Dorin Recean a solicitat urgentarea procesului și rapoarte săptămânale.
Starea și progresul lucrărilor a fost discutată de premierul moldovean cu companiile și instituțiile implicate în construcții în cadrul ședinței care a avut loc la Guvern joi, 16 ianuarie.
Recean a subliniat că proiectul este unul de importanță strategică în asigurarea securității energetice a țării și a cerut să nu fie admise întârzieri în graficul de realizare a lucrărilor, pentru care au fost alocate circa 27 milioane de euro, bani oferiți de Banca Mondială.
„Cu linia electrică Vulcănești – Chișinău în funcțiune vom putea transporta energie electrică fără a trece prin nodul energetic al MGRES, astfel Federația Rusă va pierde ultimul instrument de șantaj energetic asupra țării noastre. De aceea este important ca lucrările să fie urgentate și realizate în termen”, a subliniat Recean.
Până în prezent, Guvernul spune că lucrările de construcție a liniei electrice aeriene cuprind aproximativ 190 de fundații și 30 de piloni asamblați din totalul de 500, iar șantierul de lucrări se extinde pe o distanță de 65 de kilometri. Lucrările sunt desfășurate în UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Cahul și Taraclia.
Reprezentanții companiei KEC International Limited, care a câștigat licitația de realizare a lucrărilor în 2021, au dat asigurări că, din martie, odată cu încălzirea vremii, vor crește numărul de muncitori în teren. Până atunci, este planificată asamblarea a 50 de piloni adiționali iarna, lucrările fiind derulate „în ritm continuu”.
Tot în cadrul ședinței de la Guvern, autoritățile au anunțat că se așteaptă ca stația electrică Chișinău, unde se va conecta linia electrică aeriană Vulcănești – Chișinău, să fie finalizată până în august 2025. Valoarea lucrărilor se ridică la peste 11 milioane de euro.
Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric.
Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie din România, fie la tarife plafonate prin contracte încheiate cu companii precum Nuclearelectrica, fie la tarife mult mai mari, de obicei în orele de vârf, prin bursa de energie OPCOMM. Pentru vineri, 17 ianuarie, celula de criză a Guvernului a anunțat că circa 60% din necesarul de energie va fi acoperit prin importuri din România.
Deși asigură necesarul de consum al malului drept, autoritățile moldovene spun că capacitatea de import a energiei electrice este limitată și insuficientă pentru orele de vârf, motiv pentru care Guvernul îndeamnă populația să economisească energia electrică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina și Marea Britanie au semnat un acord de parteneriat pe un secol
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și premierul britanic, Keir Starmer, au semnat joi, 16 ianuarie, un acord de parteneriat pe 100 de ani în timpul vizitei făcute la Kiev de șeful guvernului de la Londra.
Documentul stabilește cum vor coopera cele două țări în domeniile: militar, energetic, științific, cultural, economic, dar și în alte sectoare, și se bazează pe acordul comercial și de parteneriat semnat de cele două țări în 2020 și pe acordul bilateral de securitate încheiat în ianuarie 2024.
Acordul prevede consolidarea cooperării militare pentru a spori securitatea în Marea Baltică, Neagră și Azov și pentru a descuraja agresiunea Rusiei și este semnat cu puțin timp înainte de învestirea președintelui ales al SUA, Donald Trump, la Casa Albă.
Regatul Unit va oferi Ucrainei un nou sistem mobil de apărare aeriană
„Împreună am semnat un acord de referință, primul de acest fel, un nou parteneriat între Marea Britanie și Ucraina care reflectă afecțiunea uriașă care există între cele două națiuni”, le-a spus Starmer reporterilor.
Sirene de alertă aeriană și mai multe explozii au răsunat în acest timp la Kiev, iar o dronă rusească a survolat centrul capitalei ucrainene cât a durat vizita premierului britanic Keir Starmer.
Într-o conferință de presă comună, Starmer a mai spus că Regatul Unit își va juca pe deplin rolul în asigurarea securității Ucrainei și că discuțiile pe această temă vor continua luni de zile. Guvernul britanic va furniza Ucrainei un nou sistem mobil de apărare aeriană care ar fi „dezvoltat pentru a satisface nevoile Ucrainei”, a mai spus Starmer.
„Ambiția [președintelui rus Vladimir] Putin de a smulge Ucraina de lângă cei mai apropiați parteneri ai săi a fost un eșec strategic monumental. În schimb, suntem mai aproape ca niciodată, iar acest parteneriat va duce acea prietenie la următorul nivel”, a spus Starmer înaintea vizitei.
„Astăzi este o zi cu adevărat istorică, relația noastră este mai strânsă ca niciodată”, a declarat Zelenski după semnarea documentului.
Starmer se află pentru a doua oară în capitala Ucrainei de când țara a fost invadată de Rusia și prima oară de când a fost ales prim-ministru, în iulie 2024. El a vizitat Ucraina și ca lider al opoziției, în 2023, când a discutat cu Zelenski.
Vizita neanunțată este cea mai recentă demonstrație de sprijin pentru Ucraina din partea liderilor europeni înainte de revenirea președintelui ales al SUA, Donald Trump, la Casa Albă.
Starmer ar urma să discute cu Zelenski și despre potențiala desfășurare de forțe de pace în timpul vizitei sale, a scris Bloomberg pe 10 ianuarie.
Revenirea lui Trump, motiv de îngrijorare printre europeni
De altfel, Zelenski le-a declarat reporterilor înainte de întâlnire că va discuta cu Starmer despre posibilitatea ca trupele occidentale să fie staționate în Ucraina pentru a monitoriza un acord de încetare a focului, o propunere înaintată inițial de președintele francez Emmanuel Macron.
Marea Britanie și Franța au propus desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în Ucraina după încetarea focului.
Și miniștrii italian și german ai Apărării, Guido Crosetto și Boris Pistorius, vizitează Kievul în această săptămână.
Revenirea lui Trump la Casa Albă a stârnit îngrijorarea că Ucraina ar putea fi de acord cu un armistițiu care să o determine să cedeze mari părți din țară Rusiei.
- Te-ar putea interesa și: Se profilează o întâlnire Trump-Putin. Ce ar putea aduce, concret, Ucrainei?
Trump a promis în campania electorală că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, pentru ca recent să revină și să spună că o va face în șase luni, fără a spune nici de această dată cum și dacă asta ar presupune cedarea de teritorii Rusiei invadatoare.
Marea Britanie este unul dintre cei mai mari susținători militari ai Ucrainei. A promis 12,8 miliarde de lire sterline în ajutor militar și civil de la invazia rusească. De asemenea, a antrenat peste 50.000 de militari ucraineni pe pământ britanic.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul spune că Tiraspolul a refuzat o reuniune 1+1 despre distribuirea ajutoarelor umanitare
Biroul politici de reintegrare a anunțat joi, 16 ianuarie, că o rundă de negocieri în formatul „1+1”, la care urma să se discute despre distribuirea ajutoarelor umanitare în stânga Nistrului, a fost refuzată de Tiraspol, întrucât urma să aibă loc la Chișinău.
Reprezentanții Chișinăului spun că au solicitat o întâlnire, vineri, ca să afle poziția Tiraspolului față de posibila livrare a cărbunilor din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan (MGRES), dar și să obțină informații despre necesitățile spitalelor, centrelor sociale și instituțiilor de educație din regiunea transnistreană.
Un alt subiect ce urma să fie discutat era cel privind asigurarea accesului ambulanțelor de pe malul drept pe cel stâng al Nistrului, pentru a prelua pacienții grav bolnavi.
Biroul politici de reintegrare mai spune în comunicatul citat că urma să fie discutată și crearea unui grup ad-hoc pentru gestionarea situației de criză. Reprezentanții instituției spun că delegația de la Tiraspol a refuzat întrunirea deoarece aceasta urma să aibă loc la Chișinău, după ce, din 2023, toate întrevederile au avut loc fie la Tiraspol, fie la Tighina, sau în regim online, „încălcându-se flagrant principiul alternanței locului de desfășurare a negocierilor”.
Autoritățile moldovene au reiterat faptul că delegația de la Tiraspol nu era supusă niciunui risc în cazul unei deplasări în capitala Moldovei, iar în caz de necesitate reuniunea putea avea loc și online.
„Credem că, în circumstanțele actuale, chiar și o reuniune în format de videoconferință ar fi un pas înainte; am reuși să deblocăm anumite procese care pot ajuta cetățenii aflați în dificultate”, spune Biroul politici de reintegrare.
În replică, așa-zisul minister de externe de la Tiraspol a acuzat în aceeași zi Chișinăul că a refuzat varianta desfășurării întrunirii la Tighina și a făcut apel la „mediatorii și observatorii internaționali pentru a readuce R. Moldova la masa negocierilor”.
Biroul politici de reintegrare a spus că a refuzat organizarea unor discuții la Tighina întrucât acestea au loc „exclusiv în perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale”, unde este îngrădit accesul jurnaliștilor de pe malul drept, inclusiv în ciuda intervențiilor misiunii OSCE.
- Te-ar putea interesa și: Oleg Serebrian despre vizita lui Vadim Krasnoselski la Moscova, prin Chișinău: nu putea fi reținut, este „imun”
Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, ceea ce a dus la deconectarea agentului termic și la întreruperi în evantai a energiei electrice. Totodată, majoritatea întreprinderilor industriale din Transnistria și-au suspendat activitatea din cauza crizei energetice.
Autoritățile moldovene acuză Rusia că a sistat intenționat livrările de gaze naturale pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”. Chișinăul spune că a propus în repetate rânduri Tiraspolului asistență, inclusiv umanitară dar și la procurarea gazelor de pe piețele europene, însă așa-zisele autorități din stânga Nistrului au refuzat.
Tot joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia este gata să cumpere gaze naturale pentru regiunea transnistreană, de pe piețele europene, dar a menționat că autoritățile de la Chișinău trebuie să asigure livrarea acestora în stânga Nistrului.
Potrivit liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, „gazul rusesc va fi livrat în volumul necesar doar pentru consumatorii din regiunea transnistreană”, nu și pentru malul drept al Nistrului. El nu a precizat când va fi reluată livrarea gazelor naturale, prezentate ca ajutor umanitar, și în ce mod.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia spune că e gata să cumpere gaz pentru regiunea transnistreană de pe piețele europene
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat joi, 16 ianuarie, că Rusia este gata cumpere gaze naturale pentru regiunea transnistreană de pe piețele europene.
Peskov a spus că autoritățile de la Chișinău ar trebui să asigure livrarea și să încheie contractele necesare pentru a garanta furnizarea de gaze naturale în stânga Nistrului, potrivit presei ruse.
„Moscova este pregătită să ofere ajutor Transnistriei”, a spus Peskov jurnaliștilor, când a fost întrebat despre informațiile conform cărora Rusia intenționează să achiziționeze gaz pentru regiunea transnistreană de pe piața spot europeană.
„Din punct de vedere logistic, Moldova trebuie să ia măsuri pentru a asigura livrarea gazului și să încheie contractele necesare pentru aceasta”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Peskov a adăugat că nu a văzut până în prezent „declarații din partea R. Moldova care să arate disponibilitatea de a face acest lucru”, deși la 14 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus într-un briefing de presă că autoritățile de la Chișinău nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană.
Declarațiile lui Peskov vin la două zile după ce la Moscova s-a aflat liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care ulterior a spus că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng, de această dată sub formă de „ajutor umanitar”, în cantități suficiente doar pentru nevoile regiunii, nu și pentru producerea energiei electrice pentru malul drept.
Publicația rusă Kommersant a relatat joi că gazul natural necesar pentru scoaterea regiunii transnistrene din criza energetică ar putea fi achiziționat de pe piețele europene, cu ajutorul unei companii intermediare.
Presa de la Chișinău a scris că ar fi vorba de compania Natural Gaz DC, condusă de Arcadie Vicol, fost șef al Metalferos și ChișinăuGaz. Recent, acesta a fost audiat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pe marginea contractului încheiat între compania sa și „Tiraspoltransgaz” privind livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană.
Kommersant mai scrie că, în cazul în care Rusia va recurge la schema de procurare a gazelor naturale de pe piețele spot europene, cel mai probabil în perioada ianuarie – aprilie, atunci ar fi vorba despre cantități de circa 3 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce, conform estimărilor publicației, ar putea costa circa 164 de milioane de dolari, cheltuieli care vor fi acoperite din bugetul Rusiei.
Chișinăul a propus anterior Tiraspolului să procure gaze de pe piața europeană și chiar a derulat în regim de test o livrare a gazelor prin conducta transbalcanică, care trece prin România și Ucraina, însă așa-zisele autorități din stânga Nistrului au refuzat oferta.
Autoritățile moldovene acuză Rusia că a sistat intenționat livrările de gaze naturale pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu: Rusia vrea să provoace o criză politică în R. Moldova, prin sistarea livrării gazelor
Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Studiu: Chișinăuienii, tot mai toleranți față de comunitatea LGBT
În ultimii cinci ani, locuitorii Chișinăului au devenit mai deschiși față de persoanele LGBT, arată un studiu. Totuși, aproape jumătate dintre respondenți au atitudini homofobe, influențate și de războiul informațional împotriva comunității LGBT, susțin autorii cercetării.
Într-o conferință de presă din 16 ianuarie 2025, organizația Genderdoc-M, care protejează drepturile persoanelor LGBT din R. Moldova, a prezentat Studiul privind percepțiile locuitorilor mun. Chișinău despre persoanele LGBT+ și Raportul anual pentru anul 2024 privind drepturile acestora.
Una din constatări este că homofobia a crescut mult anul trecut - iar autorii pun tedința pe seama propagandei politice anti-LGBT+, în jurul alegerilor prezidențiale și referendumului despre aderarea la UE, când aceste persoane au fost prezentate drept „dușman intern” mai ales de forțele pro-ruse.
Femeile, mai tolerante decât bărbații
În cinci ani de studiu, dincolo de anumite oscilații, în capitala Moldovei a crescut numărul celor care spun că se simt confortabil în prezența persoanelor LGBT. Cele mai deschise față de comunitatea LGBT sunt, astfel, femeile între 31-35 de ani. La polul opus, cei mai ostili ar fi bărbații cu o situație materială precară.
- Te-ar putea interesa și: Dușmani imaginari. Cum au folosit politicienii români și moldoveni tema LGBT în campaniile din toamnă
„O curiozitate”, pe care o remarcă autorii, ține de persoanele cu atitudini negative față de comunitate (44% dintre respondenți). Contrar atitudinii declarate, unii consideră că persoanele LGBT se pot săruta în public (2%) și că ar trebui să li se permită să adopte copii (4%).
Discursul de ură în perioada electorală
Raportul organizației a documentat 92 de cazuri de încălcare a drepturilor persoanelor LGBT din R. Moldova pe parcursul anului 2024, precum infracțiuni motivate de ură sau discurs de ură. Cele mai multe cazuri de discurs instigator la ură au avut loc în perioadă electorală, când cinci dintre candidații la prezidențiale au recurs la această retorică.
Totodată, și tranziția persoanelor transgen este un subiect pe care speculează politicienii, afirmă organizația. Acest grup de persoane este unul foarte afectat de hărțuire, „un fenomen cu care persoanele transgen se confruntă zilnic”, atenționează aceasta.
Reprezentanții GENDERDOC afirmă că următorii pași pentru îmbunătățirea situației persoanelor LGBT sunt adoptarea unei legi care să reglementeze parteneriatele dintre persoanele de același sex și a uneia care să recunoască genul persoanelor transgen.
Acceptați ca vecini, dar nu ca membri de familie
R. Moldova a înregistrat un progres la nivel de practici și politici publice față de persoanele LGBT, potrivit Indexului European al Toleranței pentru 2024.
La nivel de acceptare socială, însă, comunitatea LGBT rămâne una dintre cele mai discriminate. Potrivit studiului organizației GENDERDOC, indicele distanței sociale în municipiul Chișinău arată că respondenții se simt confortabil ca persoanele LGBT să le fie vecini sau colegi, însă nu i-ar accepta ca prieteni sau membri de familie.
La nivel de țară, acest indicator este diferit: studiul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) din 2023 relevă că nivelul distanței sociale față de persoanele queer este similar cu cel față de persoanele infectate cu HIV și foștii deținuți.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te